Cum ajută primarul Șerbănoiu.
În vara anului trecut, în satul Stâlpeni a luat foc o casă, în urma extinderii arderii unor ambalaje, din cauza vântului. După nefericitul eveniment, am cerut și oferit ajutor pentru refacerea locuinței, mai ales că se apropia sezonul rece, iar condițiile erau improprii pentru locuit în acest imobil.
Comunitatea a sărit în ajutor și fiecare a donat cât a putut: vecinii au strâns în jur de 3.000 de lei, cei de la Asociația „Stâlpeni, comuna noastră!” au făcut o chetă și au oferit și ei în jur de 1.500 de lei, iar filiala locală a partidului Pro România a donat 1.000 de lei. O sponsorizare din partea lanțului de magazine Profi a plătit materialele de construcție necesare pentru realizarea acoperișului și transportul acestora, iar o firmă din Timișoara a sponsorizat cea mai mare parte a cheltuielilor cu montajul acoperișului. Astfel că persoana sinistrată a intrat în iarnă cu un acoperiș deasupra capului.
Se spunea în acele zile că primarul Șerbănoiu Gabi ar fi ajutat și el, donând 2.000 de lei din banii săi. Iar la solicitările unor consilieri locali, în ședințele publice, a trimis buldo-excavatorul pentru lucrări de distrugere a unei clădiri ce era veche, avariată și nu mai prezenta siguranță după incendiu și îndepărtarea și degajarea resturilor după intervenția pompierilor.
După patru luni, a apărut Dispoziția nr. 247/31.10.2022, prin care primarul acorda de la bugetul local suma de 2.000 de lei, ca ajutor pentru persoana sinistrată. L-am întrebat ulterior pe cel care a emis dispoziția, primarul comunei Stâlpeni, dacă persoana vizată de ajutor a încasat acești bani. Acesta mi-a răspuns pe whattsapp că:
„Dl Văcaru eu am mers cu dl L. (persoana sinistrată n.a.) la o firma în localitate cu materiale de construcții și I am rugat sa I dea d-lui L. materiale ce dorește dansul în valoare de 2000mi lei ,iar când am posibilitatea am sa achit valoarea materialelor ridicate de dl L. Dacă o sa avem discuții pe diferite teme ,corecte și sa vedeți și punctul meu de vedere la ce apare în spațiul public ,am sa comunic cu dvtra fără nici o retinere .Îmi asum responsabilitatea a ce se întâmplă în comuna,dar cele ce se transmit în gazeta sa fie corecte și reale.”
Prin urmare nu pare să fi existat niciun ajutor personal direct din partea edilului comunei Stâlpeni, ci doar facilitatea obținerii unor materiale de construcții necesare pentru persoana căreia îi arsese locuința, de la o firmă din Stâlpeni, în limita a 2.000 de lei. Ulterior, sub forma unei dispoziții a primarului, firma în cauză a primit banii pe materialele livrate de la bugetul comunei.
Cum banii din dispoziția primarului sunt bani publici, cum salariul operatorului de utilaj și combustibilul buldo-excavatorului sunt tot din bugetul comunei, atunci pare evident care a fost contribuția personală a primarului din Stâlpeni, pentru acest caz. Dacă ea nu a existat, atunci de ce s-a vorbit în comună despre „ce om bun este primarul” pentru că a ajutat cu 2.000 de lei? Și cui i-a folosit acest zvon?
Un cămin care stă nefolosit, deși nu pentru asta a fost renovat.
Anul trecut cam pe vremea aceasta s-a făcut recepția modernizării Căminului de la Livezeni de către o comisie de recepție care a fost formată exclusiv din persoane membre PSD sau care au legătură cu primăria condusă de primarul Șerbănoiu. Modernizarea, așa cum scriam în gazetă, a costat fiecare cetățean al comunei peste 600 de lei și mai costă și astăzi.
În proiectul pentru această investiție extrem de scumpă și pentru care, în investigarea costurilor s-au implicat și procurorii DIICOT, scrie că motivul principal al modernizării este acela ca, în jurul Căminului de la Livezeni, să se constituie o comunitate care să păstreze tradițiile locale, iar locuitorii din zonă să beneficieze de manifestații și evenimente cultural-artistice. Pe scurt, căminul să fie un magnet de implicare a cetățenilor din Livezeni și din împrejurimi în viața socială și culturală, inclusiv în păstrarea tradiților locale.
La aproape un an de la inaugurare, am solicitat primăriei să transmită, în baza Legii 544 privind accesul liber la informațiile publice, o situație a utilizării Căminului de la Livezeni, a banilor la buget atrași prin închirierea locației, precum și a cheltuielilor de la darea în folosință și până acum. Deși au trecut câteva zile, ce-i drept sub limita de 30 pentru răspuns, așa cum prevede legea, nu am primit nicio informație. Ceea ce se știe cu siguranță este faptul că nici ediția Focului lui Sumedru de anul trecut, nici cea de anul acesta, ambele organizate de primar, nu s-au desfășurat și nu se va desfășura aici, ci la Târgul săptămânal din Livezeni.
Motivul poate fi oricare. Ar putea fi focul care se aprinde la eveniment și care ar putea fi periculos dacă s-ar aprinde în altă parte, cum ar fi la cămin. Ar putea fi traficul care poate pune în pericol participanții, așa cum s-a întâmplat anul trecut când o persoană a fost lovită de un autovehicul când încerca să traverseze strada. Însă oricare ar fi aceste motive, căminul stă nefolosit, deși s-a investit enorm în acesta și nici nu este acel magnet de viață culturală și socială, așa cum s-a dorit.
Dacă nu sunt condiții la căminul din Livezeni, atunci de ce nu s-au gândit edilii la toate impedimentele organizării tradiționalului foc al lui Sumedru acolo, atunci când au modernizat Căminul de la Livezeni. Se putea, spre exemplu, proiecta și amenaja o platformă unde să se poată face un foc de tabără, că așa este descris acesta în legislația privind prevenția și stingerea incendiilor, foc de tabără.
Se putea amenaja și o parcare sau mai multe căi de fluidizare a traficului în fața căminului, prin cumpărarea terenului din proximitatea căminului și construirea acolo a unei parcări. Se scăpa și zona de balta din proximitatea clădirii, unde crește nestingherit păpurișul, iar cadrele didactice și personalul de la Livezeni ar fi putut folosi acea parcare atunci când nu erau evenimente.
Aceste întrebări pot produce speculații, cum ar fi aceea că este posibil ca primarului Șerbănoiu să nu îi fi venit în minte atunci să își lipească imaginea de această tradiție românească de Sfântul Dimitrie, Focul lui Sumedru. Poate nu s-a gândit la faptul că va avea nevoie de astfel de pomeni electorale pentru a fi reales primar. Ori nu avea atunci consilieri care să îl sfătuiască să se lipească ca acum, cu orice preț, de pomenile electorale. Să apeleze la acestea, mai mult decât de prezentarea unor investiții ipotetice, necesare pentru locuitori, dar inexistente sau prost și scump făcute. Deși strada Chibrit, cu asfaltul turnat peste gurile de canalizare, este un simbol „așa nu!” care se poate lipi de imaginea publică a primarului Șerbănoiu.
„Hai la Focu’ lui Șerbănoiu”. Dacă se poate, cu arcanul.
Pe contul de facebook al primăriei a apărut acum două zile o atenționare despre Focul lui Sumedru. Respectiv obligativitatea obținerii de „permise de lucru cu focul” pentru fiecare punct din comună unde tradițional se organiza de către locuitori acest eveniment. Anunțul este inedit, deoarece este primul an în care primăria solicită așa ceva, dar și pentru că lasă să se nască speculații, privitoare la rostul acestuia.
„În atenția cetățenilor!!
Pentru organizarea de focuri în data de 25.10.2023,conform tradiției,, Focul lui Sumedru,, este obligatoriu obținerea de la Primăria Stâlpeni, compartimentul SVSU, permis de lucru cu foc pentru fiecare punct unde se organizează acest eveniment pe raza comunei.
Persoana de contact: Dumitrescu Cristian ,telefon 0733XXXXXX”
Ordinul care s-ar putea referi la necesitatea obținerii acestui permis este cel emis de Ministerul de interne în 1999 cu numărul 1023, privind dispozițiile de ordine interioară și prevenire a incendiilor DG P.S.I.-001. În acesta, lucrările cu foc deschis nu sunt definite direct, însă se subînțeleg din paragrafele care reglementează măsurile de siguranță și interdicțiile folosirii acestuia: topirea bitumului, arderea reziduurilor combustibile, curățări prin ardere (art. 46, aln. 46), ori lucrări de sudare, tăiere, lipire sau a altor asemenea operațiuni care prezintă pericol de incendiu, în construcții civile (publice) pe timpul programului cu publicul, în instalații tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, în depozite ori în alte spații cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanțelor combustibile (art. 39, aln. 1 din Ordinul 775/1998).
Cine lucrează cu focul deschis al lui Sumedru, altcineva decât primarul Șerbănoiu?
Focul de tabără așa cum ar putea fi ușor încadrat tradiționalul foc al lui Sumedru, nu este lucru cu foc deschis care să solicite permisele solicitate de primărie. Este un foc deschis care, evident, nu trebuie făcut acolo unde există riscuri de producere a incendiilor. Chiar primarul Șerbănoiu, conform normelor PSI ar fi trebuit să emită un document în care locurile periculoase pentru aprinderea focului să fie menționate clar și să fie aduse la cunoștința cetățenilor comunei Stâlpeni. Caz în care anunțul de acum două zile trebuia să specifice care sunt aceste zone unde nu se face focul, nu să solicite permise pentru operațiuni care nu se încadrează pentru astfel de evenimente.
Pentru că am spus că anunțul a creat suspiciuni, care să fie motivul acestei interpretări greșite a legii, mai ales că astfel de permise nu s-au solicitat în anii precedenți? Asta deși ordinele amintite mai sus sunt emise de peste 24 de ani. Ar putea fi un răspuns amenințarea cu amenda dacă s-ar organiza Focul lui Sumedru prin satele din comună, din lipsa permisului inventat de primarul Șerbănoiu? Evident. Atunci de teamă, nu s-ar mai păstra tradiția și oamenii ar sta acasă sau s-ar duce la Focul lui Șerbănoiu de la piață.
O altă suspiciune este aceea că, dacă oamenii își organizează focurile lor, ca de obicei și, așa cum s-a întâmplat acum un an când participarea la Focul lui Șerbănoiu a fost sub așteptări, cum s-ar putea justifica suma de 12.500 de lei bugetată printr-o ședință de urgență a consiliului local anul acesta pentru eveniment? A-propos, care era urgența?
Ar putea fi și justificarea organizării evenimentului primarului în piața Livezeni, nu la căminul proaspăt renovat din sat. Respectiv al constrângerilor ce țin de protecția privind incendiile, fiind foarte ușor să se afirme de către subordonații săi sau de către cei care au răspândit zvonul cu cei 2.000 de lei anul trecut dați personal de Șerbănoiu, că la cămin există riscul de producere a incendiilor. Riscuri cum ar fi țeava de gaz cu care este conectată clădirea la rețea, stufărișul de pe terenul de lângă acesta, care acum toamna se usucă și devine combustibil sau altceva.
Sau este o manevră de intimidare, ca primarul să încerce să descurajeze focurile tradiționale și să justifice locația pentru evenimentul său, Focu’ lui Șerbănoiu. Iar dacă este așa, atunci singurul care lucrează cu foc deschis, ca să folosesc invenția primăriei, este primarul Șerbănoiu. O lucrare evidentă în scop electoral, că în ceea ce privește tradițiile…
Păstrează sau distruge tradiția Focul lui Șerbănoiu?
Am citit că motivele aprinderii focului de Sfântul Dimitrie sau Dumitru sunt purificarea, împărțiturile pentru cei decedați și marcarea finalizării lucrărilor de toamnă, România fiind tradițional o țară în care agricultura era predominantă. Purificare pentru că tinerii săreau peste foc, pentru „arderea” forțelor rele care i-ar putea „poseda” în comportamentul specific vârstei. Împărțituri pentru că femeile aduceau cu ele coșuri cu nuci, mere sau produse de panificație, pe care le ofereau celor prezenți la foc pentru pomenirea celor decedați din familie. Iar sfârșitul lucrărilor agricole din an, pentru că jarul stins rezultat de la foc se lua și se împrăștia peste ogoare, pentru un an nou agricol mai bogat.
Imaginați-vă cum ar putea să sără tradițional tinerii, fără să pățească nimic, peste focul lui Șerbănoiu de la piață, acesta având peste 3-4 metri cu flacără cu tot. Sau câte împărțituri sub formă de mere, nuci și alte alimente ar trebui să aducă cei care oferă astfel de produse în amintirea morților la focul din piață, unde primarul a invitat pe toată lumea. Cu ce să transporte aceștia 3-4.000 de mere, 3-4000 de nuci sau 3-4000 de covrigi ca să ajungă la toți? Cu basculanta?
Prin urmare, ceea ce face primarul din Stâlpeni păstrează sau distruge obiceiurile strămoșești ale unei sărbători tradiționale? Sau răspunde doar nevoii primarului de a ieși în evidență și „bucuriei” unora dintre locuitori la o sarma și o țuică pe care vor considera că o primesc, fără să îi coste nimic?
Da, există cert o nevoie a păstrării nealterate a tradițiilor zonei, în forma și în spiritul acestora. Dar nu ca în bancul cu Radio Erevan, în care partidul nu i-a dat rusului o mașină, ci i-a luat bicicleta, pentru că este evident că în Stâlpeni nu se păstrează tradiția Focului lui Sumedru, ci se distruge acest obicei, fiind înlocuit cu un foc al lui Șerbănoiu, „fript” de posibilitatea pierderii la anul a funcției de primar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News