Articolul publicat de Gazeta de Stâlpeni în luna decembrie, în care analizam încetarea contractului administratorului public la 31 decembrie 2025 și dependența primarului Șerbănoiu Gabi de această funcție, ridica o întrebare esențială. Este vorba despre o soluție administrativă justificată sau despre menținerea unui aranjament personal, indiferent de context?
Evoluțiile apărute între timp par să indice un răspuns clar. Potrivit informațiilor obținute pe surse, în condițiile în care dispozițiile primarului pentru finalul anului 2025 nu sunt publice, Mesteacăn Ovidiu Eugen ar fi fost numit pentru a patra oară, în actualul mandat 2024–2028, în funcția de administrator public. Mai mult, ar fi fost văzut „la muncă” de mai mulți cetățeni care au avut treabă la primărie.
Dacă informația se confirmă, decizia lui Șerbănoiu vine într-un moment sensibil pentru finanțele comunei Stâlpeni. Mesteacăn cumulează pensia cu salariul încă din primul trimestru al anului 2025 și figurează, potrivit declarațiilor sale de avere, ca angajat contabil la mai multe firme din comună. În același timp, primăria invocă criza bugetară pentru a justifica majorări de taxe și impozite în 2026, iar costurile dezechilibrelor financiare, puse pe seama politicilor guvernelor Ciucă – Ciolacu, sunt transferate direct către cetățeni.
Mai mult, administrația Șerbănoiu se plânge în comunicarea publică că nu are bani pentru plata indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap, … dar are bani pentru ca Mesteacăn Eugen să primească în continuare salariul cumulat cu pensia.
Dincolo de aspectul politic sau moral, a patra numire succesivă ridică probleme reale de oportunitate. Nu este vorba despre o persoană, ci despre efortul financiar al comunei de a susține funcționarea administrației din fonduri proprii. Iar anul trecut, cel puțin unui funcționar public ieșit la pensie, nu i s-a mai prelungit rămânerea pe post, primăria scoțând la concurs angajarea altei persoane. În acest context, decizia primarului Șerbănoiu confirmă statutul de „special” al lui Mesteacăn, în timp ce relevă o evidentă lipsă de preocupare față de acest efort fiscal al comunei. Deasemenea, alegerea lui Șerbănoiu de a-l menține pe Mesteacăn, se plasează într-o zonă gri a Codului administrativ și a legii, unde litera normei este respectată, dar spiritul ei este forțat.
Ministrul PSD al muncii Petre Florin Manole a vorbit, înainte de data scrierii articolului Gazetei, despre o viitoare reglementare a cumulului pensiei cu salariul la stat. „Decizia politică a PSD este de a nu susține nicio excepție la proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu (…) Vrem să facem un proiect aplicabil, nepopulist, care să aibă rezultate concrete”, preciza acesta, însă proiectul de lege nu s-a grăbit să apară până la începutul anului 2026. Și nu numai acest act normativ, politica PSD de perpetuare a privilegiilor din sistem, așa cum vedem la Stâlpeni, ducând la frânarea oricăror tentative de reformă ale guvernului, cu efecte care se văd acum în nivelul TVA, al accizelor la carburanți și a taxelor și impozitelor din 2026, suportate de noi toți.
Administratorul public este gândit de legiuitor ca o funcție contractuală de management temporar, menită să sprijine primarul în atingerea unor obiective concrete. Nu ca o prelungire permanentă a aranjamentelor personale, fără evaluări publice și fără limită de mandate. Codul administrativ permite numirea administratorului public prin dispoziția primarului, pe durată determinată. Nu reglementează însă explicit și posibilitatea unor reînnoiri succesive nelimitate.
În practică, această lipsă de claritate a permis unor edili, precum Șerbănoiu la Stâlpeni, să transforme o funcție temporară într-una cvasi-permanentă, ocolind principiile de transparență, competiție și responsabilitate care ar trebui să stea la baza administrației publice. Și, așa cum am mai arătat, încălcând cerințele conflictului de interese și al incompatibilităților, deoarece numirea din 2024 a fost una vădit ilegală.
La Stâlpeni, problema este agravată și de lipsa rezultatelor vizibile. Activitatea administratorului public nu a fost însoțită de rapoarte publice, obiective asumate anual sau indicatori măsurabili. Continuitatea fără evaluare transformă această a patra numire într-un gest administrativ discutabil, chiar dacă, formal, poate fi acoperit de litera legii, nu și de spiritul care motiva o schimbare a ei, așa cum am mai spus.
Acest context face decizia lui Șerbănoiu și mai problematică dacă o punem în contextul crizei bugetare pe care o traversează România. În timp ce cetățenii sunt confruntați cu taxe mai mari, impozite crescute și apeluri repetate la „înțelegere” din partea guvernului PSD-PNL-USR-UDMR, administrația locală din Stâlpeni nu pare dispusă să aplice aceleași criterii de austeritate în interiorul propriei structuri. Funcția de administrator public este menținută, costurile sunt păstrate, iar responsabilitatea este, din nou, transferată către contribuabili, în timp ce beneficiile protejaților lui Șerbănoiu rămân neatinse an după an.
Articolul din decembrie rămâne relevant tocmai prin prisma acestor evoluții. Nu pentru că ar fi anticipat o interdicție absolută, ci pentru că a semnalat riscul transformării unei funcții administrative într-un mecanism de conservare a puterii informale din jurul primarului. Faptul că Șerbănoiu l-a ignorat complet și a dispus o a patra numire a lui Mesteacăn Ovidiu Eugen în acest mandat, confirmă acest risc și ridică o întrebare legitimă.
Dacă Stâlpeni se află într-o criză bugetară reală, care reiese din creșterea an de an a deficitului și din rectificările bugetului local, de ce primul reflex al administrației nu este reducerea cheltuielilor, ci perpetuarea lor?
În lipsa publicării dispozițiilor de primar și a unei explicații oficiale, rămâne impresia că, la Stâlpeni, regulile sunt interpretate până la limita lor extremă atunci când este vorba de beneficii personale și eludate atunci când interesul public o cere. Iar spiritul legii este sacrificat pentru confortul primarului și al acoliților săi, primar care și-a demonstrat administrativ „competența” celor 8 clase primare și are nevoie, cum se pare, de a fi neapărat pilotat de cineva în îndeplinirea funcției.
O practică care, chiar dacă nu este sancționabilă juridic, erodează în timp încrederea publică și legitimitatea primarului Șerbănoiu în rândul celor care l-au votat. Și nu numai.
Foto: colaj imagini Facebook & Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News