[LICEU] Mici unduiri atenuate politic și valuri amplificate de ură și dispreț

Liceul din Stâlpeni ține să fie în prim-planul atenției comunei prin contribuția unor cadre didactice, a unor elevi și părinți. De cele mai multe ori nu prin lucruri bune. Numitorul comun care leagă toate aceste situații voi încerca să îl descoperim împreună, prin ceea ce voi scrie mai jos, pentru a înceta de a trata sau acoperi doar efectele, fără a identifica și eradica cauza problemei.

Ultimul incident

Vinerea trecută, în data de 09.09.2022, la Liceul Stâlpeni s-a produs un incident. Un părinte venit să-și ia copilul de la școală, elev în clasa a V-a, a auzit de afară cum cel mic este subiectul bătăii de joc a celor din clasă, inclusiv al doamnei profesoare care l-a trimis într-un mod jignitor în ultima bancă. Enervat peste măsură, acest părinte a intrat în sala de clasă și a amenințat cu bătaia pe unul dintre elevi.

În acel moment doamna profesoară care era prezentă la oră s-a panicat și a sunat-o pe diriginta clasei. Aceasta l-a sunat, la rândul dumneaei, pe părinte, iar acesta a ieșit afară din clasă ca să discute la telefon. Crezând că părintele recalcitrant a plecat din școală, profesoara a ieșit din clasă făcănd ceva ce nu a aplanat situația, ci, dimpotrivă a amplificat-o, spunând lucruri jignitoare la adresa etniei celui care a produs acest incident.

Menționez că nu agreez comportamentul agresiv, jignirile și ura de orice fel, indiferent de criteriu sau de justificări. Însă vreau să descoperim împreună, cu bună credință, principala cauză a acestui incident: ea nu este reacția părintelui (efectul), ci exact ceea ce a indus-o, respectiv bullyingul (adică batjocura, ura, disprețul, jignirile) la adresa unui elev. Copil despre care am auzit că învață bine, că este isteț, dar care are „nenorocul” ca tatăl său să fie de etnie rromă, să nu aibă silueta cea mai potrivită și nici mijloace financiare și materiale prea multe, de parcă ar fi vina lui.

Prin urmare, cauza acestui incident este ceea ce am spus de multe ori că există la Stâlpeni, inclusiv în instituțiile de învățământ și care, chiar dacă directorul liceului spune că nu există, unele cadre didactice și elevi îl practică din plin. BULLYINGUL.

Valul

Așadar acum o săptămână un incident a fost produs de reacția părintelui la bullyingul îndreptat asupra copilului său, care a intrat în școală pentru a-și face dreptate, fără însă să lovească pe cineva. Urmat de expresia jignitoare a doamnei profesor și amplificat… că de aici intră în scenă doamna director al Liceului Stâlpeni.

Auzind-o pe doamna profesoară cum se exprimă la adresa etniei, omul și-a luat copilul și, după ce a sunat-o pe doamna director, s-a deplasat acasă la dumneaei. Surse spun că motivul ar fi fost chiar modul de abordare de către doamna a situației create, precum și expresiile jignitoare pe care le-ar fi spus, ceea ce a dus la amplificarea conflictului și l-ar fi determinat pe acel părinte să meargă acasă la aceasta, la Rădești.

Doamna director mi-a spus telefonic că de fapt părintele care a vrut să își facă singur dreptate a venit ca să îi ceară bani și nu doar vineri, ci și a doua zi, ceea ce nu s-a întâmplat, refuzându-l. Stau și mă întreb de ce ar fi venit acest om pentru a cere bani și nu pentru a rezolva situația de bullying creată, iar răspunsul la această întrebare recunosc că îmi scapă. Poate îl găsiți dvs.

Cum este și normal, la liceu s-a prezentat poliția, respectiv agenți de la Secția poliție rurală Stâlpeni. Șeful de secție mi-a confirmat că s-a deschis un dosar penal privind acest incident, iar forțe din cadrul Biroului Siguranță Școlară Argeș au venit să ancheteze situația. Domnul agent principal șef de secție a mai spus însă și altceva, destul de important, respectiv că un dosar se soluționează în funcție de probe, respectiv pe baza declarațiilor martorilor. Veți vedea imediat de ce spun asta.

Ei bine, doamna director a convocat părinții pentru a se depune cât mai multe declarații care să-l incrimineze pe părintele în cauză, amplificând și mai mult situația. Asta deoarece cazierul omului nu este tocmai curat, iar dacă se alege cu un nou dosar penal, șansele de a merge din nou la închisoare ar fi mari datorită antecedentelor sale. Ce înseamnă asta? Un copil care ar sta o perioadă fără tată și care, mai mult ca sigur, va fi în continuare subiectul bullyingului celor din jur, bullying care oficial, așa cum spuneam, nu există.

De ce să vrea doamna director pedepsirea exemplară a părintelui recalcitrant? De ce îl vrea în închisoare? Ce ar avea de câștigat dacă un elev din școala pe care dumneaei o conduce ar rămâne o perioadă de timp fără unul dintre părinți aproape de el, la vârsta la care un copil are nevoie de susținerea tatălui?

Și răspunsul la aceste întrebări îmi scapă, la fel cum spuneam, îmi scapă un răspuns logic în povestea cu banii ceruți.

Dubla măsură

Spuneam că liceul nu este la primul scandal în care bullyingul este cauza. Acum câțiva ani a fost un altul în care contabilul (de atunci) al instituției, dl. Mesteacăn, a agresat-o fizic (ceea ce în cazul de vineri nu s-a produs) pe directoarea (la acea dată) a liceului. Între agresor și cea împotriva căreia s-a îndreptat agresiunea s-a interpus soția domnului contabil, aceasta încasând, așa cum au spus unii martori, cele mai multe lovituri. Și atunci a venit poliția. S-a întocmit dosar penal, iar acesta a fost trimis spre soluționare la parchet.

Și revenim la ceea ce spunea domnul șef de secție al poliției din Stâlpeni, privitor la declarațiile martorilor și la probe. Evident că soția agresorului, cea care a primit loviturile nu s-a dus să scoată certificat medico-legal. Și poate că, pentru a nu amplifica conflictul, nu s-au dus nici alții, însă cum se explică că au existat martori care au dat declarații mincinoase în favoarea agresorului. Pentru că o urau pe cea care era atunci director? Acest motiv nu este oare tot o formă de bullying?

După audierea martorilor soluția dată de procurorul de caz a fost clasarea dosarului „din lipsă de probe”. Și ar mai fi fost și altfel de cauze „favorizante”, spun surse din școală, cum ar fi intervenția politică, domnul având o funcție de conducere în PSD filiala Stâlpeni. Chiar a fost recompensat ulterior cu poziția de administrator al localității, ceea ce întărește această susținere politică, iar retragerea domnului Șerbănoiu din cursa electorală din 2024, îi dă și dreptul de a spera la fotoliul de edil al comunei Stâlpeni.

Prin urmare, am avut săptămâna trecută un caz de neagresiune fizică urmat, prin amplificare, de un val de ură și de dispreț și care se poate finaliza cu o sentință penală. Iar pe de altă parte un alt caz, cu agresiune fizică, tot în șiceu, urmat doar de o mică unduire, atenuată politic și recompensată prin promovarea domnului într-o funcție publică.

Păi este corect? Facem justiție și ne poziționăm în funcție de cât de alb și apretat este gulerul celui care produce incidentul? Dăm declarații adevărate sau mărturii mincinoase, bazate pe cât de mult apreciem adevărul sau, dimpotrivă, în funcție de cât de mult îl urâm pe cel agresat și vrem pedepsirea lui? De ce să ne comportăm astfel?

Paza

Paza unei instituții de învățământ este unul din multele subiecte arzătoare ale unei comunități. Dacă în cazul de acum câțiva ani agresorul și victima erau colegi de serviciu în instituție, de data aceasta părintele a putut să intre nestingherit în sala de clasă și să amenințe elevii. De ce?

Întrebată de mine, doamna director a spus că ar exista doi vinovați pentru lipsa pazei la liceu: o doamnă inspector de la ISJ Argeș care nu acceptă un post de paznic pentru liceu și primarul Gabi Șerbănoiu, care nu asigură un post de pază din organigrama primăriei, pentru liceu. „Ca la Bălilești”, spune doamna director, unde acolo este primar „ca lumea, nu ca la noi, pentru că acolo au 4 paznici dați de primărie și sunt și 4 microbuze școlare”. Pe când la Stâlpeni, nici paznici, nici microbuze. „Despre ce vorbim aici, domnule Văcaru?” spunea cu năduf doamna director de liceu, uitând probabil că pe domnul primar îl lăuda și îi ridica osanale în ședința PNL în care cerea desființarea gazetei.

Atunci era minunat, acum nu mai este. Dar mâine?

Contactată telefonic, doamna inspector școlar a refuzat să dea vreo declarație în privința refuzului încadrării cu paznic la liceu, trimițându-mă să mă adresez biroului de presă al ISJ Argeș. Cum aici regula în relația cu presa este cu oferirea unui răspuns oficial în maxim 30 de zile, riscam să nu scriu acest articol, așa că am renunțat.

Cât despre posturile de pază menționez că, după protestul elevilor din luna mai 2022, domnul Șerbănoiu a spus că nu poate oferi un post de pază permanent, iar acum două zile a menționat că poate detașa paznicul primăriei la liceu, între anumite ore (vezi imagini documente). Motiv pentru care nu am mai luat un punct de vedere de la primărie, având documentele oficiale puse la dispoziție de doamna director al liceului.

În aceste condiții, se pare că liceul a început să facă mai multe demersuri pentru instalarea unui interfon pentru limitarea accesului în școală. Interfon care, după părerea mea ar trebui instalat și la școlile generale din Livezeni și Rădești, precum și la grădiniță. Și a va semna sau a încheiat un contract cu o firmă de pază, contract pe care îl va plăti liceul Stâlpeni din surse bugetare proprii.

Ce facem cu adevărata cauză?

Așadar avem o dublă măsură a gestionării unor situații de bullying, avem un primar care nu se implică prea mult în problemele liceului conform spuselor doamnei director și câteva măsuri de pază și securitate ce vor fi luate. Dar nimic despre adevărata cauză a acestui incident.

Ce facem cu bullyingul, care este prezent, care este negat oficial, dar care este cauza principală a tuturor incidentelor de acest fel? Poate un interfon să îl oprească? Poate un paznic sau chiar 10 de la primărie să îl oprească? Îl poate face să dispară ISJ Argeș sau doamna inspector despre care directorul liceului spune că nu este de acord cu înființarea postului de paznic în structura liceului? Poate intervenția poliției Stâlpeni, a celor de la Biroul de Siguranță Școlară Argeș sau a firmei de protecție de la Pitești să oprească bullyingul pe care doamna director refuză să îl conștientizeze?

Evident că nu atâta timp cât chiar doamna director îl practică cu voioșie, după cum puteți vedea în captura de pe Facebook de mai jos. Și practicându-l, nu cumva această doamnă este, la rândul dumneaei, una dintre cauzele acestor incidente? Eu cred că da, dar nu numai dumneaei, ci toți care aleg să se comporte astfel.

Foto: Freepik