Pentru început, câteva informații importante pentru a înțelege aceste paradoxuri: în Stâlpeni sunt 7 sate ai căror copii pot urma diverse forme de educație precum nivelul preșcolar, la Grădinița cu program prelungit din satul Stâlpeni, școala primară și gimnazială la Rădești, Stâlpeni și Livezeni, iar liceul, nivelul profesional, la Liceul „I.C. Petrescu” din satul Stâlpeni. În total 4 unități de învățământ distincte, ceea ce nu este puțin.
Conform raportului primarului, în anul 2021 educația din comuna Stâlpeni a fost bugetată cu suma de 1.090.862 lei, iar cheltuielile au fost de 36.366 lei pentru elevi, 57.032 de lei transport cadre didactice, 835.477 de lei cheltuieli de funcționare și 255.385 de lei cheltuieli de dezvoltare, rezultând un total 1.184.260 de lei, mai mult decât fusese bugetat la începutul anului cu aproape 100.000 de lei.
Raportat la numărul de locuitori ai comunei, aceste cheltuieli reprezintă 247 de lei/an/locuitor numai din venituri locale, la care se adaugă cele provenite de la Ministerul Educației și cele din fonduri europene pe programe tematice. Ceea ce nu este deloc puțin.
În plus, orice proiect depus pentru anumite finanțări de unitățile de învățământ din comună va fi cofinanțat de la bugetul local cu 2%, conform HCL nr. 11/2022.
Paradoxul nr. 1 – deși avem copii buni și foarte buni în ciclul gimnazial, ei pleacă după clasa a VIII-a la licee din afara comunei
Faptul că sunt elevi buni și foarte buni la cele două școli din comună care au clasa a VIII-a ne-a fost confirmat la concursurile organizate de Gazeta de Stâlpeni, dar și de faptul că la Simularea pentru Evaluarea Națională desfășurată acum câteva zile, rezultatele obținute au fost majoritar bune și foarte bune.
Asta arată un potențial imens, dar care nu se regăsește în oferta educațională a Liceului tehnologic „I.C. Petrescu” fie total, fie parțial. Ceea ce obligă copii buni și foarte buni să se îndrepte spre alte licee din județ sau din țară. Și câți se mai întorc în comună o dată ce oportunitățile de acolo îi atrag mai mult decât ceea ce găsesc aici?
Paradoxul nr. 2 – deși rata de promovabilitate la bacalaureat este extrem de mică, de la anul profilul de liceu va fi cel economic
Doamna profesor Elena Postelnicu, director al liceului din comună, ne-a informat că începând cu anul școlar 2022 – 2023, profilul pentru clasa a IX-a de liceu va fi cel economic. Ceea ce înseamnă schimbarea adresabilității și a ofertei educaționale a liceului, schimbare care se poate regăsi în copii mai buni care să își continue studiile la Stâlpeni după clasa a VIII-a.
Paradoxul despre care vorbesc vine de fapt din nevoia liceului de a exista și din anii următori, pentru că știm că există o legătură între rata de promovabilitate la bacalaureat și această existență pe viitor a instituției de învățământ. Mai ales că la simularea pentru bacalaureat din acest an, așa cum ne-a informat doamna director, din cei 13 elevi de la clasa de liceu, 11 s-au prezentat la prima probă, 10 la a doua și doar 8 la cea de-a treia, însă nimeni nu a luat notă de trecere.
Iar la seral, din 18 elevi doar 3 s-au prezentat la prima probă, 1 la a doua și niciunul la cea de-a treia probă de bacalaureat.
Per total asta va însemna cel mai probabil promovabilitate zero la vară la cele două sesiuni de bacalaureat, cu consecințe grave, dacă nu se va schimba nimic. Și pare că această modificare de profil poate fi această schimbare, numai să nu vină prea târziu.
Paradoxul nr. 3 – deși rata de abandon școlar este de nivel mediu în Stâlpeni, proiectele civice prin care s-ar reduce această rată sunt respinse de autorități
În anul 2020, la secretariatul primăriei a fost depus cu numărul 4298/2020 inițiativa (proiectul de HCL) domnului Vlăduț Dobrișan de acordare a unei mese calde pe zi pentru elevi și tot în 2020, același domn înregistra un alt proiect de HCL, întegistrat cu nr. 4299/2020 privind „Dotarea unităților de învățământ”.
Ambele au fost respinse de plenul consiliului local sau nu au ajuns să fie discutate pentru că … nu aveau susținere politică și nu era identificată o anumită sursă de finanțare, ca și cum pentru alte proiecte bugetofage sursele de finanțare, altele decât bugetul local, erau identificate.
Iar anul acesta, domnul Daniel Dobrișan a depus un alt proiect de HCL ce vizează acordarea de burse de merit pentru elevii din comună, proiect despre care nu știm în ce stadiu se află.
În acest context, nu este paradoxal că, având o rată medie de abandon școlar în comuna Stâlpeni, astfel de inițiative care ar reduce acest grav fenomen social, consilierii locali să refuze implementarea unor astfel de proiecte?
Paradoxul nr. 4 – deși se investește în liceul din Stâlpeni, absolvenții nu pot fi absorbiți de piața muncii din comună pentru că nu există locuri de muncă
Clasele terminale de liceu, în care sunt 13 elevi la cursurile de zi și 18 la seral, ambele cu profil tehnologic, nu pot fi absobiți de unitățile economice din comună pentru că … acestea nu există. Probabil că toți acești adolescenți vor căuta un loc de muncă la Uzina de la Mioveni și la unitățile de producție private dezvoltate pe dezvoltate pe orizontală pe lângă aceasta, însă în Stâlpeni cerea de forță de muncă pentru acest profil nu există.
Și atunci care este legătura dintre finalitatea educației din comună și dezvoltarea ei, dacă cheltuielile de la bugetul local, nu mici, nu se întorc în venituri din impozitul pe muncă și alte taxe pe care primăria să le colecteze în viitor de la acești absolvenți?
Mai mult, riscul ca aceștia să fie absorbiți de orașele din județ sau de a emigra, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani este mare. Iar dacă lumea pleacă din comună, la care adunăm (cu minus) sporul negativ natural (decese) și numărul de nașteri destul de mic, cam bănuim că depopularea va fi un fenomen care va afecta Stâlpeniul. Ceea ce este îngrijorător pentru că va scădea și numărul de elevi.
Paradoxul nr. 5 – deși nevoia socială de educație la nivelul Uniunii Europene este mare, tinerii nu au niciun apetit pentru educație
Din păcate modelele sociale promovate intens la noi în ultima vreme nu pun accent pe educație. Faptul că un tânăr conduce un BMW de aceeași vârstă ca și el, xă are o „mândră” lângă el cu buzele botoxate, că are un telefon de fițe, că poartă trening marca Abibas și se laudă pe „Insta” că are „Școala Veți” este asociat succesului maxim sau „top” ca să mă exprim pe limbajul lor.
Ori imaginea asta este departe de imaginea sănătoasă de succes, așa cum este acesta văzut în statele democratice, acolo unde plusvaloarea este reprezentată de competențele dobândite prin educație și unde veniturile lunare reprezintă cam 3-4 BMW-uri cu care se mândresc tinerii noștri.
Și atunci, dacă acesta va fi modelul de succes în viitor, legat de competență și educație, într-o lume în care inteligența artificială ne ia locurile de muncă și ne va înlocui „de pe banda de producție” în viitor, pe d eo parte, iar educația în Stâlpeni este aproape gratuită, de ce tinerii nu profită de această oportunitate? Iată un alt paradox care din păcate nu se reflectă doar la nivelul comunei, ci aproape în toată țara. Dar care va avea consecințe grave, punând presiune pe părinți și pe autorități.
VA CONTINUA
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News