Românii din diaspora se confruntă din nou cu întrebări și temeri privind dreptul lor de vot. Un medic român stabilit în străinătate ne-a mărturisit că nici el, nici alte familii de români din comunitatea sa nu știau despre termenul-limită de înscriere în registrul electoral pentru a vota în străinătate. Situația ridică semne de întrebare: câți alți cetățeni români cu drept de vot din diaspora se află în aceeași situație?
Conform informațiilor oficiale de pe site-ul votstrainatate.ro, alegătorii cu domiciliul în străinătate trebuie să se înregistreze în registrul electoral „pentru fiecare tip de alegere” dacă vor să voteze la secție sau prin corespondență. În caz contrar, rămâne neclar dacă și cum își pot exercita dreptul la vot, deși Constituția României garantează acest drept tuturor cetățenilor. Site-ul, conform rotld.ro, se află pe un domeniu ce are ca unic deținător AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ (AEP), semn că informațiile publicate sunt oficiale și au girul AEP și al Guvernului României. Folosirea verbului „trebuie” în textul „trebuie să vă înregistrați ca alegător prin corespondenţă, PENTRU FIECARE TIP DE ALEGERE”, duce cu gândul că toți cetățenii cu drept de vot cu cetățenie română și cu domiciliul în străinătate, sunt limitați în exercitarea votului.
L-am consultat pe magistratul Cristi Danileț, fost membru al Consiliului Național al Magistraturii, care a clarificat că înscrierea în registru poate avea doar un scop logistic: „Vorbim de alegerile generale? Oricine poate vota, indiferent unde se află. Înscrierea în Registru este pentru a se ști cam câți posibil alegatori sunt în străinătate pentru a se cunoaște unde si câte secții de votare să se deschidă. In rest, votul nu poate fi impiedicat: un cetatean român aflat în străinătate, ca turist sau ca locuitor în afara României, trebuie să poată vota oriunde.”
Totuși, experiența amară a alegerilor prezidențiale din 2014, când organizarea defectuoasă a votului în diaspora a dus la penalizarea guvernului de atunci, alimentează astfel de suspiciuni. Similaritățile cu actualul context, având tot un guvern majoritar PSD și un premier-candidat la alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu, sunt greu de ignorat.
În 2014, alegerile prezidențiale au fost marcate de o criză fără precedent în diaspora. Guvernul condus de premierul Victor Ponta, care era și candidatul PSD la funcția de președinte, a organizat în mod deficitar procesul de votare pentru românii din afara țării, cel mai probabil în mod intenționat, pentru a-și maximiza șansele. Numărul secțiilor de votare a fost redus semnificativ față de alegerile anterioare, ceea ce a dus la cozi interminabile în marile orașe europene și, în multe cazuri, la imposibilitatea de a vota.
Această situație a generat nemulțumiri masive în rândul românilor din diaspora, dar și în țară. Imagini cu români stând ore întregi în frig, uneori peste 12 ore, pentru a-și exercita dreptul de vot, au devenit virale pe rețelele sociale. Scandalul a escaladat atunci când secțiile de votare s-au închis la ora stabilită, lăsând mii de oameni la coadă fără să își poată exercita dreptul constituțional. De asemenea, au fost raportate nereguli, precum lipsa buletinelor de vot și incapacitatea organizatorilor de a răspunde cererilor crescute din partea românilor aflați peste granițe.
În turul I al alegerilor, Victor Ponta a câștigat detașat, însă indignarea cauzată de aceste probleme a mobilizat electoratul, atât din diaspora, cât și din țară. În turul al II-lea, românii au ieșit la urne într-un număr record, sancționând tentativa percepută ca blocare a dreptului constituțional al votului. Rezultatul a fost o sancționare a acțiunii PSD, Klaus Iohannis, contracandidatul lui Victor Ponta, câștigând alegerile cu un scor categoric, fiind votat masiv de românii din diaspora.
Această experiență amară poate alimenta suspiciunile și în 2024, mai ales în contextul unor informații de genul celor publicate pe votstrainatate.ro și a unui guvern majoritar PSD, condus de Marcel Ciolacu, care este și el candidat la funcția de președinte. Românii din diaspora, având în memorie evenimentele din 2014, privesc cu neîncredere orice măsură sau condiție care le-ar putea îngreuna accesul la urne. Declarațiile și informațiile oficiale, precum cele de pe site-ul Autorității Electorale Permanente, pot fi interpretate prin prisma trecutului, existând temerea că istoria s-ar putea repeta.
Lecția dură din 2014 ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități: orice încercare de a submina dreptul la vot al cetățenilor riscă să transforme alegerile dintr-o competiție democratică într-un act de sancționare a abuzurilor de putere. Diaspora merită nu doar garanții constituționale, ci și fapte care să susțină accesul la urne pentru toți românii, indiferent unde s-ar afla. Iar astfel de informații care pot produce iritare și senzația că statul român le interzice dreptul la vot, ar trebui să fie clarificate cât mai urgent de instituțiile abilitate.
Foto: Stirile PROTV
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News