În comuna Stâlpeni, acolo unde râul Târgului și afluenții săi au provocat de-a lungul anilor viituri violente („în anii 1972, 1979, 2004, 2005, 2006 și 2010, când albia majoră a râului Târgului a fost ocupată, iar râul a rupt malurile și drumurile din apropiere, provocând inundații”, conform Memoriu Tehnic PUG Stâlpeni, pag. 48), administrația locală pare să fi găsit o formulă neoficială de transformare a unor terenuri ieftine și riscante în oportunități de afaceri imobiliare.
Așa cum voi arăta în acest articol, în joc sunt bani publici, lucrări discutabile, lipsa transparenței decizionale și interesele personale ale unor funcționari și membri ai familiei primarului care arată că urbanismul pare să fi fost transformat dintr-un proces administrativ riguros, într-un mecanism informal de creare de profit potențial pentru un cerc restrâns din jurul primarului Gabi Șerbănoiu.
Investigația de față, aflată la început, urmând și alte dezvăluiri importante, scoate la iveală achiziții de terenuri extravilane într-o zonă cu risc de inundație, modificări suspecte ale statutului acestor terenuri în lipsa hotărârilor de consiliu local, legale și obligatorii, și cel puțin o lucrare finanțată din bugetul public care pare să pregătească terenul, la propriu, pentru viitoare afaceri private.
Terenuri inundabile, extravilane, dar cu potențial imobiliar
Zona „La Rampă” este situată între malul stâng al râului Târgului și DJ 732, drumul spre Bălilești, de la intersecția cu DN 73 și calea ferată și până la Blocurile Vechi. Ea este una cu risc hidrologic ridicat, după cum este precizat în Memoriul general, din 2015, al Planului de Urbanism General al comunei Stâlpeni, Planul de Management al Riscului la inundații al ABA Argeș – Vedea, dar și hărțile oficiale de hazard la inundații. Aici, terenurile sunt fie în albia majoră, fie în lunca râului, care are o lățime medie de până la 1.000 de metri.
Cu toate acestea, această zonă a devenit una atractivă pentru membrii familiei primarului, pentru unii funcționari ai primăriei și pentru apropiați ai administrației locale. Printre exemplele documentate se numără:
- CF 80231, teren de 2.020 mp trecut în intravilan, deținut de fiul primarului, Șerbănoiu Adrian Constantin, din iulie 2008;
- CF 81018, teren forestier extravilan, în suprafață de 17.131 mp, aparținând din anul 2023 firmei SC Marinela Antosofy SRL, înregistrată pe numele soției primarului, teren care apare menționat și în ultima declarație de avere a primarului Șerbănoiu;
- CF 83013, teren extravilan agricol, în suprafață de 2.000mp, deținut de Tudosescu Gheorghe din 1 iulie 2025, fost angajat în primăria Stâlpeni pe funcția de șofer SVSU Stâlpeni, demisionar din motive necunoscute anul acesta;
- CF 81786, teren extravilan pădure, în suprafață de 5.740mp, cu demersuri de dezmembrare din 2022 în trei corpuri de proprietate distincte, având nr. cadastrale 82415, 82416 si 82417, teren aflat în proprietatea lui Cîrstei Alice, funcționar în primărie, prin hotărâre judecătorească, în cotă de 1/1 cu soțul;
- CF 82063, teren intravilan, în suprafață măsurată de 5.151mp, deținut din anul 2021 de șeful Poliției Stâlpeni, Plăiașu Adrian Ionuț, și de soția acestuia, angajată a primăriei Stâlpeni;
- CF 83014, aparținând unor persoane fizice care doresc să rămână anonime, dar care vor să construiască, conform propriilor afirmații, o spălătorie auto și un magazin, deși terenul este extravilan. Așa cum spune unul dintre proprietari, s-au demarat procedurile de trecere în intravilan și de obținere a autorizațiilor pentru aceste investiții, dar care nici acum nu sunt transparente.
Imaginea de mai jos arată această situație a proprietăților, cu albastru fiind terenurile din extravilan, cu roșu-maro, cele intravilane:
Nicio hotărâre de Consiliu Local despre aprobarea unor planuri obligatorii, doar modificări în cartea funciară
Potrivit Legii 350/2001, modificarea destinației unui teren extravilan într-unul intravilan se face numai prin aprobare de Plan Urbanistic Zonal (PUZ), validat prin hotărâre a Consiliului Local. Cu toate acestea, în cazul terenului cu CF nr. 80230, situat în această zonă, modificarea din extravilan în intravilan a fost realizată, conform înscrisurilor oficiale din document, doar pe baza unor acte administrative ale primăriei condusă de Șerbănoiu, fără ca un PUZ dedicat zonei să fi fost aprobat în Consiliul Local Stâlpeni în anul 2022.
Așa cum se poate ușor observa, pe acest teren apare în CF o clădire construită în 2011, de 228mp suprafață desfășurată, dar și un garaj contruit tot atunci. Asta în condițiile în care terenul avea destinația agricol extravilan și exista interdicție de construire. De menționat că acest teren este lipit de proprietatea ce aparține fiului primarului Șerbănoiu Gabi, existând suspiciunea rezonabilă că primarul a știut despre existența acestor construcții, într-o perioadă în care nu putea exista autorizație legală de construire.
Abia 11 ani mai târziu de la edificarea construcțiilor pe acest teren, în 2022, când primar era … Șerbănoiu, apare în CF trecerea în intravilan, prin modificarea destinației cadastrale, așa cum se poate vedea din captura de mai sus. De remarcat, aproape toate înscrisurile din CF-ul de mai sus, cu excepția uneia, aparțin Primăriei Stâlpeni, condusă de … exact, Șerbănoiu Gabi. Semn că la nivelul acestei instituții s-au făcut demersurile necesare schimbării destinației din extravilan în intravilan, fără un Plan de Urbanism Zonal.
Inexistența unui PUZ pentru aceste terenuri este certificată și de faptul că, dacă ar fi existat unul, acesta ar fi fost folosit în mod evident de proprietarii din zonă, pentru modificarea destinației terenurilor aflate în proprietatea lor. Și nu le-ar fi vândut ca terenuri extravilane, cu 12,5 lei/mp. Și cum nu s-a construit nimic aici de ani buni, dar se încearcă acum, ridică semne clare de suspiciune despre ilegalitatea administrativă și despre posibile falsuri prin omisiune sau de uz de fals în documentele care au permis înscrierea în CF a noilor funcțiuni ale terenurilor. Poate, cine știe, inclusiv al celui ce aparține fiului primarului din Stâlpeni. Doar autoritățile ar trebui să cerceteze dacă este așa sau nu.
Lucrări publice „speciale” pentru interes privat
Punctul și mai interesant al acestui tablou îl reprezintă contractul de lucrări nr. A330/25.09.2023, semnat între Primăria Stâlpeni și SC Centrum Construct Beton SRL din Pitești. Acesta prevedea decolmatarea și recalibrarea albiei râului Târgului, inclusiv extragerea a 2.000 mc de pietriș, în scopul reabilitării drumurilor comunale. Ar putea exista și alte lucrări, doar că de peste un an primăria condusă de Șerbănoiu Gabi, refuză ostentativ să le facă publice, deși legea îi impune să o facă.
Zona lucrărilor din acest contract? Amonte de podul DJ 732, exact porțiunea unde se învecinează majoritatea terenurilor desprise mai sus cu Râul Târgului, cumpărate atât de fiul primarului cât și de funcționarii locali. Și unde, două luni mai târziu de la semnarea contractului, SC MARILENA ANTOSOFY SRL, firma soției lui Șerbănoiu, prin Actul Notarial nr. 5620, din 28/11/2023 emis de Didea Cornelia Narcisa, a cumpărat în zonă 17.131 mp, teren pădure extravilan. Ce coincidență!
Aceste lucrări au fost efectuate în lipsa unor studii de impact publice și fără autorizare specifică de la Apele Române, așa cum cere Legea Apelor nr. 107/1996, însă așa cum se vede din captura Google Street din noiembrie 2024 de mai jos, a dus la amenajarea unor valuri de taluzare de conglomerate pe albia Râului Târgului. În plus, firma executantă, conform datelor disponibile, nu figurează în registrele cu autorizații pentru lucrări de hidroameliorații, deși acestea sunt de facto intervenții în zona de protecție a albiei minore a râului.
Din această perspectivă, lucrarea pare să fi avut și un scop secundar, acela de a crea aparența „amenajărilor speciale” pe albia râului Târgului, lucrări prevăzute în documente a fi executate pentru ca terenurile inundabile să devină, prin excepție, construibile.
Așa cum prevede Memoriul tehnic pentru PUG-ul comunei, în zonele cu risc, se poate construi doar „după ridicarea constrângerilor prin documentație specifică și amenajări speciale”. Constrângeri care, ar reprezenta acele realizări de diguri, așa cum prevede documentul ABA Argeș – Vedea privind gestionarea râurilor Târgului, Bratia și Argeșel (pagina 23-24), sub existența unor lucrări de extragere de pietriș și nisip pentru pietruire drumuri comunale. Dacă aceste lucrări pot fi numite diguri de protecție, vă las pe dvs. să decideți.
Cât de profitabil este să treci terenul din extravilan în intravilan?
Una alt semn că la Stâlpeni nu vorbim doar despre simple coincidențe, ci despre un plan bine calculat, este profitul uriaș ce poate fi generat prin trecerea terenurilor din extravilan în intravilan. Un exemplu concret ar putea fi bazat pe faptul că un teren extravilan de 2.000 mp din zona „La Rampă” a fost scos la vânzare, public, pe site-ul primăriei, pentru suma de 25.000 lei (circa 5.000 euro), aproximativ 12,5 lei/mp. În același timp, terenurile intravilane din Stâlpeni se vând în prezent, conform unei analize imobiliare realizată de un expert în domeniu, cu prețuri între 10 și 15 euro/mp (echivalentul a 50–75 lei/mp).
Ceea ce ar urca valoarea terenului deținut, spre exemplu, de firma soției lui Șerbănoiu de la 213.750 lei acum când este extravilan pădure, la cel puțin 940.000 lei, de peste patru ori mai mult. Chiar și scăzând costurile administrative (cadastru, PUZ, taxe notariale, estimate la 10.000–15.000 lei), tot rămâne un profit brut de peste 700.000 lei (peste 140.000 euro).
Când astfel de sume sunt în joc, este ușor de înțeles de ce unele demersuri urbanistice par grăbite, netransparente sau ignoră pașii legali ceruți de Legea 350/2001 și de Codul Administrativ. Iar interesul public, fie că vorbim despre siguranța în caz de inundații sau protejarea mediului, așa cum vom vedea în cazul unor PUZ-uri emise la Rădești pentru o spălătorie și o benzinărie, pare să fie lăsat în plan secund, în favoarea unor interese personale și de grup.
Un urbanism ținut departe de ochii publicului
Toate aceste cazuri par a avea un element comun, respectiv intenția de transformare a terenurilor din extravilan în intravilan, prin demersuri administrative opace, ilegale și fără documentații urbanistice dezbătute public sau aprobate de către Consiliul local. Deși legea impune publicarea și dezbaterea Planului Urbanistic General (PUG) și a planurilor zonale, și deși Șerbănoiu are la dispoziție două site-uri unde să publice aceste documente, la Stâlpeni planurile de urbanism nu sunt accesibile cetățenilor.
Pe site-ul primăriei nu există nicio informare despre PUZ-uri în dezbatere sau hotărâri privind urbanismul. În schimb, schimbările majore de statut juridic și funcțional apar direct în cărțile funciare, fără ca opinia publică sau consilierii locali să fi fost consultați sau să-și fi dat acordul legal.
Lipsa de transparență este amplificată de externalizarea serviciului de urbanism, prestat part-time, doar două ore pe săptămână, de o persoană aleasă direct de primar. În aceste condiții, controlul asupra activităților de urbanism pare a fi exercitat exclusiv de către primar, atât în calitate de semnatar al contractului de prestări servicii, cât și al documentelor oficiale ale primăriei consemnate în cărțile funciare. Aceste acte par să favorizeze familia primarului, apropiații acesteia și funcționari din administrație, în absența unui cadru legal, instituțional și profesionist, care să asigure un control independent.
Semnale de alarmă pentru instituțiile de control
Datele disponibile la OCPI și documentele analizate, care pot fi obținute de către oricine, online, indică un potențial conflict de interese la Stâlpeni, dar și o posibilă folosire a fondurilor publice în interes privat, prin lucrări dirijate în beneficiul unor proprietari apropiați de edilul comunei și o lipsă cronică de respectare a procedurilor legale în urbanism.
Se impune o verificare urgentă din partea Prefecturii Argeș, pentru verificarea legalității documentelor înscrise în cărțile funciare și a emiterii de acte administrative. De către Agenția Națională de Integritate, pentru verificarea conflictelor de interese. A Inspectoratului de Stat în Construcții, pentru legalitatea construirii în zone cu regim special. A Curții de Conturi, pentru evaluarea utilizării fondurilor publice în scopuri neconforme. Și nu în ultimul rând, a Apelor Române, pentru autorizarea sau lipsa autorizării lucrărilor în albia râului și a zonelor cu risc de inundabilitate.
Investigația este în curs
Aceasta este doar prima parte a documentării. La Stâlpeni pare că s-a activat un mecanism bine pus la punct, menit să transforme terenuri cu regim de protecție sau risc de inundații în oportunități imobiliare pentru persoane din interiorul administrației locale. Terenuri care, potrivit legii, ar trebui menținute neconstruibile din motive de siguranță publică, sunt valorificate în beneficiul familiei primarului și a unor funcționari din primărie.
Comuna riscă să devină prin aceste demersuri scena unei dezvoltări imobiliare haotice, dirijată din umbră, fără transparență și cu ignorarea regulilor de urbanism și protecție a populației. În loc să fie protejați de autorități, cetățenii sunt expuși pericolului, iar cei care vor cumpăra terenuri și vor construi în aceste zone, pot deveni victime colaterale ale unor decizii administrative iresponsabile.
Atrag public atenția că este urgentă intervenția autorităților competente pentru a opri aceste practici și pentru a preveni nu doar abateri legale și financiare, ci și posibile tragedii, așa cum am văzut recent în județele Neamț și Suceava, unde inundațiile au produs în aceste zile pierderi de vieți omenești și pagube majore. Este nevoie de acțiuni ferme, clare și transparente, înainte ca haosul imobiliar de la Stâlpeni să devină o dramă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News