Recent, o nouă campanie de propagandă rusească a apărut în mai multe țări europene, inclusiv în România, sub sloganul „Rusia nu este dușmanul meu”. Autocolante cu acest mesaj au fost lipite prin orașe, în încercarea de a crea iluzia unei „relații pașnice” între Moscova și statele europene. În realitate, avem de-a face cu o nouă operațiune de manipulare, parte a războiului hibrid purtat de Kremlin.
Potrivit HotNews care citează Centrul pentru Combaterea Dezinformării de la Kiev, scopul acestei campanii este de a submina încrederea cetățenilor în instituțiile democratice, de a slăbi sprijinul pentru Ucraina și de a induce ideea că Rusia ar putea fi un partener de încredere. Nimic mai fals.
Politicienii români care preiau narațiunile Kremlinului
Din păcate, astfel de mesaje nu vin doar pe canale anonime, ci și prin vocea unor politicieni români. George Simion, liderul AUR, declara pentru Reuters în mai 2025 că Rusia „nu reprezintă o amenințare semnificativă pentru NATO”, sugerând neutralitatea României și contestând ajutorul militar pentru Ucraina.
Călin Georgescu, fost candidat prezidențial, a numit scutul antirachetă de la Deveselu „o rușine” și a acuzat NATO și UE că ar fi transformat România într-o „colonie occidentală”. Iar Diana Șoșoacă, europarlamentar, a vizitat Ambasada Rusiei și a transmis constant mesaje favorabile Moscovei, fiind elogiată chiar de presa de propagandă rusească, Sputnik.
Aceste luări de poziție nu sunt simple opinii, ci fac parte dintr-un efort concertat de a inocula ideea că România ar trebui să se retragă de pe direcția euro-atlantică și să accepte influența Rusiei.
De ce Rusia este, istoric, dușmanul natural al României
Sloganul „Rusia nu este dușmanul meu” contrazice secole de istorie. Potrivit studiilor istorice (revista Historia), Rusia a invadat spațiul românesc de 12 ori, fie direct, fie prin presiuni politice și teritoriale.
Câteva exemple. În secolul al XIX-lea, Imperiul Țarist a ocupat de mai multe ori Principatele Române, confiscând teritorii precum Basarabia, răpite în 1812. În 1878, după ce România și-a câștigat independența prin sângele soldaților săi, Rusia a răsplătit sacrificiul armatei române luând din nou sudul Basarabiei.
În 1940, URSS a forțat România să cedeze Basarabia și Bucovina de Nord, printr-un ultimatum brutal, sub umbrela Pactului Ribbentrop-Molotov. Și tot Rusia sovietică este cea care a luat Tezaurul României, trimis la Moscova în 1916 pentru protecție, și pe care refuză să-l returneze integral până astăzi. În total, peste 1/3 din teritoriul istoric al României a fost pierdut din cauza expansiunii rusești.
Rusia de azi, aceeași ca Rusia de ieri
Nu vorbim deci de o relație de prietenie, ci de una de agresiune repetată. Deși unii încearcă să vândă ideea că Federația Rusă actuală nu ar trebui confundată cu URSS sau cu Imperiul Țarist, realitatea arată contrariul. Agresiunea din Ucraina, începută în 2014 și amplificată brutal în 2022, este dovada clară că Moscova continuă aceeași politică imperialistă.
Atacurile cibernetice asupra infrastructurii europene, campaniile de dezinformare și acțiunile subversive confirmă că Rusia nu a renunțat la vechile practici. Schimbarea e doar de formă: unde altădată veneau tancurile, acum vin autocolantele și propaganda online. Dar scopul este același – slăbirea democrațiilor occidentale și aducerea statelor vecine sub controlul Moscovei.
Să nu cădem în plasa propagandei rusești
Cei care spun că „Rusia nu este dușmanul nostru” ignoră voit istoria și prezintă o imagine falsă a realității. Rusia a fost și rămâne cel mai mare pericol la adresa independenței și securității României.
Pentru țara noastră, protecția reală nu vine din promisiunile Moscovei, ci din apartenența la NATO și Uniunea Europeană. Iar sprijinul pentru Ucraina nu este un „capriciu occidental”, ci o garanție că agresiunea rusă este oprită la granița estică a Europei și nu va ajunge, din nou, la Prut sau la Carpați.
Prin urmare, nu credeți minciunilor și manipulărilor. Rusia a fost și este dușmanul meu. Și și al tău, dacă chiar ești român.
Foto: Digi24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News