Proiect Piata Sudului Bucresti - model de piata ce poate fi construita si la Stalpeni

[PROIECT] Piața Stâlpeni – prezent și viitor

Scris de Andrei Văcaru
1,mii vizualizări

Urmează un articol mai lung, dar fără o discuție serioasă, bazată pe argumentul cifrelor, nu putem spune că am luat cea mai bună decizie, nu?

Există trei variante discutate mai mult sau mai puțin, despre Piața Stâlpeni:

  1. Să rămână așa cum este,
  2. Să funcționeze (precum SC APA SERV TOP STÂLPENI SRL) sub acționariatul consiliului local controlat de PSD,
  3. Să fie administrată de o firmă care, în urma unei licitații publice pe caiete de sarcini bine gândite, să aducă un venit substanțial la bugetul primăriei.

Pentru a răspunde la întrebarea: care variantă este mai bună?, trebuie să răspundem mai întâi la câteva întrebări de bază:

  1. Este Piața Stâlpeni un business profitabil?
  2. Poate fi o soluție rămânerea în continuare sub control politic, ori trebuie renunțat la acesta?
  3. Care poate fi viitorul Pieței Stâlpeni?

Hai să răspundem pe rând la fiecare întrebare:

  1. Este Piața Stâlpeni un business profitabil?

Dacă vă uitați în documentele făcute publice de Primăria Stâlpeni, la începutul anului 2020, în proiecția de buget aprobat ulterior de CL, se prognoza că Piața Stâlpeni va avea un venit de 33.000 de lei/an, însă cheltuielile erau de 77.100 de lei/an. Adică de două ori și ceva mai mult decât produce.

În aceste condiții, pentru a vedea dacă piața Stâlpeni poate fi profitabilă sau nu, plecăm de la această stare de fapt, adică de la minus 47.100 lei/an. MINUS, așadar.

Să ne imaginăm că sunteți proprietarul unei societăți comerciale care își face un plan de afaceri care să aibă ca obiect de activitate administrarea Pieței Stâlpeni. De unde plecați?

De la Codul CAEN cu care să se înscrie societatea la Registrul Comerțului. Nu intru în detalii, dar veți vedea că NU EXISTĂ UN COD CAEN PENTRU ADMINISTRAREA DE PIEȚE. Există însă un artificiu, pe care l-am găsit la alte societăți care administrează piețe, respectiv CAEN 6832 – Administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract.

Ce presupune asta? Că cineva deține spațiul și altcineva îl administrează.

Prin urmare, înainte de a răspunde la întrebarea, „este profitabilă piața?”, trebuie răspuns la următoarea întrebare: „cui aparține Piața Stâlpeni, terenuri și clădiri?” Aici lăsăm primăria să ne dea răspunsul corect. Așa că noi vom merge la calculele planului de afaceri:

COSTURI/CHELTUIELI

1. COSTURI DE PERSONAL

Necesarul minim pentru a funcționa o piață presupune existența următoarelor posturi:

  • Administrator piață – contract normă întreagă
  • 4 operatori curățenie și taxare – contracte part-time cu fracții de normă la 10 ore/săptămână
  • Contabilitate – poate fi și serviciu externalizat sau contract part-time
  • Asistent sanitar-veterinar – contract part-time.

Un exemplu de salarizare pe această schemă de personal ar putea arăta astfel:

  • Administrator – 6000 lei brut (3500 lei net)
  • 5000 lei brut – 4×10 ore/săptămână (4×730 lei net)
  • Contabil – serviciu externalizat – 800 lei/lună
  • Asistent sanitar-veterinar – 1600 lei brut – 10 ore/săptămână (936 lei net)

Total costuri personal: 13.400 lei/lună. Respectiv 160.800 lei/an.

2. COSTURI DE FUNCȚIONARE:

Le-am aproximat la 1.000 lei/lună, incluzând transport, ustensile, consumabile, etc. Pe an însemnând undeva la 12.000 lei.

3. REDEVENȚĂ (scenariul 3)

Poate fi de 26.400 lei/an (2200 lei/lună, respectiv 550 lei/zi de târg). Pentru că de aici plecăm, de la zi de târg.

TOTAL CHELTUIELI a+b: 14.400 lei /lună.

La 4 zile de târg pe lună înseamnă o cheltuială de 3.600 lei/săptămână. La 5 zile de weekend înseamnă și mai puțin, dar mergem pe medie. La care se adaugă redevența de 2.200 lei/lună.

VENITURI

Acestea sunt date de suma taxelor percepute și încasate pe ediție de târg (weekend) și ar putea arăta cam așa:

  • acces public – 100 persoane x5 lei taxa acces = 500 lei
  • acces auto parcare – 10 autoturisme x 5 lei taxa acces/oră x 8 ore = 400 lei
  • acces camioane/dubă – 20 autovehicule x 20 lei/zi = 400 lei
  • zona produse de artizanat – 50 lei taxa/stand x 20 standuri meșteșugărești = 1000 lei
  • zona vânzare animale vii – 50 lei taxa/vânzător x 20 vânzători = 1000 lei
  • zona vânzare cereale/furaje – 50 lei taxa/vânzător x 20 vânzători = 1000 lei
  • zona legume – fructe – 40 lei taxa/comerciant(stand) x 10 comercianți = 400 lei
  • zona brânzeturi – lactate = 40 lei taxa/masă (stand) x 20 comercianți = 800 lei

TOTAL VENIT: 5.500 lei/săptămână.

La 50 de zile de târg pe an, 275.000 lei anual.

PROFITUL

Profitul înseamnă diferența dintre cheltuieli și venituri, astfel că în acest caz ar arăta așa:

  • TOTAL CHELTUIELI (cheltuieli a)+b)+c))= 160.800 + 12.000 + 26.400 = 199.200 lei/an
  • TOTAL VENITURI: 275.000 lei/an
  • PROFIT NET: 275.000 – 199.200 (aproximăm la 200.000) = 75.000 lei/an.

Așadar, răspunsul la întrebarea dacă Piața Stâlpeni este profitabilă, este următorul: BINE ADMINISTRATĂ, PIAȚA STÂLPENI POATE FI PROFITABILĂ. Și atunci de ce este pe minus?

  1. Poate fi o soluție rămânerea în continuare sub control politic, ori trebuie renunțat la acesta?

Răspunsul poate fi dat de ultima întrebare de la punctul anterior: de ce nu este acum piața Stâlpeni profitabilă? Pentru că, evident, se află în administrarea și sub control politic. Ceea ce cred că trebuie schimbat. Cum? Așa cum spuneam,

  • a) fie prin înființarea unui SRL cu acționariat Consiliul Local, fie
  • b) prin darea în administrare către o firmă privată.

Ca să vedem care este cea mai bună soluție, să ne uităm la cum a funcționat SC APA TOP SERV STÂLPENI SRL, pe modelul căreia va funcționa firma de administrare a pieței în cazul a). Și ne putem uita pe internet unde firma de apă a avut în primul an de funcționare o pierdere brută de 49.512 lei, iar datoriile cumulate au fost de 147.900 lei. Adică un minus de aproape 200.000 de lei pe an.

Dacă va trece propunerea ca societatea să aibă și contabilitatea de la primărie, atunci politicul va controla și banii, nu numai managementul firmei. Asta ne dorim?

Dar în cazul b), cum ar fi?

Controlul politic rămâne, însă el va fi diminuat la trei aspecte:

  • Licitația pentru atribuirea contractului de administrare a pieței (caiet de sarcini, contract, etc);
  • Avizele de funcționare ale societății (pe care le dă primăria, conform legii);
  • Investițiile în piață (obligația proprietarului).

În rest, firma administrator va face ceea ce consideră necesar, cu condiția de a menține afacerea pe profit. Și cât poate câștiga Primăria din Varianta asta?

  • 26.400 lei – redevențe anuale
  • 25.700 lei – impozit pe venit salariați

TOTAL: 52.128 lei/an. PLUS, nu 47.100 lei MINUS, ca anul trecut. Adică o diferență de aproape 100.000 lei/an.

De aceea susțin varianta 3, adică o firmă care să participe la o licitație publică pe caiete de sarcini bine făcute și care să administreze independent piața.

  1. Care poate fi viitorul Pieței Stâlpeni?

Viitorul sigur nu mai trebuie să arate ca până acum. Sper că suntem cu toții de acord cu asta. Iar un prim pas este administrarea profitabilă a pieței, în interes public, din care să aibă de câștigat toată lumea, nu numai PSD Stâlpeni sau mai știu eu ce amici și prieteni ai administrației locale. Și putem merge mai departe și anume să ne gândim la renovarea și regândirea pieței. Adică punerea pe un proiect cu fonduri europene unde să avem:

  • În partea stângă o parcare modernă, pentru a elibera DN73 de mașini oprite aiurea și de a limita posibilitatea producerii de accidente rutiere;
  • Din dreptul limitei dreapta a curții bisericii și până la ulița pieței să construim o clădire precum în modelul de mai jos, cu demisol, parter și etaj, unde să funcționeze spații moderne de comerț (artizanat, legume, fructe, lactate, miere, carne/măcelărie, farmacie, punct veterinar, etc), în locul tarabelor și clădirii fostei cooperative făcute acum zeci bune de ani;
  • Iar în spate, o zonă de comerț animale și cereale, bine delimitată, cu spații mari și puncte de desfacere moderne.

Investiția nu ar costa mai mult de 200.000 – 300.000 de euro, din care Primăria poate pune la dispoziție o cofinanțare de 10%, adică de 30.000 euro, reprezentând 3 ani de încasări din redevențe și impozit pe salarii. Sau, ca să fim și mai corecți, sub jumătate din costurile asfaltării drumului din Dealul Morii.

Nu sună bine? Ce ziceți?


Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News


Alte recomandari

Scrie un comentariu

*Prin trimiterea comentariilor, ești de acord cu politica de confidențialitate privind prelucrarea datelor personale.


Site-ul utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta dumneavoastra pe site. Am actualizat politicile pentru a integra in acestea modificarile specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date. Te rog sa citesti modul in care prelucram online datele cu caracter personal. Prin continuarea navigarii pe site confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de prelucrare a datelor. Datele tale pot fi oricand sterse urmand instructiunile din document. Accept Citeste Politica de confidentialitate