Educația nu a fost niciodată o prioritate în ultimii zeci de ani. Se vede din analiza fondurilor alocate educației la nivel național, care cu greu ating 2% din PIB la aprobarea bugetului ca, după rectificări, să coboare până la cifre îngrijorătoare. Menținerea situației, an de an, sub nivelul subzistenței, nu poate duce la nimic bun privind educația națională, în condițiile în care în perioada interbelică, procentul ajungea și la 10% din buget, România formându-și o elită de intelectuali școliți la Universitățile Europene, cu burse finanțate de la buget.
Nici în bugetul județului Argeș educația nu apare ca fiind o prioritate, pe acest an fiind prevăzute la „Alte Cheltuieli” pentru învățământ doar achiziția a două microbuze școlare pentru o grădiniță din Pitești și un centru școlar din Câmpulung. 500 de mii de lei la un buget de 1,3 miliarde RON reprezintă „impresionantul” procent de 0,3%. Și asta în condițiile în care CJ Argeș a decis anul trecut, în plină criză financiar-bugetară, să mărească statul de funcții propriu cu 55 de persoane, de la 200 la 255.
Nici la Stâlpeni finanțarea educației nu este o prioritate. Deși comuna are un liceu, două școli gimnaziale și o grădiniță cu program prelungit, primăria nu dispune nici astăzi de un microbuz școlar propriu, transportul școlar fiind făcut cu o firmă din Mioveni. Cu un buget pe anul 2024 cu 91% funcționare și doar 9% dezvoltare, Primăria și Consiliul local finanțează educația din cei 572.670 lei venituri proprii, cu doar 45.570 lei.
Procentual înseamnă aproape 8%, dar aceasta este alocată probabil ca parte din angajamentul consiliului local de a cofinanța proiectele depuse de liceu, conform HCL nr. 11/2022. Sau poate fi și pentru altele, primăria Stâlpeni fiind proprietarul clădirilor și spațiilor din comună pe care unitățile școlare le folosesc pentru actul educațional. Iar acestea trebuie reparate și întreținute, dar alocările de fonduri pentru acest capitol nu se regăsesc în calitatea actului educațional.
Mai adaug că anul trecut, peste 74.000 lei au fost retrași la inițiativa primarului Șerbănoiu prin rectificare bugetară din alocarea pentru educație pentru 2023 de la capitolul burse cuvenite elevilor, conform HCL 91/2023. Iar pentru programul finanțat prin PNRR de eficientizare a clădirilor publice, administrația locală a decis să nu introducă niciun proiect pentru unitățile școlare, ci doar eficientizarea primăriei, deși spre exemplu la Bălilești cam toate clădirile școlilor sunt introduse în program.
Așadar educația este un capitol subfinanțat de către toți decidenții politici de la nivel național, județean și local, iar menținerea sa în zona aceasta nu poate rămâne fără efecte. „România Educată” a produs nu numai mișcările sociale din vara anului trecut, și mă refer la greva generală din educație care a implicat peste 150.000 de profesori și 60-70.000 de cadre didactice și auxiliare, cu o durată de 22 de zile. Ci și rezultate din ce în ce mai slabe la examenele și simulările examenelor naționale.
Rezultate cum ar fi cele de la Simularea Bacalaureatului, care au fost „secretizate” de directoarea Liceului tehnologic „I. C. Petrescu” din Stâlpeni, profesor Postelnicu Elena, pentru ca să nu mai comparăm și să criticăm noi nivelul educației din comună. Sau munca profesorilor, așa cum am scris despre Simularea Evaluării Naționale la clasa a VIII-a.
Articol care a înfuriat-o pe doamna directoare, persoană care a închis de mult timp toate canalele de comunicare cu redacția Gazetei și care a diseminat rezultatele simulării doar cu elevii și dirigintele de la clasa a XII-a. Dar care „pe surse” sunt „dezastruoase”. Ce obține cu această decizie directoarea de la Stâlpeni? Probabil punerea sub preș a gunoiului din propria ogradă pe care o conduce în stilul său caracteristic, dictatorial.
Deși tot „pe surse” știu că autoritatea acesteia este la cote de avarie, după dezvăluirile pe care Gazeta le-a făcut și care ar fi dus la o demisie de onoare pentru orice cadru didactic de bună credință, mai puțin a directoarei Elena Postelnicu. Să rămână agățată de funcție cu orice preț, cu sprijinul inspectoratului școlar, doar pentru a ascunde rezultatele îngrijorătoare ale elevilor la Simularea Bacalaureatului, nu folosește nimănui, evident.
Am cerut ISJ Argeș, printr-o cerere pe Legea 544/2001 privind accesul la informațiile publice, care este situația de la Stâlpeni. Nu am primit încă niciun răspuns, nici măcar un număr de înregistrare pentru această solicitare. Când voi primi răspunsul la informația solicitată voi arăta care este situația rezultatelor la acest examen.
Spun „dacă voi primi”, pentru că o simplă privire pe site-ul inspectoratului arată că instituția condusă de profesorul de sport și consilier local PSD Dumitru Tudosoiu nu a mai transmis un comunicat de presă din 15 noiembrie 2021. Fiind numit inspector general școlar în mai 2022, asta înseamnă că ISJ Argeș, în mandatul său, a transmis presei zero comunicate de presă. O așa „transparență decizională”, mai rar într-o țară membră UE, pretins a fi democratică, astfel că așteptările de a primi un răspuns, sunt la fel de mici precum bugetul educației.
Însă nu doar la liceu sau la ISJ Argeș comunicarea și transparența sunt deficitare, ca să nu spun că lipsesc cu desăvârșire. Ministra Educației, Ligia Deca, este ea însăși subiectul unei cereri inedite din partea jurnalistei Adriana Stere, corespondent PROTV, ca după 280 de zile de mandat să organizeze totuși o conferință de presă cu presa acreditată pe acest domeniu. Conform site-ului Edupedu.ro, ultima fiind organizată de minister în 2 iunie 2023.
Este, prin urmare, educația un subiect interzis publicului de către decidenții politici ai proiectului „România Educată”? Sunt rezultatele acestui proiect inițiat chiar de președintele țării, Klaus Iohannis, atât de dezastruoase încât arătarea situației reale din învățământ ar evidenția publicului, într-un an electoral, că Educația în România se îndreaptă într-o direcție greșită? Sunt întrebări la care doar ne putem ghici răspunsul în ceea ce privește o problemă vitală pentru viitorul națiunii.
Și închei citându-l pe Martin Henry Fischer, profesor germano-american cunoscut pentru că a făcut din predarea medicinei o artă. Acesta spunea că „tragedia educației se joacă pe două scene: elevi incompetenți având de-a face cu profesori competenți și profesori incompetenți având de-a face cu elevi competenți.” La noi există și o a treia scenă, a incompetenței decise politic, de la cel mai înalt nivel de decizie și până la ultimul, cu efectele pe care le vedem astăzi, dar pe care vor să le țină ascunse cu orice preț.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News