[10 ANI CU ȘERBĂNOIU] Depopularea accelerată și problemele din educație, semne serioase de întrebare asupra viitorului comunei Stâlpeni

La alegerile din 5 iunie 2016, Gabi Șerbănoiu câștiga primul său mandat de primar, cu 1.432 de voturi din 4.243 alegători înscriși pe listele de vot. La zece ani de la preluarea mandatului său, comuna Stâlpeni merită o analiză lucidă în domeniile esențiale pentru orice comunitate rurală. Astăzi despre evoluția populației și despre educație. Cifrele oficiale și faptele ultimului deceniu conturează o realitate care nu doar că nu poate fi ignorată, ci ridică semne mari de întrebare despre viitor.

Populația constant în scădere și câteva consecințe

Datele recensămintelor și ale Institutului Național de Statistică, deși indică cifre diferite (mai exacte fiind recensămintele), arată clar direcția în care merge comuna. La recensăminte, în anul 2002, Stâlpeni avea 5.156 de locuitori. În 2011, populația stabilă scăzuse la 4.770. Iar la recensământul din 2021, amânat în 2022 din cauza pandemiei COVID, comuna mai număra 4.418 locuitori. Doar între cele două ultime recensăminte la Stâlpeni s-au pierdut 352 de persoane.

Evoluția anuală înregistrată de Institutul Național de Statistică confirmă încă o dată trendul descendent. În 2016, la preluarea mandatului de către Gabi Șerbănoiu, comuna avea 5.011 locuitori. În 2024, 4.689 locuitori, iar în 2025, ultima informație disponibilă, arăta că mai sunt 4.690. Practic, în perioada 2016 – 2024, comuna Stâlpeni a pierdut 421 de locuitori, echivalentul unui sat precum Oprești sau Ogrezea. Iar să pierzi un sat la 10 ani e mult, această scădere având consecințe directe grave.

Numărul consilierilor locali a fost redus de la 15 la 13. Se discută despre diminuarea numărului de posturi în primărie, în funcție de populația raportată la recensământul din 2021, măsura fiind parte din reforma administrației anunțată de coaliția PSD – PNL – USR – UDMR ce va fi adoptată zilele acestea. Alocările bugetare de la stat și de la Consiliul Județean depind, la rândul lor, de numărul de locuitori. Iar într-un posibil scenariu de reorganizare administrativă, Stâlpeni se află printre comunele vulnerabile, ce vor fi asimilate de cele din jur, analizele comparative din zonă aratând că Mihăești și Țițești ar îndeplini fiecare pragul demografic necesar pentru a evita comasarea.

În condițiile în care susținătorii politici sau personali ai primarului explică problema demografică exclusiv prin trendul național descendent, la Țițești, de exemplu, el este crescător, astfel că acest gen de scuză nu este suficientă. Din interviul acordat Gazetei de domnul primar Gheorghe Savu se înțelege că o administrație locală are obligația de a face comuna atractivă prin atragerea de investiții, prin facilități pentru tineri, prin concesionarea de terenuri pentru construcții sau dezvoltări economice, prin creșterea calității vieții și a serviciilor publice.

Privind obiectiv la toate aceste capitole, rezultatele administrației Șerbănoiu în cei 10 ani sunt, cel mult modeste.

Educația la Stâlpeni între declinul demografic, lipsa investițiilor și criza managerială

Dacă populația scade, școala resimte imediat efectele. Iar la Stâlpeni, situația educației a devenit una dintre cele mai sensibile probleme ale ultimului deceniu. Deși rețeaua școlară include Liceul Tehnologic „I.C. Petrescu” Stâlpeni, Școala Gimnazială Livezeni, Școala Gimnazială Rădești și Grădinița cu Program Prelungit Stâlpeni, educația nu pare a fi o prioritate a administrației Șerbănoiu.

Conform unei prezentări de pe pagina liceului, în anul școlar 2015–2016, liceul funcționa cu 25 de clase și 602 elevi, fiind un nucleu educațional solid nu doar pentru Stâlpeni, ci și pentru comunele din jur. În 2021, situația devenise alarmantă, deoarece profesorul Lucian Panainte, pe atunci inspector școlar și consilier local, afirma că „în urma repartiției elevilor… , avem doar 8 locuri ocupate la liceu și 9 locuri ocupate la profesională. Aceasta este o situație gravă, fiind în postura de a pierde clase și chiar de a se desființa liceul.”

Din informații din mai multe surse, locurile s-au ocupat atunci cu elevi care au fost doar înscriși pe liste, fără a participa la cursuri și care se prezentau la liceu doar pentru încasarea burselor școlare. De fapt situația era atât de obișnuită încât în momentul în care un elev înscris la Stâlpeni a provocat un scandal la un liceu din Mioveni, directoarea Postelnicu habar nu avea dacă elevul este de la Stâlpeni sau nu.

Și nu numai comasările de clase și scăderea posturilor didactice sunt efectele directe ale acestui declin demografic și administrativ.

Managementul școlar, între concursuri contestate și influență administrativă

În 2016, anul în care Șerbănoiu a preluat funcția de primar, director era prof. Cristina Tudosescu. Anul a coincis și cu organizarea concursului pentru conducerea Liceului Tehnologic „I.C. Petrescu”. După promovarea probei scrise de către prof. Gabriela Nedelcu, prof. Cristina Tudosescu și prof. Nicolae Oprea, departajarea s-a făcut la evaluarea CV-ului. Gabriela Nedelcu a fost declarată admisă și numită director, în timp ce ceilalți candidați nu au obținut punctaj de trecere. Presa județeană a semnalat atunci posibile influențe politice în acordarea punctajelor, prin implicarea reprezentanților administrațiilor locale în comisiile de evaluare, inclusiv la Stâlpeni.

Situația ingerințelor politice s-a repetat, într-o formă și mai tensionată, la concursul din anul 2021. Deși prof. Gabriela Nedelcu notificase existența unui conflict cu viceprimarul Nicoleta Machedon, aceasta a fost desemnată în comisia de evaluare. Deși consilierul local Constantin Cuțic a solicitat schimbarea viceprimarului Machedon cu un alt consilier local, pentru a evita astfel de tensiuni inutile, răspunsul primarului Șerbănoiu față de această situație este unul destul de elocvent: „Obligația noastră este să desemnăm 2 persoane. D-na Nedelcu poate să conteste apoi la forurile abilitate”.

Rezultatul a fost schimbarea conducerii liceului, funcția de director revenind prof. Elena Postelnicu, iar prof. Gabriela Nedelcu deși a fost declarată inițial respinsă, ulterior a fost admisă ca director adjunct, în urma contestației. Consecința acestei intervenții politice a administrației Șerbănoiu a fost alegerea Elenei Postelnicu, care a avut un mandat marcat de mediocritatea rezultatelor școlare și numeroase controverse. Au existat conflicte interne, situații de bullying fie prost gestionate, fie inițiate de aceasta, două proteste (greve) ale elevilor, rezultate slabe la bacalaureat an după an și pierderea unei finanțări pentru un microbuz școlar din cauza unor date eronate transmise de aceasta primăriei, în procedura de selecție pentru programul PNRR.

Relația primarului Șerbănoiu cu directorii liceului a fost marcată de diferențe clare. În timp ce colaborarea cu Gabriela Nedelcu a fost tensionată pe durata celor patru ani de mandat, relația cu Elena Postelnicu s-a desfășurat într-un registru mult mai apropiat, dar nu fără crize de sinceritate ale acestuia privind incapacitatea acesteia de a fi un bun director.

Cel mai probabil, în perioada 2017-2021, conflictele cu profesoara Gabi Nedelcu au fost alimentate de prietenia primarului cu Eugen Mesteacăn, fost contabil-șef, personaj extrem de problematic pentru Liceul Stâlpeni. Asta deoarece în această perioadă, Mesteacăn, care presta în timpul serviciului și servicii contabile pentru alte firme din comună, a făcut numeroase sesizări și a avut numeroase conflicte cu directoarea liceului, unele violente, ceea ce a influențat probabil percepția lui Șerbănoiu despre aceasta. Dincolo de suspiciuni și eventuale explicații, este cert că primarul nu a manifestat personal niciun interes real față de situația educației în această perioadă.

După câștigarea alegerilor în 2020, Eugen Mesteacăn a fost retras de Șerbănoiu de la liceu și numit administrator public, fără ca acesta să își predea funcția de contabil-șef. Ulterior, a fost numit de încă patru ori administrator public de Șerbănoiu, dar și reprezentant al primarului în Consiliul de administrație al liceului, într-o situație delicată determinată de faptul că fostul contabil șef deschisese un proces în instanță împotriva liceului, la care era desemnat membru CA. Și care a câștigat o sumă consistentă de bani, peste 70.000 de lei despăgubiri, în condițiile în care nici Postelnicu și nici ISJ Argeș nu au desemnat un apărător în instanță pentru instituția școlară din Stâlpeni.

Privite în ansamblu, aceste episoade arată că, în ultimul deceniu, conducerea liceului nu a fost doar o chestiune de competență managerială, ci și un teren de influență administrativă și politică. Iar când echilibrul instituțional este fragil, stabilitatea școlii și încrederea comunității au de suferit. În loc să fie un spațiu al profesionalismului și stabilității, conducerea liceului a devenit un teren al influențelor și al disputelor. Într-o comună relativ mică, unde școala este esențială pentru coeziunea socială, astfel de tensiuni afectează întreaga comunitate.

Infrastructura școlară, investiții minime și oportunități ratate

Pentru documentarea acestei serii de articole, am discutat și cu fostul primar, dl. Nelu Popa, care mi-a mărturisit că toate instituțiile școlare din Stâlpeni aveau la data plecării sale din funcție rezolvată problema toaletelor, amenajate în interiorul clădirilor. De asemenea, sala de sport a Liceului era construită și funcțională, iar problema încălzirii fusese rezolvată prin centrale termice pe gaz, comuna beneficiind aproape în totalitate de această rețea de utilități. Ce a realizat Șerbănoiu în cei zece ani de mandat?

Sala de sport arată astăzi în paragină, cu infiltrații care au provocat scurtcircuite electrice în urma ploilor. Sala de sport de la Livezeni a fost refăcută abia acum doi ani, după ce fusese închisă de Direcția de Sănătate Publică din cauza igrasiei. Iată ce scriam la Gazetă atunci: „Direcția de Sănătate Publică a venit în control la începutul acestui an școlar (2023) și, constatând că sala de sport este improprie, a închis temporar accesul pentru activitățile școlare, stabilind un termen până luna viitoare pentru remedierea problemei: scoaterea lambriurilor, curățarea pereților, tratarea cu soluție antifungică și readucerea sălii la un aspect corespunzător desfășurării activităților sportive.”

În ședința de consiliu local, primarul a susținut că „s-a trezit” cu această problemă la școala din Livezeni, fără a propune însă o soluție concretă de remediere. Mai degrabă, și-a concentrat atenția pe criticarea directoarei Elena Postelnicu, catalogată drept incompetentă din cauza pierderii microbuzului școlar, dar păstrată și azi, după terminarea mandatului, în funcția de director. De asemenea, terenurile de sport au lipsit aproape complet în toate școlile din comună, doar la Școala Gimnazială Livezeni a fost amenajat unul sintetic, inaugurat cu fast de Șerbănoiu în martie anul trecut.

Și deși în Stâlpeni se realizează cadastrare gratuită, terenul și clădirile liceului rămân în continuare, intenționat sau nu, neintabulate. Ceea ce face imposibilă accesarea de fonduri europene pentru infrastructura școlară.

În timp ce la Bălilești primarul a decis să eficientizeze termic clădirea școlii din centrul comunei prin PNRR, Șerbănoiu a ales ca prin același program să investească în … clădirea primăriei, evidențiind preocuparea limitată pentru structura educațională și calitatea învățământului. Doar pentru confortul propriu.

În privința proiectelor de investiții în educație, singura realizare concretă în cei zece ani a fost, din informațiile disponibile, doar derularea prin PNRR a proiectului „Egali în educație – Dotare cu mobilier, materiale didactice și echipamente a școlilor din mediul rural pentru Liceul Tehnologic I.C. Petrescu Stâlpeni.” Celelalte lucrări au constat doar în reparații și reamenajări minore.

Transportul școlar la Stâlpeni, între ignorarea acestuia de CJ Argeș, cheltuielile mari și soluțiile întârziate

Deși după accederea în Uniunea Europeană nu exista localitate cu liceu în Argeș care să nu beneficieze de transport școlar propriu, abia în anul 2025, comuna Stâlpeni a primit un microbuz școlar electric. Cu toate acestea, transportul rămâne în continuare insuficient, în special pentru elevii de liceu care desfășoară practică la agenți economici din județ. Dovadă stă încă un contract încheiat de directoarea Postelnicu cu Dalina VestCar SRL din Mioveni, cu nr. DA38938562 din 24 septembrie 2025, ulterior achiziției microbuzului școlar electric de către primărie.

Astfel că, în cei 10 ani de administrație Șerbănoiu, comuna și liceul Stâlpeni au cheltuit sume enorme de bani pentru acest serviciu extrem de necesar:

În 9 ani, pentru transportul școlar s-a cheltuit suma de 1.020.100 lei, aproximativ 113.345 lei anual. Cu acești bani, comuna ar fi putut achiziționa cel puțin două microbuze școlare din venituri proprii sau prin credit, reducând dependența de finanțările guvernamentale. Iar acum ar fi avut și un microbuz electric, așa cum dețin și celelalte comune din Argeș, cu cel puțin două mijloace de transport școlar.

Un deceniu al stagnării, educația fiind sacrificată pe altarul politicului și al favoritismului

După zece ani de mandat al primarului Șerbănoiu, imaginea de ansamblu este astfel clară și dureroasă. Administrația a demonstrat o incapacitate cronică de a prioritiza educația și infrastructura școlară. Scăderea populației, lipsa investițiilor solide în infrastructura școlară și gestionarea defectuoasă a liceului, cel puțin în ultimii ani, nu sunt simple accidente administrative. Dar nici preocupări pentru tandemul Șerbăboiu – Mesteacăn, interesați mai mult de cum să jignească și să falsifice votul consilierilor locali, decât de viitorul comunei.

Poate exista și o legătură directă între educația precară a primarului, limitată la doar opt clase gimnaziale și necesitatea de a compensa această lipsă de educație prin a-l avea aproape pe Eugen Mesteacăn, fost contabil-șef și actual administrator public. În percepția lui Șerbănoiu acesta poate fi un personaj care să suplinească această carență educațională, dar Mesteacăn nu doar că a generat conflicte repetate în liceu, cu directoarea Gabriela Nedelcu, dar a și dat instituția în judecată. Ceea ce face evident faptul că acesta este mai interesat de foloase proprii, de cumulul pensiei cu salariul, decât de binele comunei Stâlpeni.

Revenind, depopularea comunei Stâlpeni nu este doar un fenomen natural, ci și rezultatul lipsei unei viziuni coerente de dezvoltare. Într-o comună rurală, școala este motorul comunității. Când educația slăbește, tinerii pleacă, iar comuna îmbătrânește. Iar dacă acest tip de administrație va continua, consecințele vor fi dramatice. Liceul s-ar putea desființa, școlile din Livezeni și Rădești vor rămâne în paragină, la fel ca cele din Oprești sau Ogrezea, calitatea educației va scădea în continuare, iar comuna va pierde permanent locuitori, fonduri și oportunități de dezvoltare.

În plus, școala și viitorii elevi vor rămâne captivi unui sistem în care interesele politice și personale primează în fața interesului public, perpetuând o degradare instituțională care va fi greu, dacă nu imposibil, de reparat. La finalul acestui prim bilanț, întrebarea esențială nu poate fi decât una singură: a devenit Stâlpeni, în ultimii zece ani, un loc mai atractiv pentru a trăi și a-ți crește copiii?

Cifrele și faptele sugerează că răspunsul este, din păcate, negativ.

Foto: colaj imagini Facebook și arhiva Gazetei

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News