Începând cu vineri, 8 august 2025, intră în vigoare în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene Legea europeană privind libertatea mass-mediei (EMFA), un regulament istoric, care transformă în realitate juridică o promisiune fundamentală. Prin aceasta, dreptul cetățenilor la informare liberă este protejată de ingerințe politice sau economice.
Ce schimbă concret această lege?
Pentru Gazeta de Stâlpeni, pentru platforma de monitorizare stalpeni.ro, dar și pentru alte inițiative jurnalistice independente din România, această lege înseamnă mai mult decât un cadru legal european. Înseamnă o garanție că ceea ce s-a întâmplat deja, presiuni, amenințări, intimidări, cereri de închidere, excluderea de la informarea publică, nu mai poate fi tolerat, iar cei care abuzează de funcțiile lor în stat sau administrația locală vor putea fi trași la răspundere.
Pentru prima dată, Comisia Europeană recunoaște oficial mass-media drept bun public, în aceeași categorie cu educația, sănătatea sau justiția. Iată câteva dintre cele mai relevante prevederi ale EMFA, cu aplicabilitate directă în cazul jurnaliștilor și publicațiilor locale:
- Redacțiile vor avea o protecție editorială reală, chiar și în fața presiunilor din interiorul instituției sau din partea autorităților.
- Jurnaliștii nu vor mai putea fi supravegheați, interceptați sau intimidați fără un mandat strict și justificat, iar protejarea surselor devine o obligație.
- Se introduce obligativitatea transparenței proprietății în presă, inclusiv a eventualelor legături cu partidele politice sau finanțări de la bugetul public.
- Guvernele, administrațiile și autoritățile locale nu vor mai putea direcționa arbitrar publicitatea de stat doar către presa obedientă, ci vor trebui să respecte criterii de echitate și transparență. Contractele publice atribuite discreționar și din bani publici, pentru promovarea exclusivă a primarului, spre exemplu, vor deveni ilegale.
- Conținutul jurnalistic realizat conform standardelor profesionale nu mai poate fi eliminat nejustificat de pe platforme precum Facebook, TikTok, YouTube sau Google.
- Publicul capătă dreptul de a-și personaliza fluxul media, fără ca algoritmii platformelor sau interesele comerciale să dicteze ce vede și ce nu.
Totodată, se instituie un Comitet european de monitorizare a presei, care va urmări modul în care legea este aplicată în fiecare stat membru, inclusiv în România și, evident, în Argeș.
Între presiuni și încăpățânarea de a informa în continuare
În ultimii ani, în comuna Stâlpeni au existat situații care, din perspectiva noii legi, pot deveni cazuri școală de abuz politic și administrativ împotriva presei locale. Solicitările făcute informal sau oficial pentru închiderea Gazetei de Stâlpeni, sub pretexte politice, vor deveni ilegale.
La fel, amenințările cu justiția pentru eliminarea site-ului stalpeni.ro, singura platformă care monitorizează activitatea administrației Șerbănoiu, vor reprezenta abuzuri, iar „darea în judecată” se poate întoarce împotriva reclamanților, site-ul fiind o bază de date pentru foarte multe articole ale gazetei.
În același context, refuzul sistematic de a răspunde solicitărilor oficiale de informații publice, așa cum a procedat Prefectura Argeș la sesizarea din mai 2022 sau solicitarea cu nr.223/12.02.2024, vor intra sub sancțiunea acestei legi. Iar amenințările voalate și presiunile directe asupra mea și a colaboratorilor, prin mecanisme administrative sau sociale, devin acțiuni îndreptate împotriva presei.
Într-o țară în care autoritățile locale confundă adesea critica legitimă cu „atacuri la persoană” și transparența devine opțională, această lege aduce un instrument clar de apărare pentru jurnaliști, dar mai ales pentru cetățeni.
De ce e important acest pas?
Pentru că libertatea presei nu este un moft al unor jurnaliști care se cred curajoși, ci un drept al cetățenilor de a ști ce fac aleșii și funcționarii lor, cum sunt cheltuiți banii publici, ce riscuri se ascund în deciziile urbanistice, cum sunt angajați oamenii în administrație sau pe ce criterii se împart contractele publice.
Orice tentativă de intimidare, de cenzură informativă, de plată discreționară din bani publici pentru autopromovare, de suprimare a vocilor incomode prin acțiuni în instanță (SLAPP), de blamare publică a celor care scriu, semnalează sau publică anchete, … toate acestea vor putea fi contestate în baza legii EMFA. Iar România, ca stat membru, are obligația de a pune în aplicare această lege, nu doar pe hârtie, ci prin justiție, finanțare echitabilă și respectarea drepturilor fundamentale.
De acum înainte, a închide un ziar incomod nu mai e o opțiune. Este o încălcare a legii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News