În anul 2024, Gazeta de Stâlpeni a abordat o serie de teme importante, din diverse domenii, care au vizat atât administrația locală, cât și aspecte educative, sociale și politice semnificative pentru comunitatea din Stâlpeni. Iată un rezumat al articolelor de investigație și analiză publicate în acest an.
Bugetul local, costul apei, promovarea pe bani publici a lui Șerbănoiu, păcălirea pensionarilor și sânge proaspăt în partide
În 25 ianuarie 2024, am scris despre dezbaterea bugetului local pe 2024 din comuna Stâlpeni care a evidențiat dezechilibre majore între fondurile alocate dezvoltării și funcționării, cu doar 9,34% din buget pentru investiții. Propunerile cetățenilor și consilierilor locali au inclus stații de autobuz, reabilitarea străzilor și a școlilor, precum și diverse îmbunătățiri ale infrastructurii, însă toate acestea nu și-au găsit loc în ambițiile electorale ale primarului Șerbănoiu. Discuțiile s-au intensificat, fiind ridicate acuzații de campanie electorală și conflicte interne, dar și critici legate de prioritizarea cheltuielilor administrative. Concluzia principală a fost aceea a unui buget dezechilibrat, cu investiții insuficiente în unele sate, dar cu câteva planuri de continuare a proiectelor pe fonduri europene. La finalul anului am consemnat existența prea multor hotărâri de CL de rectificare bugetară, ceea ce indică că dezbaterile pentru buget sunt doar de formă și nu se pliază pe execuția bugetară, așa cum este prognozată la începutul anului.
Gazeta de Stâlpeni a mai publicat în 3 februarie un articol care a analizat costurile serviciilor de apă potabilă și canalizare din Stâlpeni, comparându-le cu tarifele aplicate de operatorii din alte regiuni ale țării. În urma unei modificări aprobate de Consiliul Local Stâlpeni în 2022, tarifele pentru apă potabilă au fost stabilite la 5,50 lei/metru cub (6 lei cu TVA) și pentru apă uzată (canalizare și epurare) la 4,59 lei/metru cub (5 lei cu TVA). Aceste prețuri nu au fost modificate în ultimii doi ani și nu se preconizează modificări în perioada apropiată.
Conform statisticilor disponibile, am arătat că tariful pentru apa potabilă din Stâlpeni se află pe locul 6 din 48 de operatori, fiind cu 1,38 lei mai mic decât media națională, iar pentru canalizare pe locul 9, cu 1,40 lei mai mic decât media națională. Prețurile practicate sunt rezonabile, având în vedere că operatorul APA SERV TOP STÂLPENI SRL a raportat profit, iar majorările de costuri legate de energia electrică și salariile mai mari au fost deja incluse în tarifele actuale. În viitor, deși se poate realiza o scădere a tarifelor prin extinderea rețelei de canalizare în localitățile Livezeni și Dealu Frumos, precum și prin proiecte similare pentru Stâlpeni și Oprești, aceste investiții sunt încă sub semnul întrebării privind data dării lor în serviciul firmei de utilități a comunei.
Următorul articol, scris în 13 februarie, a subliniat cheltuielile semnificative făcute de primarul comunei Stâlpeni, Gabi Șerbănoiu, pentru promovarea imaginii sale în anul 2023, pe fondul unei campanii pentru alegerile locale care s-a desfășurat într-un singur tur, conform legislației actuale. Cheltuielile au fost realizate din bugetul public al comunei și includ contracte pentru publicitate online, organizarea de evenimente culturale și crearea unui nou site oficial al primăriei.
Articolul a evidențiat un total de 35.552 lei cheltuiți pentru promovarea primarului Șerbănoiu, sumă ce se putea folosi pentru investiții mai utile pentru comunitate, cum ar fi asfaltarea drumurilor, extinderea rețelelor de utilități sau alte proiecte de infrastructură. Critica se referă la faptul că aceste cheltuieli nu doar că nu au adus un beneficiu direct locuitorilor, dar au influențat, așa cum s-a văzut în 9 iunie 2024, opțiunea alegătorilor într-un mod inechitabil, mai ales în contextul unei campanii electorale care a favorizat primarul în funcție. Pentru cetățenii comunei Stâlpeni, această cheltuială ar fi trebuit să ridice întrebări cu privire la prioritățile administrației locale și eficiența utilizării fondurilor publice.
Pe 23 februarie 2024, PSD Argeș a organizat o întâlnire la Stâlpeni pentru pregătirea campaniei electorale, la care au participat membri locali și oficialități, printre care primarul Gabi Șerbănoiu și președintele CJ Argeș, Ion Mînzînă. Așa cum am arătat în articol, în cadrul întâlnirii, PSD a promovat realizările guvernării, în special creșterea pensiilor, un subiect central al campaniei. Totuși, analizele Gazetei au arătat o discrepanță semnificativă între promisiunile inițiale și realitatea economică.
Pensiile minime au crescut cu doar 18%, iar punctul de pensie cu doar 9,6%, mult sub procentele promise, de 63% și 34%. Proiectele de investiții și dezvoltare, menționate de liderii locali, au rămas, în mare parte, nerealizate. De asemenea, guvernul Ciolacu nu a abordat nemulțumirile cetățenilor din mediul rural legate de lipsa progresului în infrastructură și servicii. În ciuda acestora, PSD a continuat să își concentreze campania pe mobilizarea pensionarilor și consolidarea organizației locale, fără a detalia soluțiile pentru problemele reale ale comunei. Ordonanța trenuleț emisă astăzi de același premier, Marcel Ciolacu, arată că „grija pentru pensionari” a fost doar un slogan de campanie,fără nicio legătură cu realitatea.Ceea ce i-a și adus partidului în 2024 cifre fluctuante, de la 1080 de voturi la locale, la doar 682 de voturi pentru Senat, pe 1 decembrie.
În articolul publicat pe 11 martie 2024, am adus în discuție nevoia de „sânge proaspăt” în zona politică din Stâlpeni, pe modelul aristocrației descrise în cartea „Pe aripile vântului” de Margaret Mitchell. Am realizat un paralelism între aristocrația din romanul amintit și „aristocrația politică” de la nivel local, unde partidele politice sunt acuzate că și-au consolidat puterea prin alianțe strategice, cum ar fi PSD și PNL, mai nou PSD – AUR, și că au ajuns să se protejeze și să își înmulțească privilegiile. Articolul a subliniat paradoxul în care tinerii înrolați chiar și temporar în aceste partide, cum sunt Adrian Fica (PSD) și Daniel Dobrișan (PNL), nu pot aduce schimbarea promisă, ci mai degrabă perpetuarea unei puteri exercitate iresponsabil și în interes personal, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viitorului comunei Stâlpeni.
Am arătat legătura dintre putere și interesele personale, ilustrată prin exemplul alianțelor politice și prin ideea că, deși tinerii ar trebui să aducă „sânge proaspăt”, realitatea arată a fi una în care aceștia ajung să fie eliminați din structuri, atunci când nu se aliniază politic sau să fie contaminați de vechile structuri de putere, iar schimbarea dorită să devină imposibilă. Și am avut dreptate, Adrian Fica a demisionat în toamnă din PSD, iar Daniel Dobrișan a ajuns un critic al lui Constantin Cuțic, șeful său de la PNL, rămânând în partid doar datorită poziției de șef al studenților liberali din Argeș.
Violență asupra unei eleve de 7 ani, reparații de mântuială, campanie electorală și buldo-excavator pentru șeful poliției
Pe 27 martie 2024, Gazeta de Stâlpeni a publicat și un articol despre un posibil caz de violență asupra unei fetițe de 7 ani, care a fost mușamalizat de directoarea Liceului Tehnologic „I. C. Petrescu” din Stâlpeni. Incidentul a ieșit la iveală în cadrul unei activități dedicate Zilei Internaționale a Nonviolenței în Școală, când o elevă a avut o criză emoțională în fața colegilor, mărturisind că este bătută acasă de tatăl său. În loc să fie gestionată corespunzător, situația a fost tratată cu superficialitate de către conducerea unității de învățământ. Atât coordonatorul școlii din Rădești, cât și directoarea Postelnicu Elena au ales să nu participe la ședința cu părinții convocată pentru a discuta cazul, lăsând profesorii și părinții să se descurce pe cont propriu.
Articolul a scos în evidență faptul că directoarea nu a sesizat instituțiile abilitate, deși legea îi impunea să anunțe cazurile de violență asupra copilului la numărul național 119. În schimb, a preferat să minimizeze gravitatea situației și să facă presiuni asupra cadrului didactic care semnalase problema. De altfel profesoara care a avut curajul semnalării acestor acte de presipusă violență, nu mai este în Școala din Rădești, alegând o altă instituție de învățământ. Am relatat și despre presiunile psihologice la care a fost supusă profesoara care a încercat să gestioneze cazul. Aceasta a fost determinată să ia în calcul renunțarea la post, din cauza hărțuirii și lipsei de sprijin din partea conducerii. Reacția Inspectoratului Școlar Argeș a fost întârziată, iar cazul a rămas, în mare parte, nerezolvat din punct de vedere oficial.
Pe 13 aprilie 2024, problema pasajului pietonal peste calea ferată din Stâlpeni am adus-o în atenția publicului, în urma unei soluții „de reparație” care frizează absurdul. După ce, la începutul lunii aprilie, Primăria a închis accesul pe pasarelă, cetățenii și elevii liceului „I. C. Petrescu” au fost obligați să traverseze liniile de tren, uneori pe sub vagoanele staționate, punându-și viața în pericol. Situația a fost criticată de Gazeta de Stâlpeni, care a evidențiat starea avansată de degradare a pasarelei, construită în 1977, și responsabilitatea primarului Gabi Șerbănoiu de a găsi soluții reale pentru siguranța cetățenilor.
În urma articolului din 5 aprilie, Primăria a anunțat lapidar pe Facebook că „s-a reparat pasarela”. Însă reparația, dacă poate fi numită astfel, a constat în aplicarea de spumă poliuretanică în rosturile pasajului – o cârpeală periculoasă, care nu rezolvă problema stabilității structurii. Spuma, evident incapabilă să susțină greutatea unui om, lasă pasarela într-o stare în care o eventuală prăbușire ar putea avea consecințe tragice. Primarul Șerbănoiu a evitat să răspundă întrebărilor privind închiderea inițială a pasajului, preferând să ignore problema.
Aceasta nu este prima situație controversată legată de primar. În trecut, Gabi Șerbănoiu a fost criticat pentru asfaltarea unei străzi din Rădești, turnând asfalt peste gurile de canalizare, și pentru modernizarea unui cămin cultural din Livezeni, o investiție de aproape un milion de lei care a atras atenția DIICOT din cauza suspiciunilor de ilegalități. Pasarela pietonală din Stâlpeni, esențială pentru siguranța locuitorilor, rămâne un simbol al neglijenței și al improvizației „de mântuială” în gestionarea resurselor publice. Situația ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă pentru autoritățile județene, care să intervină pentru a preveni o posibilă tragedie. Ceea ce nu s-a întâmplat, arătând că dacă primarul Șerbănoiu nu își va asuma responsabilitatea nici autoritățile statului nu se implică, cetățenii Stâlpeni rămânând expuși riscurilor unei administrații care pune forma înaintea fondului.
După ce am arătat că în campania electorală primarul Șerbănoiu s-a lăudat cu realizările fostului primar, mințind că sunt ale sale, am dat voie candidaților la postul de primar să se prezinte cititorilor Gazetei. Au făcut-o Constantin Cuțic de la PNL, Florin Enache de la Forța Dreptei și Liviu Modreanu de la AUR. Tot pentru cititori am analizat declarațiile de avere și de interese ale candidaților la funcția de primar și am arătat că sunt suspiciuni ca unii dintre ei să dorească să profite de pe urma ajungerii într-o poziție de primar, de viceprimar sau de consilier local. Din păcate, faptele au arătat că am avut dreptate, așa cum veți vedea la finalul retrospectivei, că, pentru posibile avantaje personale, trădarea votului primit a adus majoritatea în CL Stâlpeni pentru PSD.
În 30 mai 2024 am scris despre buldoexcavatorul Primăriei Stâlpeni care a fost surprins efectuând lucrări pe o proprietate privată aparținând șefului postului de poliție din comună, Plăiașu Adrian Ionuț, ceea ce ridică suspiciuni privind utilizarea de către Gabi Șerbănoiu a resurselor publice în scopuri personale. Proprietatea, identificată pe baza imaginilor și a extrasului de carte funciară, este deținută de Plăiașu și soția sa, angajată a primăriei. Utilajul, achiziționat prin fonduri PNDR pentru întreținerea domeniului public, pare să fi fost direcționat în mod discreționar, confirmând o relație de complicitate între primar și poliție, confirmată în cel puțin două cazuri: fumatul în Căminul Rădești, faptă rămasă neamendată pecuniar conform legii și accidentul fetiței de la locul de joacă improvizat cu mobilier second hand din Valea Bratului. Nici în acest caz primarul, autorul moral al rănilor și suferinței acelui copil, nu a pățit nimic.
Situația a ridicat întrebări despre prioritățile administrației locale și despre cine beneficiază, de fapt, de resursele publice, în detrimentul comunității. Tot pe acest subiect, am arătat și în 23 iulie, că utilajele au fost folosite și pentru altă persoană pe proprietatea acestuia și în folos propriu. Urmarea acestor articole a fost aceea că în proiectul de buget pentru 2025, după ce au fost folosite gratuit de unii beneficiari, se va da voie și celorlalți cetățeni să le folosească, dar … contra cost. Și doar dacă vrea primarul. Și, a-propos de excavatorul buldo, el este acum … stricat, nu defect, cum a zis primarul Șerbănoiu, precum laptele care nu mai poate fi consumat pentru că nu a fost băgat în frigider. Și pe care îl arunci, ceea ce nu este cazul utilajului aflat la cheremul primarului Șerbănoiu.
Canalizarea pentru Livezeni și Dealu Frumos, câinii comunitari, consiliera de la Bradu, minunile din Stâlpeni, trădări și încălcări ale legii
În 3 august 20204 am abordat subiectul celei mai așteptate investiții în satele Livezeni și Dealu Frumos: canalizarea. Proiectul finanțat prin programul „Anghel Saligny”, a devenit un exemplu al creșterilor necontrolate de costuri și al incertitudinii financiare. Începând din 2021, devizul total al proiectului a crescut de la 13,28 milioane lei la 14,02 milioane lei, iar contribuția locală a fost majorată de peste patru ori, punând presiune pe bugetul local limitat al comunei Stâlpeni. Situația reflectă o lipsă de transparență și control financiar, similară cu alte proiecte controversate din comună, precum modernizarea Căminului cultural din Livezeni.
Consiliul Local a aprobat alocări semnificative din bugetul local, care afectează alte nevoi ale comunității, iar primarul Șerbănoiu promite fonduri suplimentare de la Consiliul Județean, fără o certitudine reală. Blocajul politic județean complică obținerea acestor resurse, iar proiectul riscă să fie compromis. Lipsa unei gestionări eficiente ar putea transforma această inițiativă într-un nou eșec al administrației locale, fapt întărit și de „ordonanța – trenuleț” dată astăzi de guvernul Ciolacu, care reduce alocarea pentru Anghel Saligny la 50% din cea prevăzută pentru 2024.
În 21 august am abordat problema câinilor comunitari, din ce în ce mai numeroși la Stâlpeni. Administrația locală a fost criticată deseori pentru gestionarea defectuoasă a câinilor fără stăpân. În august, primarul a anunțat că serviciul se va efectua cu o firmă de ecarisaj recent acreditată, dar cu costuri neclare. Primarul Șerbănoiu a propus un proiect de Hotărâre care impunea un abonament anual de 7.000 de lei și 2.000 de lei pentru fiecare câine ridicat, dar fără detalii despre suma totală de la buget sau despre costurile reale.
Deși legea din 2001 obliga autoritățile să rezolve problema câinilor comunitari, administrația locală a ignorat-o intenționat. Se presupune că serviciul va fi coordonat la nivel județean de o asociație mare, dar există temeri legate de transparența și posibile conflicte de interese, având în vedere legăturile politice ale primarului. Comparativ cu alte localități, costurile pentru capturarea câinilor sunt mult mai mari la Stâlpeni. Problema adoptării câinilor rămâne, iar autoritățile locale trebuie să asigure soluții pe termen lung pentru animalele care nu sunt adoptate în 5 luni.
Într-un alt articol din 29 august, scriam că primarul din Stâlpeni, Șerbănoiu, a angajat-o în funcția de consilier personal pe Ionela Larisa Drigă. Aceasta este o persoană cu legături familiare controversate și provine din Bradu, localitatea unde au sediul și firmele care au câștigat cele mai mari contracte cu Primăria Stâlpeni. Drigă a fost numită fără concurs și a fost păstrată pe funcție chiar dacă nu a avut un aport semnificativ la activitatea primăriei, inclusiv în noul mandat al lui Șerbănoiu.
Familia Larisei Drigă este implicată în scandaluri și afaceri politice din Bradu, iar legăturile sale cu fostul primar Frățică și alți membri ai administrației au stârnit controverse în localitate. Deși primește un salariu considerabil, conform unor surse din primărie, activitatea sa la Stâlpeni a fost marcată de neglijență și ineficiență, fiind acuzată de neîndeplinirea atribuțiilor. În plus, nu cred că este doar o coincidență ca firmele din Bradu să obțină contracte semnificative cu Primăria Stâlpeni, inclusiv unul de aproape 900.000 lei pentru modernizarea străzilor din localitate. Aceste circumstanțe ridică întrebări privind transparența și corectitudinea procesului de atribuire directă a contractelor.
În 14 și 17 noiembrie am inițiat seria de articole „Cele 20 de „minuni” care fac din Stâlpeni o localitate unică în România. Poate chiar în Europa sau în lume” în care am abordat câteva aspecte ce țin îndeosebi de modul de administrare al localității de trioul Șerbănoiu – Mesteacăn – Machedon, dar și de erorile manageriale ale directoarei liceului Stâlpeni, Postelnicu. După primele 10 astfel de „minuni”, în care am arătat că Stâlpeniul se remarcă prin mai multe aspecte neobișnuite și controversate, vom continua și în 2025, pentru că aici „minunile” par a nu se sfârși niciodată.
Minuni precum asfaltul turnat peste gurile de canalizare pe o stradă de câteva sute de metri, precum școlile și liceul care nu dispun de microbuze școlare proprii ale primăriei, în ciuda numărului mare de elevi. De asemenea, cum directoarea liceului a rămas „miraculos” în funcție, după acuzații de bullying și două greve ale elevilor. Precum primarul care nu și-a făcut public CV-ul, iar în primărie sunt angajați care lucrează și pentru alte firme private. Noaptea, evident, pentru că în timpul zilei își dau sufletul pentru cetățeni, evident. Precum faptul că, în ciuda unui buget mic pentru investiții, funcționarii din primărie sunt tot mai mulți, în timp ce numărul locuitorilor scade.
În luna decembrie am arătat cum, în mod anormal, ședința de consiliu local pentru alegerea viceprimarului a fost transformată într-una de partid, a PSD, de președintele de ședință Tănase Valerică și de primarul Șerbănoiu. Cum alegerea Marianei Machedon s-a făcut prin trădarea consilierului AUR Liviu Modreanu pentru PSD, astfel încât la Stâlpeni, cine a votat AUR a votat de fapt PSD. Iar în 20 decembrie am arătat cum un consilier PSD, Bogdan Sora, a fost în conflict de interese și a votat salariul soției sale, angajată a primăriei Stâlpeni. Ilegalități despre care am mai scris de-a lungul timpului, ultima fiind în 20 noiembrie, când am arătat printr-un articol că administratorul public Mesteacăn Eugen a fost 6 zile și consilier local și administrator, iar plecarea lui Șerbănoiu în concediu medical și desemnarea lui Mesteacăn înlocuitor încalcă prevederile Codului Administrativ.
Aceste articole reflectă o preocupare constantă față de transparența administrației locale, respectarea drepturilor cetățenilor și necesitatea schimbării în bine a factorilor de decizie administrativă și politică din Stâlpeni. Gazeta de Stâlpeni, care în 11 ianuarie 2025 împlinește 4 ani de activitate, continuă să fie cea mai importantă sursă de informare și de analiză în contextul local.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News