[BANI EUROPENI] Căminul cultural din balta de la Livezeni

Scris de Andrei Vacaru
701 vizualizari

Locuitorii comunei Stâlpeni știu unde se află dispus căminul de la Livezeni, pe un teren cuprins între DN 73 Pitești – Câmpulung și calea ferată 905 Golești – Argeșel. Cele două comunicații menționate sunt dispuse pe un teren mai înalt (rambleu) față de terenul unde este construit căminul cultural. Delimitările fac din acest loc o zonă umidificată excesiv (ZUE), fapt ce poate fi observat cu ochiul liber și este specificat în detaliu în studiul geotehnic (se poate vizualiza aici) realizat în anul 2016 de PFA Marinescu Ion din București. Documentul însoțește contractul de proiectare și execuție încheiat în 2019 de primăria Stâlpeni cu S.C. ZEUS S.A., câștigătoarea licitației pentru modernizarea Căminului Livezeni.

Forajele făcute atunci au arătat că în toate sondajele, la adâncimea de 1,4 metri a fost interceptată apă subterană în stratul de pietriș cu bolovăniș. Zona prezintă astfel umiditate excesivă, cu băltiri și vegetație hidrofilă specifică, terenul având caracteristicile unei veritabile bălți, cu un sol stratificat în pământ vegetal slab coeziv (aproximativ 20cm), sub care se găsesc argile mâloase cu calcar cu o coeziune medie (până la 1,4 metri), urmate de pietriș cu bolovăniș colmatat (peste 1,4m), fapt care nu ajută la drenarea naturală a apei.

Pentru modernizarea corectă a Căminului de la Livezeni, studiul geotehnic recomanda „drenarea și evacuarea corespunzătoare a apelor pluviale din zona săpăturii, dacă este cazul, epuizmente.” Chiar primarul localității, într-un articol apărut în ViațaSatului.ro cel mai probabil plătit, deoarece publicația are încheiat cu primăria un contract de publicitate, afirmă că trebuie realizată o dirijare a apelor pluviale”.

Filmarea de mai jos, care conține și câteva secvențe realizate anul acesta, după recepția lucrărilor în octombrie 2022, arătă cum apa pluvială se scurge pe lângă țevile de plastic și printre tuburile din gurile de canalizate, umplând până la refuz căminele de canalizare menajeră destinate colectării apelor uzate, nu apei de ploaie. La fel, se poate vedea cum apa, după o ploaie mai intensă, băltește în curtea căminului, acolo unde se află și un loc de joacă ce devine impracticabil în aceste condiții. Plus o gură de vizitare din beton așezată descentrat față de căminul de colectare, semn că lucrarea a fost executată superficial și neconform.

 

 

Cel mai probabil nu s-a executat nicio lucrare de drenare, respectiv nu s-au realizat epuizmentele recomandate în studiul geotehnic, operațiuni necesare pentru dirijarea apei într-un bazin colector și, prin pompare periodică sau la nevoie, deversarea ulterioară în canalele de drenaj. Ceea ce este grav deoarece, conform contractului, caietul de sarcini „conține specificații tehnice care reprezintă cerințe de natură tehnică pentru prezentarea propunerii tehnice”. Ori dacă cerința era de drenare a apei pluviale, de ce executantul nu a realizat această lucrare, iar beneficiarul, primăria comunei Stâlpeni, nu a impus-o ca obligatoriu de executat?

„În momentul când va fi finalizată investiția, vom organiza un spectacol la care vom invita întreaga comunitate” adăuga primarul comunei Stâlpeni în articolul din Viața Satului menționat mai sus. Numai că dacă afară plouă, pe lângă apa scursă în canalizare, se adună și apa menajeră rezultată din folosirea toaletelor de către interpreții la spectacol și de invitați, „întreaga comunitate”, așa cum spunea domnul primar. Ceea ce face toaletele de nefolosit. Și ce fac copiii care doresc să folosească curtea căminului, unde s-a amenajat un loc de joacă, dar acolo apa băltește?

Se va motiva poate de către autorități că este în proiect realizarea rețelei de canalizare în satul Livezeni și altfel vor sta lucrurile după aceea. Posibil, dar canalizarea nu este pentru apa pluvială care poate suprasolicita rețeaua, așa cum este situația de la căminul Livezeni și unde este nevoie de angajații de la SC Apa Top Serv Stâlpeni SRL să intervină cu pompe submersibile, chemați să rezolve situația și să deverseze apa pe terenul privat din apropiere, ceea ce putea face un drenaj natural.

Și, dacă tot a costat cât a costat, de ce să nu se fi făcut treabă „ca lumea”, cum se spune? O întrebare la care eu unul, nu am răspuns.


Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News


Alte recomandari

Scrie un comentariu

* Prin trimiterea comentariilor esti de acord cu politica de confidentialitate privind prelucrarea datelor personale.

Site-ul utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta dumneavoastra pe site. Am actualizat politicile pentru a integra in acestea modificarile specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date. Te rog sa citesti modul in care prelucram online datele cu caracter personal. Prin continuarea navigarii pe site confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de prelucrare a datelor. Datele tale pot fi oricand sterse urmand instructiunile din document. Accept Citeste Politica de confidentialitate