Decizia Curții Constituționale a României (CCR) din 06.12.2024, de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale și de a prelungi mandatul președintelui Klaus Iohannis pe termen nedefinit, marchează o situație fără precedent în istoria democratică a României. Între dezbaterile aprinse despre legitimitatea acestei hotărâri și implicațiile ei pe termen lung, apare o întrebare crucială: cum se poate garanta că următoarele alegeri vor fi libere și corecte?
CCR între Constituție și circumstanțele extraordinare ale alegerilor din acest an pentru președinte
Hotărârea controversată a CCR, după ce validase luni turul I în urma solicitării renumărării voturilor, operațiune nefinalizată de BEC la termenul impus, a fost argumentată prin existența unor interferențe externe care au viciat procesul electoral. Pe fondul unui context geopolitic tensionat, cu acuzații directe către Rusia, China și rețelele lor de influență, această decizie poate fi interpretată, ironic chiar, ca o măsură de apărare a suveranității naționale.
Spun ironic, deoarece „suveraniștii” au afirmat că suveranitatea este atributul lor, ca patrioți, deși era evident că reprezintă o minoritate care s-a folosit de mijloace ilegale și de ocolirea legii finanțării electorale, pentru a câștiga alegerile. Constituția îi contrazice pentru că, la articolul 2, suveranitatea aparține poporului român, nu unui competitor electoral, nu unui partid care se declară „suveranist”, nu unui grup parlamentar care se poate forma în noua legislatură la București, ori unor televiziuni cu evidente finanțări pe filiere ce își au sursa în țări ostile României.
„Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu” mai spune articolul 2 din Constituție, întărind cele scrise mai sus. Iar atunci când se constată că acest lucru se întâmplă, statul român, inclusiv CCR, are obligația să acționeze în consecință. Astfel se poate justifica acțiunea de ieri a Curții Constituționale. Totuși, prelungirea mandatului președintelui Iohannis, fără o limită clară, creează îngrijorări privind echilibrul puterilor în stat.
În ziua alegerilor puterea se întoarce la populație
Mai mute voci publice, inclusiv prin articole de presă, arată că decizia CCR este salutată de aliații României, inclusiv de SUA, care ar vedea-o ca pe o victorie împotriva destabilizării orchestrate de Moscova. Totodată, măsurile luate în ultimele ore, precum perchezițiile efectuate la rețelele pro-ruse și la finanțatorii independenți, par să confirme că se face o „curățenie” în acest sens. Dar este oare suficient?
În ziua alegerilor, puterea se întoarce la popor, mai bine spus la populație. Totuși, cine este acest „popor”? Într-o democrație care se bazează pe universalitatea votului, precum cea din România, nu pot fi omise problemele legate de educație, de manipularea pe rețelele sociale și polarizarea. Populația majoritară, descrisă deseori drept „needucată” și „ușor de manipulat”, a fost ținta unor campanii de dezinformare, iar radicalizarea acesteia, inclusiv sub forme de fanatism sectant, indică faptul că procesul electoral ar fi avut de suferit.
TikTok, Facebook și alte platforme au devenit câmpuri de luptă unde adevărul și minciuna coexistă, iar discernământul alegătorilor nemulțumiți profund de politicile de până azi și de atitudinea partidelor față de populație este pus la încercare. În acest context, decizia CCR poate fi văzută ca o recunoaștere a eșecului societății de a-și proteja esența democratică a alegerilor, existând riscul de a preda puterea unor forțe ostile intereselor naționale. Ori, așa ceva este inadmisibil, indiferent de motivațiile care stau la baza acestei alegeri!
Poate fi reluat procesul electoral fără schimbări majore?
Din păcate, simpla repetare a alegerilor, fără a aborda problema interferențelor străine și a dezinformării, ar putea duce la un rezultat similar. Curățenia politică și instituțională este o condiție esențială, partidele fiind obligate moral să își facă o regândire a vectorilor de imagine și a mesajului public.
La fel, trebuie curățată țara de aceste influențe străine. În acest sens, perchezițiile efectuate astăzi la rețelele pro-ruse și la finanțatorii suspectați de sprijinirea unor candidați prin metode ilegale pot fi interpretate ca un prim pas spre restabilirea încrederii publice.
Totuși, succesul acestor măsuri depinde de transparența și de modul în care vor fi comunicate publicului. Așa cum se sugerează, declasificarea informațiilor privind interferențele ruse și publicarea lor înainte de noi alegeri ar putea avea un impact semnificativ asupra credibilității procesului electoral. Iar parlamentul ar trebui să își exercite mai puternic controlul serviciilor secrete, bănuite de colaborare cu actorii „suveraniști” care au dorit să dea această lovitură de stat îmbrăcată sub forma procesului democratic al alegerilor pentru președinte.
Prelungirea mandatului lui Iohanis, o decizie controversată
Totuși, nu putem vorbi de o „curățenie” fără o limită rezonabilă de timp. Mandatul președintelui Iohannis, prelungit de CCR până la stabilirea unor alegeri valide, ridică semne de întrebare. Fără un termen clar și cu responsabilitatea mutată în sarcina viitorului Parlament care încă nu este constituit și nu și-a început mandatul, această decizie riscă să fie percepută ca o eroziune a principiilor democratice.
În absența unui cadru legal care să limiteze perioada de tranziție, prelungirea mandatului poate deveni o sursă de instabilitate. De aceea noul parlament este necesar să refacă legislația privind mandatul președintelui, să modifice cadrul normativ care a permis acest eșec al alegerilor pentru președinte și să acorde pedepse mult mai mari pentru cei care ar mai îndrăzni să se folosească de democrație pentru deturnarea României de la parcursul său European, asumat prin referendum național.
Decizia CCR și reacțiile ulterioare reflectă o democrație aflată la răscruce. Este evident că România se confruntă cu provocări interne și externe majore, iar aceste momente de criză pot fi transformate fie în oportunități de consolidare a statului de drept, fie în pretexte pentru abuzuri de putere.
Procesul electoral va putea fi reluat doar în momentul în care curățenia instituțională și politică va fi finalizată, iar mecanismele de apărare împotriva interferențelor străine vor fi întărite. Până atunci, rămâne de văzut dacă societatea românească va reuși să-și depășească diviziunile și să demonstreze că este capabilă de alegeri libere, corecte și cu adevărat democratice. Dacă o va face, atunci este una matură și responsabilă. Dacă nu, următoarele alegeri vor fi puse tot sub impactul emoțiilor, al frustrărilor și al lipsei de rațiune. Ce ar însemna să le anulăm încă o dată, din vina noastră, a tuturor?
Foto: CCR.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News