Comuna Stâlpeni se află într-un moment delicat al dezvoltării sale economice, cu un număr redus de firme locale active economic și o dependență clară de alocările bugetare de la Consiliul Județean și de la Guvern. În timp ce primarul Gabi Șerbănoiu se plânge acum de lipsa fondurilor, în primele 75 de zile ale anului 2026 realitatea indicând un total de numai 4 contracte semnate de primar, în valoare totală de 15.746 lei, vina este și a sa, deoarece în cei 10 ani de mandat nu a făcut nimic pentru creșterea numărului de locuri.
Lipsa strategiei locale, cheltuielile discutabile și reducerile Dacia amenință viitorul comunei Stâlpeni
Problema invocată de primarul Șerbănoiu, lipsa banilor, nu ține doar de buget, ci și de strategia și inițiativa locală, neglijate în toate cele trei mandate ale acestuia. Reducerea locurilor de muncă în companiile din apropierea comunei, Dacia anunțând deja un total de aproximativ 1.200 de disponibilizări, amplifică dificultățile și pune presiune suplimentară asupra populației active.
Analizând economia locală, în Stâlpeni funcționează aproximativ 70 – 80 de firme care au depus bilanțul contabil, generând în jur de 280 – 300 de locuri de muncă. Cele mai multe activează în comerț, servicii de bază, construcții și agricultură, iar numărul redus de companii cu activitate industrială sau investiții medii și mari limitează semnificativ dezvoltarea economică. Această structură face ca majoritatea locuitorilor să depindă de navetă spre orașele mari, Pitești sau Mioveni sau de fonduri externe, iar comunitatea să aibă o bază fiscală insuficientă pentru finanțarea propriilor proiecte.
Scăderea accentuată a populației comunei, de la 5.011 locuitori în 2016, primul an de mandat al lui Șerbănoiu, până la 4.690 în 2025, în condițiile în care în comunele vecine Mihăești și Țițești trendul este de creștere, reflectă lipsa de atractivitate și de oportunități generate de administrația locală. Această scădere nu pare să îl îngrijoreze pe primar mai mult decât faptul că nu primește fonduri de la Pitești sau de la București pentru a le cheltui haotic, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori. Ceea ce este mai mult decât îngrijorător, arătând că nici în al 12-lea ceas, acesta nu înțelege gravitatea situației.
Chiar și lista de investiții cu care se laudă în ultimul său articol, cel mai probabil plătit din ziarul TOP, arată că administrația Stâlpeni a contribuit financiar la acestea cu resurse limitate. De exemplu, dotarea școlilor cu mobilier prin PNRR a presupus o cofinanțare din bugetul local de 68.250 de lei în 2024, iar modernizarea drumurilor a implicat o alocare de 2,81 milioane lei, dintr-un total de 4,68 milioane lei. În același an, primarul a semnat însă contracte de peste 4 milioane lei, ceea ce ridică întrebări serioase privind eficiența acestor alocări, mai ales că puțin peste jumătate din totalul acestor contracte reprezintă investiții.
Comuna Stâlpeni plătește azi lipsa de viziune și de inițiativă din trecut a primarului Șerbănoiu și a consiliului local
Primarul Șerbănoiu invocă lipsa banilor la bugetul local, însă cauzele reale sunt mult mai profunde. Numărul redus de firme active, investițiile limitate și lipsa unor programe coerente pentru atragerea investitorilor reduc veniturile proprii ale comunei. În loc ca în cei 10 ani de mandat să dezvolte inițiative locale și să atragă resurse, administrația Șerbănoiu pare să aștepte finanțări externe, menținând un cerc vicios. Deoarece fără firme și investiții în Stâlpeni, bugetul va rămâne unul redus, iar posibilitățile de dezvoltare vor fi în continuare limitate.
Situația economică din Stâlpeni va fi influențată negativ de evenimentele externe, precum reducerea cu 1.200 de locuri de muncă la uzina Dacia Mioveni și mutarea unor linii de producție în Turcia sau Slovenia. Aceste decizii vor afecta și firmele de pe industria orizontală, care aprovizionează uzina cu piese și subansamble, unde și aici sunt angajați locuitori din Stâlpeni. Mulți depind direct sau indirect de această industrie, iar pierderea locurilor de muncă va crește șomajul, va reduce veniturile familiilor și va afecta consumul local.
Conform DIGI24 care preia mesajul sindicatelor, relocarea producției de către uzina Dacia este legată de mediul economic intern, afectat de politici fiscale instabile și de abordări anti-investiții ale guvernelor PSD și PNL din perioada 2023 – 2025. Politici care au afectat mediul economic intern, măsurile fiscale ale guvernelor Ciucă și Ciolacu precum celebra „taxă pe stâlp” descurajând investițiile în România. Inclusiv acum, când se discută bugetul României pentru 2026, partidul social democrat în cârdășie cu AUR, prioritizează protecția socială în detrimentul dezvoltării economice, ceea ce va avea efecte directe asupra comunităților din jurul uzinei Dacia, inclusiv asupra comunei Stâlpeni.
Fără strategii locale adecvate, localitatea se află acum într-un punct critic, în care economia locală nu poate crește fără o intervenție pro-activă a administrației. Numărul insuficient de firme, lipsa infrastructurii pentru investitori și dependența excesivă de alocările externe, mențin comuna blocată intenționat sau nu, într-un model economic fragil. Fără politici locale adecvate care să sprijine firmele existente și să creeze locuri noi de muncă, comuna Stâlpeni va continua să resimtă efectele reducerilor din industria regională.
Și indiferent de lamentările primarului făcute la televiziuni sau postate prin diverse site-uri județene de știri, situația economică din comună reflectă în mare parte responsabilitatea sa și a consiliului local, pentru că nu au dezvoltat mediul antreprenorial și par să nu înțeleagă nici acum gravitatea problemei, preferând să dea vina pe alții.
Foto: colaj imagini facebook & Mediafax
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News