În contextul unei probleme sociale care necesită o soluție urgentă, administrația locală din Stâlpeni, condusă de primarul Șerbănoiu, pare să îmbine lipsa de transparență cu interese politice ascunse. Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, pare a fi impus de la nivel județean și ridică întrebări legate de costurile neclare și de lipsa unei gestionări responsabile la nivel local. Locuitorii se pot confrunta cu perspectiva de a plăti pentru un serviciu neglijat până acum, într-un context ce pare mai degrabă o „afacere” de partid decât o soluție reală.
DE CE TOT VOR UNII SĂ FIE PRIMARI CU ORICE PREȚ?
În Ghidul pentru Structurile de Control din cadrul Administrației Publice, emis de Corpul de Control al Premierului în anul 2021, sunt enumerați mai mulți indicatori de fraudă și corupție, precum și tipologii infracționale. Printre acestea, se numără contractele „cadru” sau cu prevederi ambigue, generale, mai ales a celor atribuite direct și a căror monitorizare nu este transparentă. Acestea sunt considerate potențiale modalități de spălare a banilor și de corupție.
La Stâlpeni, astfel de contracte ar putea fi cele încheiate pentru diverse servicii, cum ar fi reparațiile la sistemul de iluminat public, în condițiile în care cetățenii se plâng că iluminatul nu funcționează corespunzător. De asemenea, pot fi contractate servicii de deszăpezire, plătite la un preț pe ora de lucru, fără a se ști exact câte ore a lucrat firma respectivă. Asta, în condițiile în care Primăria Stâlpeni a primit din Fonduri Europene un buldoexcavator pentru deszăpezirea în regie proprie și a achiziționat o sărăriță pentru aceleași activități.
Exemplele pot continua cu achiziția de carburanți (patronul de la care primăria cumpără aceste produse regăsindu-se pe lista de consilieri PSD, partid al cărui lider local este primarul Gabi Șerbănoiu). Sau achiziția de pietriș și nisip pentru „modernizarea” drumurilor din Stâlpeni ridică suspiciuni, deoarece nu se cunoaște cât material a fost contractat, cât s-a livrat și cine a monitorizat livrarea.
La aceste practici pare că se adaugă un nou tip de servicii pe care primăria intenționează să le contracteze, conform unui proiect de Hotărâre a Consiliului Local (HCL) depus de primarul Șerbănoiu. Proiectul a fost aprobat, devenind HCL 54/2024, fără a specifica însă prețurile sau sumele maxime ce vor fi alocate de la buget pentru gestionarea câinilor comunitari. În înregistrarea audio a ședinței, primarul poate fi auzit explicând, în stilul său caracteristic, motivele acestei propuneri.
Așadar, „s-a acreditat la nivel de județ o firmă de profil, cu toate avizele necesare. Deja s-a demarat construcția de padocuri, urmând să vedem în ce condiții vor prelua câinii, la ce costuri… Am înțeles că se va percepe un abonament lunar de la fiecare primărie, plus o sumă… care, din ce am înțeles, va fi de 2.000 de lei pentru un câine ridicat. Contribuția primăriei va ajunge la 7.000 de lei anual pentru a te înscrie… deoarece ridicarea câinilor va deveni obligatorie. Noi acum dăm o hotărâre de principiu pentru a putea intra în contact cu firma de specialitate…”
Din afirmațiile primarului Șerbănoiu am reținut următoarele aspecte:
- urgența și obligativitatea legală a rezolvării problemei câinilor comunitari,
- faptul că firma/asociația care va fi contractată pentru acest serviciu este nouă și că acum construiește padocuri,
- că prețurile sunt de 7.000 lei pentru abonamentul anual și 2.000 lei pentru fiecare câine ridicat din Stâlpeni și
- că hotărârea adoptată este una cadru, cu prevederi care nu sunt deloc clare, oferind viceprimarului Mariana Machedon și aparatului Primăriei Stâlpeni libertatea de a gestiona problema după cum doresc.
„URGENȚA” ȘI OBLIGATIVITATEA LEGALĂ
În România, problema câinilor fără stăpân este una veche, reglementată legislativ de Ordonanța de Urgență nr. 155 din 21 noiembrie 2001. Articolul 1 din aceasta specifică: „Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au obligaţia de a înfiinţa, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân.”
Articolul 2 prevede și faptul că aceste consilii locale trebuiau să contracteze o firmă de specialitate sau să amenajeze adăposturi pentru câinii fără stăpân și să angajeze personal medical veterinar pentru gestionarea lor. Dacă se respecta legea din 2001 și până azi, la Stâlpeni problema câinilor fără stăpân ar fi trebuit să fie deja rezolvată. Realitatea este însă alta: numeroase postări ale cetățenilor pe Facebook și articole din Gazeta de Stâlpeni demonstrează că această problemă nu a fost niciodată o prioritate pentru administrația Șerbănoiu, ci a fost folosită sporadic pentru a justifica cheltuieli, folosindu-se de o firmă din Mioveni care a ridicat doar câțiva câini.
Atunci, de unde această urgență invocată de primar și de ce această preocupare bruscă a inițiatorului HCL, pentru o problemă ignorată până acum? O explicație ar putea fi modificarea OUG 155/2001 prin Legea 368/2023 (link), care extinde obligațiile de gestionare a câinilor fără stăpân și la nivelul Consiliilor Județene. Acestea aveau termen ca până la 1 iulie 2024 să se ocupe de gestionarea situației câinilor comunitari, iar cum acest termen a trecut, iar președintele CJ Argeș, Ion Mînzînă, nu pare să fi rezolvat problema fiind ocupat cu campania electorală, a delegat această urgență UAT-urilor din județ. Astfel se explică și graba de a se adopta hotărâri locale similare cu cea de la Stâlpeni în mai multe UAT-uri.
FIRMA/ASOCIAȚIA CARE ASIGURĂ SERVICIUL DE ECARISAJ
Legea 368/2023 mai specifică faptul că serviciile de gestionare a câinilor fără stăpân pot fi realizate prin gestiune directă, delegată sau concesiune, doar către persoane juridice sau asociații care desfășoară activități în domeniul protecției animalelor. Se conturează astfel ideea unei abordări centralizate la nivel județean, coordonată de CJ Argeș, iar conform primarului Șerbănoiu, firma care va prelua câinii este una nouă.
Conform Ghidului Corpului de Control, înființarea unei firme noi care să beneficieze de un contract public prin achiziție directă poate fi și acesta un indiciu de fraudă. Totuși, nu voi aborda mai în detaliu această posibilitate, deoarece intră în competența instituțiilor de combatere a fraudei și corupției să verifice aceste detalii și voi verifica dacă nu cumva firma sau asociația este una deja înființată.
Conform site-ului registru-caini.ro, în Argeș există 8 adăposturi pentru câini, dintre care ASOCIAȚIA TIERHILFE HOFFNUNG are capacitatea de a găzdui aproximativ 8.000 de animale, fiind cea mai mare și, probabil, cea care ar putea încheia un parteneriat cu CJ Argeș. Un articol de pe ROMEDIA.ro precizează că există deja un parteneriat între DSVSA Argeș și Asociația Tierhilfe Hoffnung pentru sterilizarea câinilor fără stăpân din județ.
Astfel, este posibil ca Asociația Tierhilfe Hoffnung să preia întregul serviciu de capturare, sterilizare și cazare a câinilor, având în vedere că deține cel mai mare adăpost din județ. Rămâne de văzut dacă nu cumva această asociație non-profit se va transforma în SRL sau în societate pe acțiuni, din cauza valorilor mari de bani pe care îi va încasa, confirmând astfel afirmația primarului Șerbănoiu că „s-a acreditat la nivel de județ o firmă de profil cu toate avizele. Deja s-a demarat construcția de padocuri, urmând să vedem în ce condiții ne ia câinii, cu ce valoare…”.
COSTURILE PER CÂINE ȘI DE LA BUGETUL LOCAL
Am încercat să verific realismul costurilor menționate de primarul Șerbănoiu (7.000 lei/an abonament și 2.000 lei pentru fiecare câine capturat). Am găsit un contract încheiat de Primăria Buzău cu o firmă de profil, care include următoarele costuri, pe care le-am actualizat conform ratei euro/leu, 2019 versus 2024:
| DENUMIREA PRESTAȚIEI | U.M. | TARIF LIVRARE (lei fără TVA) 2019 | TARIF LIVRARE (lei fără TVA) 2024 |
| Capturare câini fără stăpân cu armă tranchilizantă | Cap câine | 98,19 | 103,21 |
| Capturare câini fără stăpân cu crosa | Cap câine | 78,19 | 82,28 |
| Cazare și hrană în adăpostul public pentru câini | Cap câine/zi | 9,2 | 9,67 |
| Utilizare autovehicul special pentru ecarisaj | 8 ore funcționare | 397,67 | 418,18 |
| TOTAL COST CAPTURARE CU ARMĂ CU UTILIZARE AUTOVEHICUL SPECIAL | Cap câine | 495,86 | 521,39 |
| TOTAL COST CAPTURARE CU CROSA CU UTILIZARE AUTOVEHICUL SPECIAL | Cap câine | 475,86 | 500,46 |
Din tabelul de mai sus nu reiese un cost total per câine, însă este evident că suma de 2.000 de lei doar pentru capturare este mare, în condițiile în care prețul total pentru capturarea unui câine fără stăpân este de 521 lei atunci când se utilizează o armă neletală și de 500 lei atunci când se folosește crosa. Diferența până la suma de 2.000 de lei, vehiculată de primarul Șerbănoiu, ar putea include costurile pentru sterilizare și cazarea în adăpost pentru până la 5 luni. Totuși, în lipsa unor informații clare, autoritățile ar trebui să verifice atent aceste aspecte înainte de semnarea unui eventual contract.
Ce se întâmplă însă după această perioadă de 5 luni, dacă animalele nu sunt adoptate? Un răspuns ar putea fi găsit în tabelul care prezintă raportul dintre câinii capturați și cei care sunt eutanasiați, revendicați, adoptați sau decedați în adăpostul de la Smeura, conform monitorizărilor realizate pentru anii 2020 – 2022. Datele arată că din cei peste 6.000 – 7.000 de câini aduși în adăpost, aproximativ 4.000 – 5.000 sunt adoptați sau revendicați, în timp ce peste 2.000 sunt eutanasiați sau decedează în adăpost. Aceste cifre indică faptul că aproximativ 1 din 4 câini își găsește sfârșitul aici.
În articolul din ROMEDIA se precizează, de asemenea, că „în acest moment, în Argeș, sunt înregistrați peste 100.000 de câini, iar dintre aceștia, câteva zeci de mii sunt fără stăpân.” În 2022, Asociația Tierhilfe Hoffnung – Adăpostul de câini Smeura a sterilizat peste 20.000 de femele, conform comunicatului DSVSA Argeș.
Dacă estimăm că în județ există între 20.000 și 30.000 de câini fără stăpân, raportat la cele 103 UAT-uri din Argeș, rezultă o medie de 200 – 300 de câini per UAT. Înmulțit cu costul capturării menționat de primarul Șerbănoiu, de 2.000 lei per animal, ar rezulta un efort minim de 400.000 lei din bugetul local, echivalentul aproximativ al asfaltării străzii Dealul Morii din Livezeni. Și asta în condițiile în care numărul câinilor fără stăpân nu ar crește, ceea ce nu s-a întâmplat până acum.
UN ALT MODEL DE REZOLVARE A PROBLEMEI CÂINILOR COMUNITARI, LA ȚIȚEȘTI
Un alt model de rezolvare a problemei câinilor comunitari poate fi observat în comuna Țițești. Această localitate, admirată de mulți locuitori din Stâlpeni pentru modul eficient de administrare, dar care votează așa cum votează, a luat măsuri concrete pentru a soluționa problema câinilor prin înființarea unui serviciu dedicat. Prin HCL Nr. 51 din 29.07.2024, Consiliul Local din Țițești a aprobat înființarea Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân în cadrul UAT Comuna Țițești, județul Argeș, proiectul fiind însoțit de un Studiu de oportunitate și de un Regulament de organizare și funcționare a acestui serviciu.
Primarul comunei, dl. Gheorghe Savu, a menționat pentru Gazeta de Stâlpeni că decizia înființării acestui serviciu a fost luată în urma unui control tematic realizat de Poliția Animalelor la mai multe primării, inclusiv la Țițești. În primă fază, acest serviciu intern va delega, prin concesiune, capturarea, ciparea, sterilizarea și cazarea câinilor comunitari din comună unei firme private din Curtea de Argeș, pe o perioadă de doi ani.
Serviciul va monitoriza numărul câinilor existenți, numărul câinilor preluați de ecarisaj, va verifica cipurile aplicate, facturile adresate UAT pentru acest serviciu și va superviza toate aspectele concesiunii. În plus, aceeași structură va demara lucrările necesare pentru realizarea în regie proprie a serviciului de ecarisaj, contractul cu firma din Curtea de Argeș specificând că acesta poate fi finalizat atunci când Primăria Țițești va solicita acest lucru.
Având în vedere că discutăm despre viața unor ființe vii și despre utilizarea banilor publici, aceasta reprezintă o abordare responsabilă, atât față de bugetul local, cât și față de soarta animalelor. În contrast, la Stâlpeni nu există nicio monitorizare, iar deciziile par a fi lăsate la latitudinea Consiliului Județean sau a viceprimarului Mariana Machedon, cunoscută pentru alinierea sa rapidă la deciziile politice.
INGREDIENTELE UNEI ABORDĂRI, CEL PUȚIN DUBIOASE
După cum afirmam la început, Ghidul pentru Structurile de control din cadrul Administrației publice, emis de Corpul de Control al Premierului în 2021, precum și ingredientele cunoscute până acum ale serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, arată, pe de o parte, o lipsă de transparență specifică administrației Șerbănoiu. În spatele acestei inițiative pare să se ascundă o urgență impusă de la nivel județean, fără ca problema în sine să fie sau să fi fost vreodată gestionată corespunzător la nivel local.
Pe de altă parte, locuitorii vor ajunge să plătească un serviciu care a fost ignorat până acum de autoritățile locale, fără ca detaliile și costurile finale să fie pe deplin cunoscute și fără ca autoritățile din Stâlpeni să își asume responsabilitatea pentru monitorizarea existenței câinilor fără stăpân, responsabilizarea cetățenilor în privința adopțiilor și sterilizării, sau pentru numărul de animale capturate și destinul acestora după prindere.
Expunerea proiectului de HCL de către primarul Șerbănoiu lasă loc multor interpretări, ridicând întrebări despre adevăratele intenții din spatele acestui demers. Faptul că întreaga abordare pare să urmeze un tipar cunoscut la Stâlpeni – primar inițiator de proiecte, Consiliu local indiferent și obedient – tipar care favorizează anumite interese politice, sugerează că ne confruntăm cu mai mult decât o simplă rezolvare a unei probleme sociale urgente. În aceste condiții, locuitorii ar trebui să fie conștienți că această „soluție” poate reprezenta, de fapt, ingredientele unei „afaceri” de partid, disimulate sub masca unei necesități sociale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News