După publicarea anchetei „Cum se transformă terenurile inundabile din Stâlpeni în profit pentru familia primarului și unii funcționari ai administrației locale”, am primit un mesaj din partea unuia dintre proprietarii terenurilor din zona analizată în articol. Acesta susține că dosarul privind trecerea terenului său din extravilan în intravilan este în procedură avansată, fiind înaintat către Consiliul Județean Argeș, că a colaborat cu un arhitect pentru realizarea PUZ-ului și că a obținut inclusiv avizul de la Apele Române.
Deși aceste afirmații sunt un punct de plecare important, ele nu clarifică însă fondul problemei și ridică aceleași semne de întrebare asupra întregului demers urbanistic, în condițiile unei transparențe reduse și a unor lipsuri tehnice și administrative notabile.
Imposibilitatea aprobării fără implicarea Primăriei și Consiliului local Stâlpeni
Conform legislației în vigoare (Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul), un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) este avizat de Consiliul județean, dar el poate fi aprobat doar prin hotărâre a Consiliului Local. Astfel, afirmația proprietarului care a reacționat după apariția articolului, aceea că „nu facem trecerea prin primărie” este juridic incorectă.
Primăria Stâlpeni și Consiliul local Stâlpeni au un rol esențial în întregul proces, iar orice procedură de trecere în intravilan și de elaborare/aprobare a unui PUZ trebuie să fie supusă dezbaterii publice și să fie transparentă, cu afișarea documentațiilor pe site-ul instituției și/sau în presa locală.
În realitate, nu există nicio dovadă publică a unui PUZ pus în dezbatere în 2025 pentru terenul deținut de acest proprietar sau pentru alte terenuri similare, ceea ce întărește lipsa de transparență în procesul decizional.
Situația infrastructurii, încă o problemă tehnică esențială
Un aspect greu de ignorat este lipsa rețelelor de apă și canalizare pentru terenurile din zona „La Rampă”, precum și vecinătatea acestora cu Râul Târgului. Aceasta ridică o întrebare fundamentală pentru primirea vizelor și aprobarea pentru spălătoria auto: de unde va proveni apa necesară funcționării spălătoriei auto și unde vor fi deversate apele uzate? Aceste detalii tehnice nu pot fi omise într-un proiect de acest tip, având impact direct asupra mediului și sănătății publice.
Până în prezent, nu există documentație publică sau clarificări oficiale privind soluțiile tehnice pentru alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în cadrul proiectului în această zonă. Putem vorbi de extragerea apei din sol și de fose septice, ori de dispozitive de tratare a apei reziduale, dar toate acestea fac investiția și mai scumpă și poate necesita avize suplimentare.
Două PUZ-uri aflate în proces de elaborare și aprobare, dar care nu apar și pe site-ul primăriei
Am studiat două documente datate 2025, care sunt în lucru la Stâlpeni. Unul despre construirea și funcționarea unei spălătorii self service la Rădești, al doilea document fiind „Decizia Etapei de Încadrare pentru PUZ-ul S.C. PRO SPERANȚA 2002 S.R.L.”. Ultimul vizează o spălătorie auto, o stație GPL și sistematizarea pentru un teren din satul Rădești.
Acest PUZ, față de situația din zona din satul Stâlpeni din punctul „La Rampă”, este amplasat în intravilan și are alte condiții administrative decât cazul CF 83014, care încă este în extravilan. Analizate pe rând, diferențele cheie sunt că PUZ-ul PRO SPERANȚA 2002 SRL se referă la un teren situat în intravilan, fără a necesita trecerea din extravilan în intravilan. În cazul celuilalt teren, această trecere este încă nefinalizată.
Se adaugă existența utilităților, la Rădești terenul intravilan beneficiind de rețeaua de apă curentă a comunei și de canalizare, ceea ce la terenurile de lângă blocurile vechi nu există, chiar dacă ele sunt în proximitate.
Asemănările sunt că avizul de oportunitate și notificarea Agenției de Mediu pentru PRO SPERANȚA nu echivalează cu aprobarea PUZ-ului, care necesită o hotărâre de Consiliu Local, aceasta lipsind în ambele cazuri (inclusiv Spălătoria de la Rădești). La fel, similaritatea tipului de investiție (spălătorie auto) , deși proiectele sunt distincte și nu se pot compara ca stare de aprobare.
De ce PUZ-urile trebuie puse în dezbatere publică
Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) nu afectează doar terenul pentru care sunt elaborate, ci și întreg perimetrul delimitat în planșele urbanistice. Acestea pot include parcele vecine, ale altor proprietari, ale căror drepturi de folosință și dezvoltare sunt influențate direct prin schimbările de regim urbanistic. De exemplu, dacă într-o zonă rezidențială se introduce prin PUZ o funcțiune de tip „instituții și servicii” sau „industrial”, proprietarii din vecinătate se pot trezi că nu mai pot construi locuințe pe terenurile lor, chiar dacă anterior aveau acest drept.
Tocmai de aceea, punerea în dezbatere publică a PUZ-urilor nu este o simplă formalitate, ci o obligație legală esențială pentru protejarea interesului general și a dreptului fiecărui cetățean de a ști și reacționa la schimbările care îl afectează. Lipsa dezbaterii publice nu doar că încalcă Legea 350/2001, dar deschide calea unor abuzuri și decizii arbitrare, care pot produce efecte ireversibile asupra caracterului urban al unei zone și asupra valorii economice și funcționale a proprietăților existente.
Reacții, clarificări și lipsa esențială ridicată prin aceste articole, transparența legală
Articolul gazetei despre situația terenurilor de pe malul Râului Târgului, în amonte de Blocurile Vechi, a stârnit reacții, semn că a „durut”, ceea ce e de înțeles dacă cineva are un interes economic în joc. Răspunsul primit de la unul dintre proprietari nu răstoarnă fondul anchetei, care pune problema sistemică, nu a unui singur caz, a modului cum mai multe terenuri dintr-o zonă cu risc de inundații devin brusc interesante, trecute „tăcut” în intravilan, fără transparență și fără PUZ-uri publicate și nu o persoană anume. Reiterez faptul că articolul precedent nu a avut ca scop acuzarea cuiva care urmează pașii legali, ci semnalarea unei posibile practici netransparente și ilegale, în care mai multe terenuri situate într-o zonă sensibilă sunt cumpărate, valorificate prin investiții publice, apoi propuse pentru construire, fără ca procedura legală să fie respectată în mod transparent.
Documentele emise de Agenția pentru Protecția Mediului, despre care proprietarul terenului din satul Stâlpeni spune că le are, nu țin loc de Plan Urbanistic Zonal și nu conferă drept de construire. Ele reprezintă doar o etapă premergătoare în procesul de avizare și nu înlocuiesc obligația legală ca PUZ-ul să fie aprobat prin hotărâre a Consiliului Local. În lipsa unei astfel de hotărâri, terenul său rămâne legal în extravilan, indiferent de intențiile declarate sau de existența unor avize parțiale. Construcțiile realizate în acest context riscă să fie considerate nelegale și pot fi contestate în instanță.
Lipsa PUZ-urilor publicate, lipsa dezbaterilor, lipsa hotărârilor de Consiliu Local pentru aceste cazuri… toate rămân probleme reale care așteaptă un răspuns clar și oficial. Voi continua monitorizarea atentă a acestui subiect și reafirm angajamentul de a prezenta în mod echilibrat toate pozițiile implicate, insistând pe transparență și respectarea legii în gestionarea terenurilor cu risc de inundații și a proiectelor de investiții aferente.
Foto: teren extravilan agricol din zona cu risc de inundații din Stâlpeni
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News