Prima parte o puteți citi aici.
Alergia la plata online
De fapt, este o alergie la tot ce înseamnă nou, de la site-ul primăriei, la plățile online și până la teama de transmitere a ședințelor de consiliu local și a lucrărilor comisiilor de specialitate. Ceea ce induce încercarea cu orice preț a primarului de a nu schimba nimic, de a menține comuna, la fel ca pe cei din jur, într-un timp în care internetul, ori accesibilitatea comunicării, nu existau. Și când se întâmplă asta dacă nu pe vremea lui Ceaușescu, o epocă de tristă amintire, dar cu care, din păcate, încă mai rezonează o mare parte dintre locuitorii comunei?
Numai că timpurile se schimbă: noile tehnologii fac viața mai ușoară, comunicăm eficient, inclusiv video, indiferent de unde ne aflăm pe glob. Facem plăți la distanță, iar plata utilităților, a taxelor și a impozitelor se face astăzi de la un computer legat la internet.
Tot ce ține de administrația locală poate fi schimbat: mergi la piață – poți plăti intrarea cu cardul -, factura la utilități – la fel, poate fi primită pe email și plătită de acasă, prin internet banking -, iar taxele și impozitele – chiar dacă primăria a ales și varianta de a afișa conturile și a plăti online în acestea, tot trebuie să mergi la primărie să vezi cât sunt obligațiile de plată. Moment în care ai putea să și plătești, însă nu știu dacă și cu cardul. Doar cash.
De fapt, asta este și ce vrea primarul: cash, fără conturi ce pot fi verificate de ANAF sau de altcineva, fără să se poată verifica în orice moment cât s-a încasat și de la cine. De ce?
Alergia la educație
Educația nu este punctul forte al domnului primar. Posibil să nu fi avut toate condițiile ca să poată performa prin educație, deci să nu fie vina sa. Însă educația este cea care determină puterea de înțelegere a realității ce ne înconjoară, ne poate ajuta să găsim soluții la acestea și ne ajută să comunicăm mai ușor cu cei din jur.
În mandatul fostei doamne directoare a liceului din localitate, domnul primar a avut o problemă cu aceasta pe motiv de, să folosim termenul folosit chiar de el, „comunicare deficitară”. Ce înseamnă acest motiv pentru care un primar refuză să ajute educația locală nu avem de unde ști. Însă spuneam mai sus că doar educația ne ajută să comunicăm corect și eficient cu cei din jur. Și nu știm, astfel, dacă problema de comunicare era a doamnei fost director, ori a primarului Șerbănoiu. Cert este că acum directorul liceului s-a schimbat, iar „comunicarea deficitară” a ajuns la mare preț, fiind motiv de demitere la rubrica diverse a coordonatorului unei școli din subordine. Ca să vezi!
Dar să revenim la educație. Câte biblioteci are comuna? Sau mai bine spus, câte noi biblioteci a înființat în comună domnul primar din 2015 de când e la putere? Ca de distrus, am înțeles că la Clubul Forestierul, unde era una, club pe care l-a cumpărat familia dumnealui, nu mai există fosta bibliotecă.
Sau accesul tuturor copiilor la educație. Este ea o realitate, atâta timp cât se dorea mutarea grădiniței și clasei pregătitoare de la Livezeni la câțiva kilometri mai departe? Și nu în ultimul rând, infrastructura din școli și cât de frumoase și atractive sunt acestea, astfel încât copiii să vină cu drag la școală? Nimic?
Cineva a propus ca 10% din bugetul comunei să meargă către educație. Știți cine nu va accepta niciodată așa ceva? Ați ghicit. Cineva alergic la educație.
Alergia față de cetățenii care nu locuiesc în comună
Acum câteva zile a fost Ziua internațională a romilor. O doamnă din Stâlpeni, dar care acum trăiește în Spania, a postat pe grupul de Facebook „Stâlpeni, comuna noastră!” o urare de la mulți ani! tuturor cetățenilor din Stâlpeni care sunt etnici romi. Printre care și primarului, evident. Un gest frumos și de apreciat, deoarece orice formă de discriminare trebuie exclusă din viața unei comunități. Inclusiv discriminarea de a împărți cetățenii comunei Stâlpeni în cei care locuiesc aici și cei care acum locuiesc în altă țară sau altă localitate.
Și cum vine asta, să nu dorești să fii discriminat, dar să îi discriminezi pe ceilalți?
În altă ordine de idei, cei ce au ales să locuiască acum în Spania, ori Germania, sunt persoane care văd ce înseamnă normalitatea administrativă a unei localități europene, de secol XX. Iar cine vede ce se întâmplă acolo și compară cu ce e la Stâlpeni, va spune că este diferență de la cer la pământ.
Și, probabil, de aici vine această alergie a primarului: pentru că, cu cât văd mai mult că ce se întâmplă în comună este anormalitate, nu normalitate, zilele primarului în fruntea administrației locale vor fi tot mai puține. Pe când, dacă doar cei ce trăiesc în anormalitatea percepută ca fiind normalitate vor decide cine să-i conducă, zilele acestuia de primar vor fi tot mai multe.
Iar anormalitatea va domni și mai mult în această comună a primarului cu multe alergii.
Foto: Facebook/ Gabi Șerbănoiu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News