Satul Livezeni nu a avut până acum șansa să dea națiunii un mare fotbalist, nici măcar de Divizia B, cum a dat satul Ogrezea. Am bătut noi mingea pe rezerva de teren dintre drumul național și gardurile curților, dar degeaba. Fiecare dintre colegii mei cu care am copilărit la Livezeni s-a îndreptat către o meserie, nu către sportul de performanță.
Văzând probabil că nu avem talent la fotbal, domnul profesor Brăslașu, proaspăt absolvent de facultate de sport pe atunci, aflat în primii ani de profesorat, ne-a orientat către handbal. Pentru început era mai bine, deși îl consideram sport pentru fete, deoarece terenul din curtea școlii nu prea era de fotbal după ce se așternuse pe jos un strat consistent de pietriș, adus de la balastiera de la Coasta Poștii. Pietre care împiedicau mingea să se rostogolească până în poartă sau până la cel la care doream să pasăm.
Și nici nu mai sărea mingea peste gard la domnu’ Corbu, cel cu ceaiurile, care ne amenința că dacă mai sărim gardul la el în grădină, ne sparge mingea. Nu ne-a spart-o niciodată, dar teama era mare. Probabil de aceea dorința de a trage un șut sănătos la poartă ne-a fost inhibată la gândul acesta, că trebuie să plătim mingea sau să sărim gardul. Teamă care sigur nu ne-a ajutat să devenim un Hagi sau un Dobrin, ultimul fiind vedetă pe vremea noastră, mai ales după ce Argeșul a bătut-o pe Dinamo cu 3-2 și a câștigat campionatul.
Probabil după ce am terminat eu generala, că nu țin minte să fi existat așa ceva în spatele școlii vechi, acolo era doar o magazie din lemn unde se țineau cărbunii de foc, la Livezeni s-a construit sau s-a amenajat o sală de sport, cu ce avea la îndemână Stâlpeniul pe vremea aceea, lemnul. Astfel că pereții interiori și tavanul au fost placați cu lambriuri, iar la geamuri s-au pus grilaje, ca să nu ajungă mingea la ele și să le spargă.
Problema cu lambriurile de lemn este însă una de sănătate, deoarece în spatele lor, în golul dintre ele și zid, unde este umezeală, nu este aerisit și este întuneric, se formează mucegaiul. Acesta, din păcate, are un efect negativ asupra sănătății, producând boli grave de plămâni. Normal că riscul este mare într-o sală de sport cu mucegai, unde copiii fac efort, iar ritmul respirației este mai mare ca de obicei.
Direcția de Sănătate Publică a venit în control la începutul acestui an școlar și, constatând că sala de sport este improprie, a închis temporar accesul în aceasta pentru activitățile școlare, dând și un termen până luna viitoare pentru remedierea problemei. Respectiv scoaterea lambriurilor, curățarea pereților, tratarea cu soluție antifungică, apoi redarea unui aspect potrivit sălii pentru desfășurarea activităților sportive în continuare.
În ședința de consiliu local de luna trecută, primarul a spus că s-a trezit cu această problemă la școala de la Livezeni, însă nu a oferit o soluție de rezolvare. Era mai preocupat să spună că directoarea Postelnicu este incompetentă, bineînțeles fără să îmi dea mie apă la moară, cel care o „bombardez” cu articole la gazetă. Și a mai făcut ceva, după aceea. L-a reconfirmat pe prietenul său Mesteacăn Eugen, cel care stă la dreapta sa la ședințele de consiliu, ca reprezentant al primarului în Consiliul de Administrație.
Indispensabilul domn Mesteacăn este și administrator public. Spun indispensabil, pentru că deși a plecat de la liceu la finalul lui 2020, autoritățile consideră că unitatea școlară nu poate funcționa fără acesta. Numirea sa reprezentant al primarului încă o dată, îl leagă ca un cordon ombilical de instituția unde a fost contabil, dar unde a produs scandaluri aproape zilnice, unul finalizat cu o bătaie confirmată de Poliția din Stâlpeni, dosar închis cu ne începerea urmăririi penale, prin decizia unui procuror. În plus, s-a ales cu 77.000 de lei în contul personal, bani obținuți în timp ce era membru în consiliul care conduce liceul, pentru că l-a dat în judecată, iar în instanță „I.C.Petrescu” n-a fost reprezentat de nimeni, deși trebuia.
Aflând că îl trimite tot pe indispensabilul Mesteacăn în consiliu, directoarea Postelnicu a afirmat prin liceu, la modul specific, că se va opune cu toată ființa sa acestei desemnări și că va cere primarului o nouă nominalizare. Aici doamna director avea dreptate, numai că n-a fost să fie, ședința de consiliu de administrație de săptămâna aceasta, prima din anul școlar 2023 – 2024, începând fără nicio contestare a lui Mesteacăn.
În ședință s-a discutat și problema mucegaiului de la Livezeni, dar cu tente de teoria conspirației, afirmându-se că mucegaiul e de 50 de ani acolo și nu a fost nicio problemă până acum. Și că cineva a sesizat, cine altfel decât …?, iar ochii celor doi dușmani declarați, Postelnicu și Mesteacăn, s-au îndreptat către directorul adjunct Nedelcu, al cărui soț lucrează chiar la Direcția de Sănătate care a aplicat sancțiunea și a dat termenul pentru noiembrie, pentru remediere.
Cauză și efect, ce mai! Că doar teoria conspirației asta face, adună jumătăți de adevăr, pentru a rezulta o concluzie care poate fi în concordanță cu realitatea, dar nu este. O conspirație sanitară așadar, cu accente dușmănoase, care împiedică copiii de la Livezeni să desfășoare orele de sport în spațiul cu mucegai și să se îmbolnăvească. Vă dați seama.
Mesteacăn s-a întâlnit luna trecută în consiliul local cu cel care e bănuit că a trimis DSP-ul în control, consilierul Silviu Nedelcu. Putea să îi reproșeze atunci că el este de vină sau să deslușească cu acesta cum stă treaba. Nu s-a întâmplat așa ceva, faptul demonstrând o anumită lașitate și o aplecare către conspirații, mai ales în mediul unde „să nu se afle” și „să vină poliția să afle cine dă informații la gazetă” sunt moduri „eficiente” de gândire pentru binele educației din comună.
Realitatea este aceea că, printr-un comunicat de presă transmis de Prefectura Argeș la începutul anului școlar, prefectul Radu Perianu transmitea următoarele: „Prima săptămână de controale în unități de învățământ, primele neconformități. Inspectorii DSP Argeș au verificat în prima săptămână 10 școli, 16 grădinițe cu program normal și 11 cu program prelungit, 3 creșe și două unități afterschool. ” Așadar cine a trimis controlul? Cum spuneam, realitatea nu bate cu teoria conspirației, dacă vom avea toate informațiile disponibile și le căutăm cu bună credință.
Evident că dincolo de suspiciunile mai mult sau mai puțin fondate, consiliul administrativ al liceului trebuie să rezolve problema de la Livezeni. Numai că banii alocați prin bugetul local liceului pentru reparații, de 70.000 de lei, a fost cheltuit deja de directoarea Postelnicu, inclusiv pentru construirea unui gard ca să țină elevii închiși în curtea școlii, visul de un an și ceva declarat și pus în practică.
Informația este confirmată de intervenția consilierului local Dima Florin în ședința de luna trecută, unde a prezentat raportul cheltuielilor, conform declarațiilor directoarei Postelnicu Elena. Fără bani rămași în bugetul local pentru reparații, primarul Șerbănoiu, pe ai cărui umeri a căzut pocinogul cu mucegaiul, trebuie că se află într-o mare dilemă: de unde face rost de fonduri pentru a renova sala de sport.
Ar putea să renunțe la sindrofia de care și-a legat numele „Focul lui Sumedru”. Ar redirecționa 10.000 de lei, cât zicea că va cheltui pentru acesta, către Școala Livezeni, și s-ar rezolva problema mucegaiului. Numai că efectul dorit de primar, cel de imagine, nu va mai fi același pentru votanții săi fideli care așteptau o sarma și o țuică gratis de la acesta.
Poate, de asemenea, să impute gardul construit aiurea la liceu, directoarei Postelnicu, probabil tot 10.000 de lei, din cei 58.000 de lei dați firmei soțului directoarei de la Colegiul „Dinicu Golescu” din Câmpulung. Așa va putea organiza și evenimentul promis și va renova și sala de sport de la Livezeni. Dar trebuie o comisie de constatare, trebuie o decizie de impunere în acest sens, iar directoarea Postelnicu poate da primăria în judecată, contestând imputarea gardului, proces care s-ar întinde pe multe luni. Ori sala trebuie renovată până luna viitoare.
De asemenea, îl poate concedia din funcția de administrator public pe indispensabilul Mesteacăn Eugen, că și așa nu face nimic din ceea ce face un administrator de comună. Fapt demonstrat de începerea școlii în frig acum doi ani, când școlile nu aveau centrale termice sau erau defecte, de transportul școlar de care se plâng părinții și chiar de renovarea sălii de sport de la Livezeni, deoarece clădirile și terenurile aparțin primăriei, ele fiind date în administrație directorului liceului, coordonatorul educației și învățământului în toată comuna Stâlpeni.
Cum salariul brut al acestuia este probabil tot în jur de 10.000 de lei, ar asigura fondurile necesare nu doar o lună, ci luni bune de acum și până la alegeri și pentru alte clădiri ce aparțin școlilor și au nevoie de intervenții. Este și aceasta o posibilitate, cum ar fi toate, luate împreună, având banii necesari și pentru alte probleme ce țin de educație, cum ar fi închirierea unui al doilea microbuz, care să suplinească traseele unde primul, cel de la Dalina din Mioveni, nu poate ajunge.
Sau nu face nimic, lăsând lucrurile în voia sorții, fugind în continuare de școală ca dracul de tămâie. Da, mai dă o pungă cu dulciuri elevilor de Crăciun, mai dă niște diplome la „Focul lui Sumedru”, mai trimite o invitație conducerii liceului să participe la evenimentele pe care le desfășoară pe persoană fizică sau din fonduri publice, îi lasă pe coordonatorii proiectelor europene de la „I.C. Petrescu” să prezinte realizările și planurile de viitor în ședințele de consiliu local, dar o implicare reală, cum ar fi participarea sa directă la Consiliul de Administrație al liceului Stâlpeni, ori cumpărarea de microbuze școlare cu care să asigure primăria transportul elevilor, nu există.
Caz în care mucegaiul va sta bine mersi, într-o sală de sport improprie, în jurul căreia vor bântui teoriile conspirației precum o plasă de păienjeni, gazeta va scrie în continuare pentru o comunitate amorțită de teama de autorități, iar copiii, fără nicio vină, vor continua să meargă prin frig și căldură la și de la școală pe jos, ca mai apoi să se îmbolnăvească făcând sportul obligatoriu într-o sală cu igrasie sau afară în ploaie, deși toate astea n-ar trebui să existe într-o comună europeană de secol XXI.
Foto: Facebook Școala Livezeni
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News