Promisiunea
Memoriul despre care voi vorbi în acest articol și pe care îl puteți vedea în original mai jos, mi-a fost adus la cunoștință încă din luna iunie. Deși era un subiect de presă, putând scrie imediat un articol pe această temă, deoarece arăta oficial că hărțuirea (bullyingul) la Stâlpeni există, am ales să nu scriu imediat în Gazeta de Stâlpeni și am să explic de ce.
Deși se alătura articolelor despre acest fenomen extrem de nociv, nerecunoscut însă oficial de direcțiunea liceului, la insistențele doamnei învățătoare de a „nu pune paie pe foc” după ce i-am prezentat captura acestui demers făcut de părinții clasei dumneaei, am promis că nu voi scrie nimic, fără permisiune. Avea dreptate, scopul fiind protejarea intereselor copiilor, deoarece pe timpul verii doamna, deși mutată oficial, a organizat activități cu elevii, ceea ce am presupune, în ideea bullyingului, că ar fi putut fi interzise.
Dar am cerut un termen. Iar acesta a fost 1 septembrie 2022, adică ieri.
Eliberat de această promisiune, deși poate părea tardiv, am să redau conținutul acestui document pentru a înțelege că bullyingul există, că face rău părinților și copiilor, dar mai ales să înțelegem că Inspectoratul Școlar Argeș a girat acest fenomen, neluând nicio măsură, alta decât aflatul în treabă prin trimiterea unor comisii care au venit știți voi cum și au plecat tot conform proverbului.
Memoriul
Motivul pentru care insist în a prezenta acest document este acela că hărțuirea nu este și nu va fi un subiect expirat, deoarece reîncepe școala, iar fenomenul poate apărea oricând, în relația elev – elev, profesor – elev, profesor – profesor, autoritate – profesor sau autoritate – elev.
Iată textul solicitării pe care au făcut-o părinții fostei clase 0 din Școala Livezeni pentru rămânerea la clasă a învățătoarei pe care o apreciau, pe care o doreau și în acest an la catedră. Dar nu a fost să fie. Veți înțelege de ce:
„Către Inspectoratul Școlar Județean Argeș
În atenția domnului Inspector General Tudosoiu Dumitru,
Spre știința Ministerului Educației, domnului ministru Sorin Câmpeanu
Consiliul de părinți al clasei I de la Școala Gimnazială cu clasele 0 -VIII Livezeni, județul Argeș, vă comunică următoarea problemă apărută în actul educațional, după cum urmează:
În anul școlar 2020 – 2021, copiii noștri, elevi în clasa 0 (pregătitoare) au avut norocul de a fi preluați de doamna învățătoare Enache Valentina, ca titular al școlii, venită prin transfer. Mai mult, doamna învățătoare Enache Valentina este căsătorită cu E. F. domiciliat în comuna Stâlpeni, sat Livezeni, lângă școală. Faptul că era din satul nostru ne-a dat speranța stabilității învățătorului pentru copiii noștri.
De fiecare dată a tratat pe toți copilașii la fel, coborându-se la nivelul lor, acordând iubirea și compasiunea necesară fiecărui elev. Ne-a uimit prin devotamentul dânsei de a învăța într-un mod atât de diferit, educativ și plin de înțelepciune.
Expertiza doamnei învățătoare cu o vechime în învățământ de 20 de ani, venită din București ne-a uimit, deoarece la acest moment copiii noștri sunt la un nivel foarte ridicat din punct de vedere al cunoștințelor asimilate și a derulării actului de predare – învățare.
Am fost consternați când în urmă cu două, trei săptămâni am aflat că doamna învățătoare s-a transferat la o școală din vecinătate, mai precis la o școală din orașul Mioveni. Am fost solicitați în penultima săptămână de școală a lunii mai la o ședință cu părinții de către doamna învățătoare Enache Valentina și ni s-a comunicat că dânsa va pleca la Mioveni începând cu anul școlar 2022 – 2023.
Totul s-a prăbușit și pentru noi, dar cu precădere pentru copiii noștri.
Am aflat și motivele pentru care doamna Enache Valentina a hotărât să plece. Pleacă din cauza hărțuirii din partea doamnei director Postelnicu Elena (hărțuire transmisă de nenumărate ori ISJ-ului Argeș).
Toți părinții am fost alături de dânsa și am văzut cum de fiecare dată când s-a implicat, vrând să facă ceva bun și inovator pentru copilașii noștri, nu a fost susținută din partea școlii, ba chiar oprită de cele mai multe ori, de aceea implorăm să fie susținută și acceptată cu tot ce ne oferă dânsa.
Solicităm continuarea cu elevii clasei I, pentru a termina cu ei clasa a IV-a, deoarece știm cu toții cât de importanți sunt primii ani școlari ai oricărui copil. Chiar dacă va fi titulară la Mioveni, solicităm detașarea în interesul învățământului în Livezeni, încă 3 ani de școală.
Ni s-a comunicat de către doamna director că nu se știe cine va veni în locul dânsei, dar noi părinții suntem preocupați de viitorul lor. Când au început clasa 0, doamna Valentina ne-a solicitat încă din vară la ședință și am pregătit totul ca micuții noștri să aibă în prima zi de școală, toate cărțile și caietele comandate de dânsa, prin colaborarea noastră și clasa pregătită foarte frumos pentru a-i atrage pe micuții noștri în ciuda problemelor pandemiei și nu numai.
În speranța că vom fi ascultați și că veți apleca cu multă atenție asupra solicitării noastre de a ne permite aducerea doamnei Enache Valentina din nou la clasă, vă mulțumim.
Menționăm că toți părinții susțin acest memoriu și au semnat un proces verbal în această privință.
Semnează 11 părinți.
Stâlpeni, 09.06.2022”
Demiterea fără motiv din funcția de coordonator
Așa cum doamna învățătoare Enache scria în 12 martie 2021, oamenii din învățământ au multe motive să plece de la Livezeni. După ce fosta doamnă director i-a dat încredere și a numit-o coordonator, schimbarea cu noua directoare a fost calvarul care a dus la plecarea sa din școala din comună. Pentru că doamna Enache Valentina a plecat de la Livezeni, își va desfășura activitatea într-o instituție de învățământ din Mioveni și alți copii, nu ai noștri din Stâlpeni, vor beneficia de profesionalismul și dedicarea despre care ați aflat din memoriul părinților.
Revin, așadar venirea doamnei director Postelnicu Elena a însemnat și demiterea intempestivă, la finalul unei ședințe de consiliu de administrație la care chiar doamna învățătoare participa în calitate de coordonator al Școalii Livezeni. Fără a fi pe ordinea de zi, precum o execuție publică (detalii aici), doamna director a cerut schimbarea imediată. Avea și înlocuitorul pregătit, actualul coordonator știind la acel moment despre schimbare, fără să spună nimănui. Colegial, nu?
Fără a i se da voie să își spună punctul de vedere, directorul liceului a suplimentat ordinea de zi cu demiterea doamnei Enache Valentina, apoi a cerut imediat votul. Numai că participanții nu aveau niciun motiv de demitere. De ce să fi votat pentru? Pentru „deficiențe de comunicare”, a insistat doamna, uitând că nu se procedează astfel și că nici dumneaei nu este expert în comunicare. Dimpotrivă, dacă ne amintim de postările de pe facebook unde sunt făcut eu și cei care scriem la gazetă în fel și chip.
Doamna a uitat atunci, atât de înverșunată a fost și că orice demitere trebuie să se bazeze pe o evaluare competentă făcută celui ce se dorește a fi schimbat, cu anunțarea prealabilă a intenției și transmiterea motivului principal de demitere. Ori aici care a fost motivul real? A avut doamna învățător vreo vină evidentă, ori nu coordona școala în mod competent?
Nu, problema era că doamna director, pe atunci interimar, dorea să își pună în funcții oamenii dumneaei, aflați în siajul dânsei, nu persoane puse acolo de cea pe care am văzut că o urăște visceral. Așa că aceștia trebuiau să fie demiși. Cum? Prin orice mijloace, procedurile legale și motivul neavând nicio importanță.
Clasa renovată și utilată, pregătită de noul an școlar și … abandonată de doamna director Postelnicu
După demitere a urmat hărțuirea din partea unor cadre didactice din școală. Au fost fie lipsa accesului la copiatoare, fie interzicerea parcării mașinii doamnei în vechiul loc, unde se obișnuise, fie urmărirea (a se citi spionarea) activităților desfășurate de dumneaei și punerea de piedici, așa cum a fost întâlnirea dintre domnul Daniel Dobrișan și doamna învățătoare pentru stabilirea necesităților și renovarea sălii de clasă. Să mai spun și de ajutorul dat de conducerea școlii și care era insuficient pentru a se începe anul școlar?
Doamna învățătoare, în august-septembrie anul trecut, împreună cu voluntarii asociației „Stâlpeni, comuna noastră!” și cu o parte dintre părinți a reușit renovarea clasei. Aflând despre acțiune, doamna director a venit la final, a văzut cum arată clasa și a spus un „Hmmm!”, apoi s-a întors și a plecat. Aprecieri, felicitări, ajutor, impresii? Nimic, a-propos de „deficiențele de comunicare” invocate.
Și ca să înțelegeți cât de mult a apreciat acest efort comun, învățătoare – asociația ASCN – părinți, de luni copiii clasei I nu vor învăța în această clasă renovată și utilată cu videoproiector și cu bănci noi, aduse de aceeași asociație printr-un program de finanțare pentru școli. Că așa a decis doamna Postelnicu.
„Sala de clasă reabilitată anul trecut cu sprijinul ASCM, acum îmbracă haine noi sub forma unui mobilier de calitate oferit printr-o sponsorizare din partea Starbuks. Desigur, sponsorizările nu pică din cer. E nevoie de implicare, drag de copii, drag de comuna în care ai crescut și te-ai format ca om … drag de a întoarce cumva comunității, binele făcut”, scria doamna învățătoare acum o lună în gazetă.
Cât de mult să urăști pe cineva încât să o demiți cu rea credință, să nu îi apreciezi meritele, să o vrei plecată și, după plecare, să încerci să îi ștergi orice urmă a trecerii dumneaei prin acea școală, mutându-i clasa? De ce așa ceva?
De ce pleacă totuși oamenii buni din școlile din Stâlpeni?
John Maxwell spunea, în Legea capacului, că orice lider are o notă de lider. Dacă această notă este mare, atunci cei cu note mici de lider din subordine aleg fie să își crească nota de lider, să fie mai buni, fie vor încerca să schimbe liderul, aducând un lider cu o notă apropiată de nota pe care ei o au. Iar dacă nota de lider a celui care conduce grupul este mică, atunci oamenii buni pleacă și rămân cei cu o notă de lider apropiată de a celui care conduce grupul.
Pe scurt, lider bun, subordonați buni sau care complotează schimbarea, lider prost, subordonați proști sau subordonați buni care pleacă.
Și ce situație din cele două se suprapune peste ceea ce se întâmplă la Stâlpeni? Nu cumva lider cu o notă mică și subordonați care aleg mediocritatea, acceptând situația și profesori buni care să plece, așa cum a plecat doamna Enache? Ori cum a ieșit la pensie în această vară, intempestiv, o doamnă laborant? Ori cum se spune că se pregătește să plece și o doamnă care a adus proiectele Erasmus în liceu, tot pentru nedreptăți și lipsă de apreciere și care a spus că îi pare rău că a rămas în liceu.
Iată de ce am cerut demisia acestei doamne director și o cer în continuare.
Nu este nimic personal, așa cum se victimizează,. O cer pentru că pălăria de director este mult prea mare pentru dumneaei și pentru ca, prin schimbarea dumneaei, să vină, să revină sau să rămână în școlile din comună cadrele didactice și nedidactice care să facă performanță. Și nu cred că sunt singurul care îi cere sau gândește că ar trebui să demisioneze.
Cât despre hărțuire, despre bullying, în toate raportările făcute de liceu, prin doamna director, către inspectorat ele nu există, la fel cum a constatat că nu există și inspectoratul, la numeroasele sesizări făcute de părinți și de cei interesați în actul educațional. Un inspectorat care, probabil, are tot așa, o notă de lider proastă și vrea subordonați la fel sau mai jos de nota lor de lider. Că altfel nu îmi explic de ce atâta rea credință.
Cum spuneam, hărțuirea nu, nu există, este doar o părere de-a noastră, așa cum puteți citi în acest articol.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News