La prima vedere, „Focul lui Sumedru” sau evenimentul „La Dulap” organizat a doua oară de Paște anul acesta, par inițiative firești într-o comunitate rurală. Se invocă tradiții, socializarea sau identitatea locală. În același registru se pot înscrie și excursiile organizate pentru pensionari la mânăstiri din țară, despre care am scris încă din 2023 că sunt prezentate ca activități cu caracter social sau ecumenic.
Totuși, atunci când aceste acțiuni se repetă, cresc ca amploare și nu coincid cu evenimentele importante pentru Stâlpeni cum ar fi Zilele Comunei, mai ales că anul acesta se împlinesc 470 de ani de istorie continuă a localității, apare o întrebare legitimă. Sunt ele doar evenimente comunitare sau au devenit instrumente de consolidare politică, mai ales în contextul în care numele primarului Șerbănoiu și al PSD apar constant asociate cu organizarea lor?
Granița dintre promovarea comunității și promovarea politică devine astfel tot mai greu de trasat. Iar când această graniță este neclară, suspiciunile rezonabile devin inevitabile. Mai ales că pot fi asociate cu alte acțiuni plătite din bani publici, precum promovarea personală a primarului Șerbănoiu pe site-uri „de știri” cu care primăria are contracte an de an. Tot bani publici!
Bani publici, privați sau o combinație greu de urmărit?
O parte esențială a acestei ecuații o reprezintă finanțarea. În execuția bugetară din 2025 apare la capitolul „Donații și sponsorizări” suma de 29.050 lei, fără detalii clare despre destinația banilor colectați. Știu însă că suma a fost invocată de primarul din Stâlpeni ca sursă pentru evenimentul pe care l-a confiscat în nume personal, deși se invocă organizatori primăria și consiliul local, „Focul lui Sumedru”.
Nu există o imagine completă, cine donează, cât donează, și mai ales cum sunt cheltuite aceste sume. Însă, conform unor mărturisiri ale unor antreprenori din Stâlpeni, când donațiile se opresc sau sunt refuzate, apar consecințele, cum ar fi oprirea activității, retragerea acordurilor de funcționare sau alte „sancțiuni”.
Fără a avea un buget aprobat pentru anul acesta și fără ca pe primele trei luni din 2026 să apară vreo sumă donată pentru evenimentul „La Dulap”, finanțarea acțiunii organizată de Paște are surse incerte. Asta deși ceea ce a prezentat pe Facebook primarul Șerbănoiu, a presupus cheltuieli cu mâncarea, artiștii care au cântat, plus închirierea Căminului de la Rădești, taxă obligatorie după cum precizează HCL-ul adoptat de primar în ziua de Revelion, nu și votat de către consilierii locali, respectiv 110 lei/zi eveniment.
Chiar dacă sursa finanțării poate fi din donații și sponsorizări primite în luna aprilie pentru Dulap, acestea nu sunt transparente, iar odată intrați în bugetul local, banii devin publici și ar trebui să fie supuși acelorași reguli de transparență. Nu sunt donații/sponsorizări și se finanțează din bugetul local? Dacă da, în ce măsură și prin ce mecanisme? Și când a aprobat Consiliul local Stâlpeni cheltuirea acestor sume?
ONG-uri, dar fără urme financiare clare și fără transparența primirii unor eventuale sume de la bugetul local
Evenimentul a fost promovat intens nu doar de primarul Șerbănoiu, ci și pe un blog asociat cu ONG-ul „Stâlpeni, comuna noastră” încă din 31 martie, iar Asociația „Clubul Pensionarilor Stâlpeni” apare alături de primăria Stâlpeni ca organizator al activităților din ziua de Paște de la Rădești (foto la finalul articolului). Nu se știe dacă aceste promovări au la bază contracte de parteneriate între cele două ONG-uri și primăria Stâlpeni, la fel cum nu apar publice documente financiare că toate sau unul dintre ONG-uri sunt beneficiari direcți al unor sume de la buget.
De asemenea, nu există un HCL care să aprobe virarea unor sume, așa cum, spre exemplu, Asociația Sportivă „Viitorul 2021 Rădești” primește anual 21.600 lei prin HCL 56/2025, cu mult mai puțin decât a primit Șerbănoiu din donații și sponsorizări pentru o singură ediție a „Focului lui Sumedru”, anul trecut.
Situația poate sugera un mecanism indirect, acela prin care primăria plătește servicii (transport, masă, artiști, promovare, etc.) din bani publici, fără să existe buget aprobat pentru 2026, iar ONG-urile oferă doar cadrul mediatic, social și organizatoric. Poate fi un model legal, dar greu de urmărit. Și poate acesta este și motivul pentru care Tănase Valerică-Gigi, consilier PSD, președintele Organizației de Seniori PSD Stâlpeni și președintele ONG-ului Clubului Pensionarilor, a înființat această organizație, după ce Gazeta a întrebat de mai multe ori cu ce bani se organizau activități cu pensionarii din comună: să se dea impresia unei colaborări instituționale în virarea de bani de la bugetul local.
Practic însă, pare că banii nu ajung oficial la aceste ONG-uri, iar activitatea lor este susținută din bani publici. Ori nu neapărat bani, ci asigurarea unor protecții și privilegii din partea lui Șerbănoiu. Însă, faptul că nu există hotărâri de Consiliu Local pentru finanțarea ONG-urilor implicate în aceste activități, cu excepția unor cazuri punctuale, precum o asociație sportivă, nu poate să nu ridice semne de întrebare.
La fel, nu există o listă publică a ONG-urilor care beneficiază de sprijin. Nu există proiecte selecționate ale ONG-urilor din Stâlpeni pentru activități specifice și nici criterii de selecție transparentă a acestora. La fel, nu există execuții bugetare detaliate care să permită urmărirea banilor până la beneficiarul final. În aceste condiții, orice analiză devine fragmentară.
Lipsa acestor informații nu dovedește automat o ilegalitate, dar creează un teren fertil pentru suspiciuni. Iar într-o administrație publică, suspiciunea apare de obicei acolo unde transparența lipsește, iar la Stâlpeni ea a devenit regulă, nu excepție de la legea care o impune imperativ.
Tradiția ca vehicul politic
Când evenimentele culturale sau religioase devin recurente și sunt asociate constant cu imaginea unei persoane sau a unui partid, ele capătă o dimensiune nouă. Nu mai sunt doar despre comunitate, ci și despre capitalul electoral. Participanții beneficiază de expunere publică și experiențe plăcute, iar organizatorii câștigă vizibilitate și influență. Într-un astfel de context, este legitim să ne întrebăm dacă nu asistăm la o formă de campanie permanentă, mascată în activități sociale. Mai ales atunci când finanțarea nu este pe deplin transparentă, așa cum am arătat anterior.
Deși invocată ca un gest de bună credință, tradiția devine astfel nu doar o moștenire culturală, ci un instrument politic folosit cu cinism din banii puțini ai comunității locale.
Cine finanțează, în realitate, aceste evenimente? Cât din bani provin din sponsorizări și cât din bugetul local? De ce nu există o evidență clară a ONG-urilor implicate și a sumelor alocate? De ce nu sunt publicate detalii despre contracte, furnizori și cheltuieli? De ce nu sunt aceste activități aprobate explicit de Consiliul Local sau de ce sunt doar acoperite generic prin capitole bugetare largi?
Fără răspunsuri clare la aceste întrebări, chiar dacă unii cetățeni s-au mulțumit cu un ou, o bucată de cozonac și au ascultat niște muzică în ziua de Paște, imaginea de ansamblu rămâne una tulbure. Evenimentele care ar trebui să unească comunitatea au devenit surse de divizare și neîncredere.
Transparența nu este un detaliu birocratic, ci o condiție esențială pentru legitimitatea oricărei administrații. Iar atunci când aceasta lipsește, fiecare foc de sărbătoare sau masă festivă cu ouă roșii și cozonac poate ascunde mai mult decât pare.
În final, rămâne o întrebare esențială pentru comunitate: cum să bați la vot un primar netransparent care folosește banii publici pentru promovarea sa și a partidului PSD? Și, mai ales, unde se termină interesul public și unde începe interesul politic și cel personal, avantajând incorect un primar care a anunțat pe surse că va mai candida pentru un al patrulea mandat?
Foto: imagini facebook; colaj imagini facebook
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News