[EDITORIAL] Constantin Nicolescu, un caz de adâncă reflecție

Scris de Andrei Vacaru
535 vizualizari

De departe, evenimentul principal al săptămânii care se încheie astăzi este trecerea în neființă a celui ce a fost Constantin Nicolescu. Dar cine a fost și ce a însemnat acesta?

Mulți l-au cunoscut prin prisma ajutorului pe care l-au primit din partea sa, pe vremea când era „baron local” de Argeș, expresie folosită de presa locală și națională în timpul guvernului Năstase, pentru a-i descrie pe cei cu putere politică la nivelul județelor. Spun mulți, deoarece a fost un om care a ajutat, prin prisma relațiilor sale politice, la Stâlpeni vorbindu-se de un număr mare de oameni care și-au găsit, cu ajutorul său, un loc de muncă la uzinele Dacia Renault, în școli, direcțiuni sau au primit ajutor la nevoie, din partea instituțiilor statului. Se mai vorbește și despre proiecte de investiții făcute pe vremea sa și a primarului Ion Popa, cum ar fi rețeaua de apă și canalizare, finanțate cu bani din PNDL sau cu virări de fonduri de la Consiliul Județean Argeș, instituție pe care Nicolescu a condus-o cu mână forte 10 ani, între anii 2004 – 2014.

Cei care l-au apreciat și care au dorit să-și arate respectul pentru Constantin Nicolescu au avut două ocazii să îi fie aproape. Prima dată în 3 ianuarie 2011, când PSD a organizat o manifestație de susținere a celui considerat atunci a fi „persecutat politic” de către DNA. I-au stat alături în acele clipe mulți colegi, condamnați penal ulterior, precum Adrian Năstase, Tudor Pendiuc, Viorel Hrebenciuc, Adrian Severin, Marian Vanghelie sau Mircea Drăghici, dar și sute de simpatizanți PSD. Aceștia au demonstrat în curtea sediului de partid de la Pitești, în semn de solidaritate față de Constantin Nicolescu, încercându-se o formă de presiune politică pe Direcția Anticorupție, pentru eliberarea din arestul preventiv a lui Nicolescu. O presiune care însă nu a folosit, în cele din urmă acesta primind o condamnare definitivă de 7 ani și 8 luni de închisoare, ispășită la Penitenciarul Mioveni. Și au urmat și altele.

Al doilea moment când i-au fost aproape, a fost din păcate joi, 15 iunie 2023, ziua înmormântării lui Constantin Nicolescu, la Rădești, comuna Stâlpeni. Au fost prezenți mulți oameni, pentru a-și lua rămas bun de la acesta, la capătul sicriului sau în jurul bisericii Sfântul Gheorghe, acolo unde, cu mult timp în urmă, a spus „DA” la slujba sa de cununie și unde, în ultima parte a vieții, venea să se reculeagă și să ceară sprijin duhovnicesc în lupta cu boala nemiloasă. Au fost prezenți și colegii de partid, precum Viorica Dăncilă, Ecaterina Andronescu, Nicolae Văcăroiu, Simona Bucura – Oprescu, George Copos (ajuns cu elicopterul hotelului Ramada la funerarii), Ion Mînzînă, dar și primari și foști primari, precum Gabi Șerbănoiu de la Stâlpeni sau Cristian Gentea de la Pitești.

Printre susținători s-a numărat de foarte multe ori și presa locală, cea care zilele acestea s-a întrecut în a aduce elogii celui dispărut dintre noi, Constantin Nicolescu. Articole care au fost însă taxate, prin comentarii acide și virulente, de către cei cărora le-au fost aprobate spusele, arătând că nu toți l-au apreciat sau nu în aceeași măsură ca autorii textelor. Așa am ajuns să vorbesc și de contestatarii lui Nicolescu, oameni cărora acesta fie le-a făcut un rău direct, fie l-au condamnat pentru modul cum a condus județul, în timp ce se îmbogățea vizibil.

Conform unei sinteze la ceea ce a scris ziarul Adevărul în octombrie 2014, Constantin Nicolescu acumulase, împreună cu soția sa, la momentul plecării din CJ Argeș, o avere impresionantă. La Stâlpeni dețineau 1.830 mp extravilan și 6.540 mp intravilan, toate cumpărate, iar la Mihăești, un teren de 4.650mp intravilan provenit din moștenire. La Pitești dețineau o casă de 254 mp, bijuterii de peste 8.000 de euro, tablouri și icoane estimate la peste 11.000 de euro, la care se adaugau sute de mii de lei și valută, în conturi deținute la bănci. Plus acțiuni la Autopro Mond SRL și IATSA Ștefănești, averea fiindu-i astfel estimată a fi între 6 – 10 milioane de dolari, realizată mai ales din politică și administrație, pentru că acestea au fost activitățile principale desfășurate de Constantin Nicolescu după 1990.

Alt rând de contestatari ai acestuia este format din cei care afirmă că a fost un om al sistemului de dinainte de 1989. Că nimeni nu putea ajunge din frezor – sculer la UAP, reprezentantul Uzinei Dacia în America Latină (1973-1974), director al grupului IATSA (1979 – 1985) și director comercial la Centrala Industrială de Autoturisme Pitești, coordonator al activității de comerț exterior și interior, fără acordul și binecuvântarea Securității Statului. Concluzia acestora este întărită de faptul că fratele lui, Valerică Nicolescu, a fost primar (șeful Consiliului Popular) al Piteștiului timp de 6 ani, între 1974 și 1980, pe vremea când primarii se alegeau, dar formal, fiind de fapt numiți de organizația locală a PCR, al cărui președinte era. Din păcate și acesta a decedat vineri, la doar 3 zile de la moartea lui Constantin Nicolescu.

Iar în ultimul rând stau contestatarii care spun că nu a făcut câte avea puterea să facă pentru județul Argeș. Că în afara centurii Piteștiului și drumului expres Uzina de autoturisme – DN 73, continuat apoi pe 4 benzi până la Pitești, nu a făcut investițiile care erau necesare în drumuri și poduri în județ. De fapt de la un astfel de pod, cel de la Căteasca, i s-a și tras una din condamnările sale penale. Ori că nu a făcut, deși putea, autostrada promisă celor de la Dacia – Renault, care să lege Mioveniul direct de A1, fără a mai trece prin aglomerația de pe DN73 și nu a salvat Arpechim, combinatul unde lucrau mulți argeșeni.

Că deși a preluat în subordinea CJ Argeș multe spitale din Argeș, investițiile în acestea sau construirea altora noi nu s-a făcut mai deloc sau deloc. La fel și unitățile școlare din județ, unele care arată și astăzi în același fel ca înainte de 1989, cum este școala veche de la Livezeni. Iar banii pe care consiliile județene i-au primit în urma descentralizării fiscale, mai spun cei ce îl critică, au ajuns să susțină, contra sprijinului politic, masa de primari din localitățile unde nu se colectau bani la bugetul local nici măcar cât să acopere funcționarea administrației din comună. Asta creând o dependență a acestor localități față de decizia de la „județeana de partid”, cum i se spunea pe vremuri.

Despre morți, numai de bine se spune și la fel spun și eu în cazul lui Constantin Nicolescu. Pentru păcatele de pe lumea aceasta au avut grijă (sau poate că nu în totalitate) instituțiile statului, iar pentru celelalte va răspunde în fața lui Dumnezeu, acolo, în ceruri. Iubit sau contestat, apreciat sau denigrat, acesta rămâne un personaj controversat al județului Argeș, dar și al comunei Stâlpeni, localitatea sa de suflet, unde s-a stabilit spre finalul vieții și unde a cerut să fie înmormântat.

Rămân în urma sa câteva întrebari esențiale pentru cei care au puterea politică și administrativă acum și pe care o folosesc discreționar: cu ce vă alegeți după ce puterea trece? De ce să se spună despre voi că „a furat, dar a și făcut”, când se poate spune doar că „a făcut”? Și, după ce nu veți mai fi, ce rămâne în mintea și sufletul oamenilor pe care, la un moment dat i-ați condus și cărora le puteați influența destinele în mai bine?  Întrebări ale căror răspunsuri pot face diferența în viitor, într-un bine comun, ori în rău evident, dacă doar încercați să aduceți și mai mulți bani și mai multe averi în buzunarele voastre.

Indiferent de răspunsuri, Constantin Nicolescu rămâne un caz controversat, de adâncă reflecție pentru toți, politiceni, aleși locali, dar și pentru alegători. Dumnezeu să îl aibă în pază!

Foto: Agerpress


Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News


Alte recomandari

Scrie un comentariu

* Prin trimiterea comentariilor esti de acord cu politica de confidentialitate privind prelucrarea datelor personale.

Site-ul utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta dumneavoastra pe site. Am actualizat politicile pentru a integra in acestea modificarile specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date. Te rog sa citesti modul in care prelucram online datele cu caracter personal. Prin continuarea navigarii pe site confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de prelucrare a datelor. Datele tale pot fi oricand sterse urmand instructiunile din document. Accept Citeste Politica de confidentialitate