Prima parte a acestei serii „minunate” despre Stâlpeni o puteți citi aici, iar a doua parte aici. Continuarea din acest articol prezintă alte cinci „minuni” care fac din Stâlpeniul administrat de un primar cu cel mult 10 clase, dar susținut politic, un loc incredibil, unde totul este posibil.
11. Posibil singura localitate din România unde numărul locuitorilor scade dramatic, în timp ce numărul funcționarilor din primărie crește an după an
Dacă cineva ar căuta o localitate unde cifrele sfidează logica, Stâlpeni ar fi candidatul ideal. În timp ce populația comunei scade dramatic de la an la an, aparatul administrativ al primăriei se extinde neîncetat, asemenea unui bulgăre de zăpadă care capătă proporții pe măsură ce se rostogolește. În anul 2000, conform unor documente, sub conducerea primarului Popa Ion, Primăria Stâlpeni funcționa cu aproximativ 12 angajați.
14 ani mai târziu, sub administrația actualului primar Șerbănoiu Gabi, numărul angajaților este mai mult decât decât dublu, în ciuda faptului că populația comunei a scăzut cu peste 700 de locuitori doar în ultimii zece ani. Dacă analizăm evoluția ultimilor 7 ani, vedem o creștere constantă a numărului de posturi ocupate: în 2017 erau 20 de funcționari, iar până în 2024 numărul a crescut la 25, completat de alte 6 posturi vacante. În total, organigrama actuală include 31 de posturi, o dimensiune greu de justificat pentru o comună rurală cu o populație în continuă scădere.
Nu doar numărul funcționarilor a crescut, ci și salariile acestora. De exemplu, secretarul actual al Primăriei Stâlpeni, care figurează în organigramă încă de pe vremea primarului Popa, avea în 2017 un salariu de bază de 5.800 de lei. Până în iunie 2024, aceeași funcție a ajuns să fie remunerată cu 9.271 de lei, reprezentând o creștere de peste 60% în doar șapte ani. Această evoluție se aplică tuturor funcțiilor încadrate în aparatul administrativ al primarului Șerbănoiu, deoarece toate au suportat majorări în timp, ridicând semne de întrebare serioase cu privire la prioritățile bugetare ale primăriei.
În paralel, declinul demografic al comunei Stâlpeni este din ce în ce mai grav: în 2002, comuna avea 5.156 de locuitori, iar până în 2024 numărul a scăzut la 4.418. Dacă în anul 2000 fiecare funcționar deservea aproximativ 429 de locuitori, în prezent raportul este de doar 176 de locuitori per angajat al primăriei, iar calitatea serviciilor nu este mai bună. Aceasta arată o discrepanță alarmantă între dimensiunea aparatului administrativ și realitatea demografică a comunei. Mai mult, atunci când sunt luate în calcul și posturile vacante, aparatul administrativ pare supradimensionat, subliniind întrebarea: ce rațiune ar putea justifica această creștere a numărului funcționarilor, într-o localitate care își pierde locuitorii? Și, mai ales, cum este posibil ca locuitorii comunei să accepte tacit această politică administrativă, din banii lor?
În loc să redirecționeze resursele către atragerea de noi locuitori sau spre proiecte care să contribuie la dezvoltarea economică, administrația Șerbănoiu a optat pentru extinderea organigramei și creșterea cheltuielilor de funcționare, inclusiv a salariilor, majorate anul trecut de două ori, cu 5%, apoi cu 10%. Iar acum, printr-o hotărâre de consiliu în care există clar un conflict de interese, primarul va crește netransparent veniturile, invocându-se un ordin al Curții de Conturi.
Mai grav, unii dintre acești funcționari sunt atât de „eficienți” încât primăria apelează la externalizarea unor servicii esențiale, suplinind ceea ce ar fi trebuit să fie competențele propriilor angajați. Această realitate ilogică sfidează nu doar economia de piață, ci și bunul-simț administrativ, alimentând un paradox, unul acceptat de locuitorii comunei. Poate că adevărata „minune” a Stâlpeniului constă chiar în această acceptare tacită a unui sistem și ignorarea cu desăvârșire a evidenței că populația scade, însă costurile administrării comunei cresc.
12. Posibil singura localitatea din România unde, deși primăria are consilier juridic angajat, se apelează la servicii externalizate de consultanță juridică
O altă „minune” a administrației din Stâlpeni o reprezintă modul în care se gestionează responsabilitățile juridice. În teorie, consilierul juridic Filipescu Mihaela, angajată a Primăriei Stâlpeni cel mai probabil din anul 2021, are o remunerație mai mult decât generoasă pentru a-și îndeplini atribuțiile. Conform Dispoziției de primar nr. 265 din 28.06.2024, aceasta primește un salariu de bază de 8421 lei, la care se adaugă o indemnizație lunară de hrană de 347 lei, toate raportate la gradația maximă permisă de lege – gradația 5.
Conform Codului Administrativ, consilierul juridic are dreptul și obligația, în cazul în care primarul decide, să reprezinte unitatea administrativ-teritorială (UAT) în procese. Cu o astfel de experiență, de consilier juridic grad profesional superior, gradația 5 și o remunerație generoasă, așteptarea publică ar fi ca Filipescu Mihaela să reprezinte competent interesele Primăriei Stâlpeni. Realitatea, însă, este cu totul alta. În ciuda salariului și a competențelor asumate prin fișa postului, Primăria Stâlpeni continuă să cheltuie bani publici pentru servicii juridice externe. Conform Hotărârii CL Stâlpeni nr. 10/2024, Consiliului Local a aprobat propunerea primarului Șerbănoiu pentru angajarea unui avocat care să reprezinte primăria în procesele juridice – atribuții care, în mod firesc, ar trebui să fie asigurate de consilierul juridic angajat. Nu știm dacă primarul a și încheiat astfel de contracte, fiind mandatat de CL pentru a semna așa ceva, deoarece din luna mai 2024, primarul a decis să nu mai facă public niciun contract încheiat de el în numele primăriei.
Posibila dublare sau chiar triplare a cheltuielilor pentru asistență juridică devine și mai greu de înțeles la Stâlpeni, având în vedere unele situații care pun sub semnul întrebării competența consilierului juridic. Într-o ședință de consiliu local, aceasta a omis să semnaleze incompatibilitatea a doi membri ai comisiei pentru alegerea administratorului firmei locale de apă și canalizare, deși aceștia erau rude, fiind nevoie să se repună selecția pe ordinea de zi într-o altă ședință de consiliu. Iar acum câteva săptămâni, a fost prezentă și a girat o altă posibilă ilegalitate, alegerea delegaților sătești, în 6 -7 noiembrie 2024, sub coordonarea administratorului public. Acesta a fost desemnat contrar legii de primar să conducă aceste ședințe, consilierul juridic al primăriei nefiind străină de această stare în care se afla Mesteacăn Eugen.
Faptul că Primăria Stâlpeni plătește generos un consilier juridic care are beneficii salariale consistente și, în același timp, alocă alți bani publici pentru angajarea unui avocat extern, nu are cum să nu ridice serioase semne de întrebare. Cum se justifică oare aceste cheltuieli suplimentare, mai ales într-o localitate cu un buget limitat și în continuă scădere demografică? Răspunsul ar putea fi acela că, la Stâlpeni, nu ar fi altceva decât o „minune” să nu plătești dublu sau triplu pentru aceleași (in)competențe.
13. Posibil localitatea din România cu cele mai multe parcuri pentru copii cu mobilier second-hand, adevărate pericole pentru copii
În comuna Stâlpeni există 12 de locații ce ar putea fi denumite generic „parcuri pentru copii”, însă acestea reprezintă, de fapt, simple colecții de mobilier uzat, aruncate de alte primării din județ sau din țară, recondiționate superficial și amplasate prin sate cu muncitorii primăriei. Aceste elemente de mobilier se regăsesc în satele comunei astfel: la Stâlpeni, la blocurile noi, blocurile vechi, la pasarelă și la grădiniță; la Livezeni la școala veche, la căminul cultural (închis), la piață și în Valea Bratului; la Ogrezea, la școala veche; la Oprești, la școala veche și la Rădești la școală și la grădiniță.
Un exemplu tragic al acestui sistem improvizat este accidentul din luna mai 2024, în care un copil de 11 ani și-a rănit mâna într-un astfel de parc din Valea Bratului, eveniment despre care am scris aici. Deși cazul a fost semnalat poliției, conform unor surse părinții au fost convinși să nu depună plângere penală, iar incidentul a fost închis, pe fundalul suspiciunilor privind legături „serviciu contra serviciu” cu buldoexcavatorul primăriei, între Șerbănoiu și șeful poliției din Stâlpeni. Atunci am pus următoarele întrebări rămase fără răspuns, generalizate la toate parcurile din Stâlpeni:
1. Cine garantează că aceste parcuri improvizate de primărie cu mobilier uzat și vopsit, nu vor mai produce alte victime?
2. Cine va răspunde pentru accidentele în care victime sunt copii, atâta timp cât în cazul din Valea Bratului nu a răspuns nimeni?
3. Cum este posibil ca primăria să facă „fușăreli”, lucruri de mântuială, cu lucruri aruncate de alții, fără a verifica corespunzător starea acestora și fără a utiliza o firmă specializată, riscând sănătatea și viața copiilor?
Și se mai poate pune încă una:
4. Unde se duc copiii și părinții din aceste zone să își facă necesitățile fiziologice, dacă „toaletele” arată precum cele din curtea Căminului Livezeni, investiție care a înghițit peste un milion de euro?
Într-una din imaginile de mai jos se poate vedea cum angajații primăriei montează aceste elemente folosite și aruncate de alții, deși legea care reglementează regimul juridic aplicabil locurilor de joacă spune că asamblarea echipamentelor trebuie făcută de către o firmă autorizată de către ISCIR. Neîndeplinirea acestei cerințe poate atrage evident sancțiuni contravenționale și penale, dar cum Stâlpeniul este stat în stat, „salariații primăriei” sunt pentru Șerbănoiu firmă autorizată ISCIR!
Iată cum prezența acestor „parcuri” în Stâlpeni este o adevărată „minune”, dar nu una pozitivă, ci una care simbolizează indiferența față de siguranța copiilor, lucrul de mântuială și incompetența administrativă. O comună unde astfel de improvizații sunt tolerate este un loc unde grija față de cei mici nu există. „Minunea” în acest caz constă în acceptarea acestor practici periculoase, care nu ar trebui să existe niciunde – nici în România, nici în lume. Doar la Stâlpeni ele sunt normale!
14. Posibil singura localitate din România unde pute, dejecțiile din gospodării fiind eliminate pe șanțurile de pe marginea drumurilor, fără să fie amendat nimeni
În comuna Stâlpeni, deși apa curentă a ajuns în majoritatea satelor, canalizarea rămâne o raritate. În prezent, se derulează un proiect la Livezeni, iar la Oprești există un alt proiect propus tot prin PNDL, dar fără finanțare. Lipsa infrastructurii de canalizare și tupeul unora, cu clemența autorităților, generează probleme alarmante, semnalate în repetate rânduri, inclusiv pe grupul de Facebook dedicat comunei. Cel mai recent caz a fost publicat în toamna anului 2024, într-un clip disponibil aici.
Da, la Stâlpeni, unii localnici își deversează dejecțiile direct în șanțurile de la marginea drumului. Materiile fecale și urina curg apoi, prin gravitație, pe lângă porțile oamenilor, până la DN73, în centrul comunei. Deși problema a fost adusă la cunoștința autorităților, nici după 4 ani de la prima semnalare a acestei situații nu s-au aplicat sancțiuni. Astfel, cu îngăduința lui Șerbănoiu, la Stâlpeni continuă să existe o realitate de secol XIV prin alte țări civilizate, inadmisibilă în secolul XXI, dar nu și în comuna cu 20 de „minuni”.
Această practică revoltătoare, perpetuată sub administrația primarului Șerbănoiu, reprezintă o „minune” negativă a lipsei de civilizație. Într-o lume unde astfel de situații ar trebui să fie de neconceput, Stâlpeni șochează prin indiferența autorităților și cetățenilor față de igiena și sănătatea publică, transformând normalitatea într-un ideal imposibil de atins.
15. Posibil singura localitate din România cu piață (târg) săptămânal a cărei administrare nu se face nici cu firmă specializată, nici cu angajați ai primăriei, dar cărora consiliul local le stabilește salariile.
Conform singurei cărți scrise despre comuna Stâlpeni, „Stâlpeni – Carte de identitate europeană”, Târgul din Livezeni își are originile în vremuri imemoriale. Acest târg a fost un punct de atracție regională, reunind negustori și agricultori din nordul și sudul județului Argeș, transformându-l într-un simbol al continuității economice și sociale a zonei.
Sub actuala administrație condusă de primarul Șerbănoiu, acest târg istoric nu a beneficiat de modernizările necesare. Lipsa investițiilor, justificată prin „fonduri insuficiente”, reflectă dezinteresul autorităților locale față de valorificarea acestui punct de interes județean. Deși târgul rămâne un loc de campanie electorală pentru toate partidele care nu s-au văzut prea deranjate de starea acestui loc și au permis menținerea unui sistem administrativ opac.
Târgul din Livezeni a fost până de curând administrat într-un stil arhaic, bazat pe un fel de troc. Administratorul pieței, numit fără transparență, era ajutat de taxatori și o femeie de serviciu. Sistemul era simplu: fiecare își lua partea din încasările zilnice, fără o evidență clară a veniturilor. Primăria și Consiliul Local păreau complet dezinteresate de controlul veniturilor, deși, teoretic, administratorul trebuia să prezinte rapoarte în ședințele consiliului local. Această obligație a fost însă respectată doar sporadic, până când practica a fost abandonată.
În urma unui control realizat anul trecut, Curtea de Conturi a impus primăriei să aleagă între două variante: administrarea târgului cu angajați din primărie sau delegarea către o firmă specializată. Primarul Șerbănoiu a optat pentru o soluție „minunată”, oferindu-i control asupra pieței administratorului public Mesteacăn Eugen, ajutat de câțiva angajați ai primăriei. Aceștia lucrează în târg în schimbul zilelor libere, nu al unei remunerații financiare.
Însă adevărata minune este cum va putea Mesteacăn Eugen să fie și administratorul public al comunei, și administratorul pieței, dar și contabil la firme private, așa cum reiese din declarațiile sale de avere. La cele declarate, că se spune că ar mai fi și altele, unele care vând sau au vândut în Târgul din Stâlpeni. Păi nu este și aceasta o altă „minune”, una a conflictului e interese? Posibil, dar dacă așa a decis minunatul nostru primar!
Târgul din Livezeni reprezintă astfel o nouă minune nu doar prin simplul fapt că a rezistat de-a lungul secolelor. Este o „minune” mai ales prin modul în care este administrat astăzi, transformat într-un simbol al nepăsării și lipsei de transparență. Într-o lume modernă, unde astfel de practici ar trebui să fie de domeniul trecutului, Stâlpeni continuă să surprindă negativ, oferind un exemplu al administrației improvizate și al lipsei de respect față de patrimoniul local și față de cetățeni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News