Trei ani de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, războiul continuă să definească realitatea unei națiuni care refuză să cedeze în fața agresiunii. Pe 24 februarie 2022, trupele rusești au trecut granița într-o ofensivă fulger menită să răstoarne guvernul de la Kiev în doar câteva zile. Planul Moscovei s-a prăbușit rapid, întâlnind o rezistență neclintită, iar Ucraina a demonstrat lumii întregi că nu este dispusă să își piardă suveranitatea fără luptă.
Primele luni ale războiului au fost marcate de bătălii intense și de atrocități care au zguduit conștiința internațională. Retragerea haotică a trupelor ruse din jurul Kievului a scos la iveală ororile comise în localități precum Bucea și Irpin, unde civilii au fost executați sumar. Ulterior, războiul s-a mutat în est și sud, iar Ucraina a lansat contraofensive de succes, recucerind teritorii importante, dar cu un cost uriaș în vieți omenești. În prezent, conflictul s-a transformat într-un război de uzură, iar Rusia continuă să atace infrastructura civilă, încercând să slăbească rezistența populației.
Conform unei postări de astăzi a analistului militar Radu Hossu pe facebook, Rusia și Ucraina și-au stabilit obiective strategice clare în contextul conflictului care a început în 2022, însă realizările acestora au fost foarte diferite. Unul dintre principalele obiective ale Rusiei a fost forțarea capitulării Ucrainei și schimbarea conducerii legitime, înlocuind-o cu o administrație supusă Moscovei. Acesta a fost un eșec total, deoarece președintele Zelensky a refuzat să părăsească țara, alegând să rămână și să conducă rezistența ucraineană. De asemenea, Rusia a încercat să cucerească Kievul și să schimbe guvernul ucrainean, dar atacurile inițiale asupra capitalei au fost respinse cu succes, iar rușii au fost forțați să se retragă rușinos în aprilie 2022.
În privința regiunii Donbas, unde Rusia spera să obțină un succes rapid, și acest obiectiv s-a soldat cu un eșec, iar contraofensiva ucraineană a dus la recucerirea majorității teritoriilor. Totuși, Rusia a reușit să creeze un coridor terestru între Donbas și Crimeea, cucerind astfel teritoriul dintre Mariupol și Nipru. În schimb, obiectivul Rusiei de a ajunge până la Gurile Dunării și de a amenința România și Republica Moldova a fost un eșec, Ucraina reușind să elibereze teritorii importante, inclusiv Herson.
Pe de altă parte, Ucraina a înregistrat numeroase succese. Menținerea suveranității politice și a funcționării instituțiilor a fost un pas crucial, iar Zelensky a reușit să inspire nu doar națiunea sa, ci și întreaga lume. Victoriile din contraofensivele din Harkov și Herson au demonstrat capacitatea Ucrainei de a rezista și de a răsturna cursul războiului. Distrugerea tehnicii militare rusești și a Flotei din Marea Neagră sunt alte exemple ale succeselor ucrainene. De asemenea, Ucraina a reușit să păstreze teritorii importante și a înregistrat o victorie simbolică prin inspirația pe care a oferit-o în fața unei forțe superioare militar.
În acest al patrulea an de război care începe astăzi, sprijinul occidental devine tot mai incert. Dacă inițial SUA și Europa au oferit Ucrainei ajutor militar și financiar substanțial, schimbările politice amenință acum să submineze acest sprijin. Un factor deosebit de îngrijorător este revenirea lui Donald Trump în prim-planul politicii americane. De-a lungul primului său mandat la Casa Albă, Trump a manifestat o atitudine ambiguă față de Rusia și o viziune tranzacțională asupra relațiilor internaționale, iar recentele sale declarații ce sfidează ridicolul, sugerează că SUA ar putea reduce sau chiar retrage ajutorul pentru Kiev. Mai mult, poziția sa pune sub semnul întrebării angajamentele asumate de SUA prin Memorandumul de la Budapesta din 1994, acord prin care Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în schimbul unor garanții de securitate, din păcate uitate.
În acest context tensionat, vocea susținătorilor Ucrainei devine din ce în ce mai importantă. Analistul Radu Hossu atrage de asemenea atenția asupra lipsei de muniție cu care se confruntă armata ucraineană și a dificultăților în menținerea sprijinului extern. Pe rețelele de socializare, îngrijorarea este tot mai vizibilă, deoarece după trei ani de lupte neîncetate, Ucraina rămâne hotărâtă să reziste, dar presiunea asupra sa crește, în loc să scadă.
Rezultatele alegerilor de ieri din Germania ar putea influența politica externă, cu o posibilă schimbare a direcției în sprijinul Ucrainei, având în vedere obținerea doar a 20% din voturi de către partidul AfD, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de sprijinul acordat Kievului.
Liderul CDU, Friedrich Merz, care va conduce cel mai probabil guvernul Germaniei după aceste alegeri, a subliniat necesitatea întăririi Europei, cu o mai mare independență față de influențele SUA, ceea ce ar putea presupune o continuare a susținerii Ucrainei.
Președintele Franței, Emmanuel Macron a reafirmat la rândul său angajamentul Franței față de susținerea Ucrainei, insistând asupra necesității unei solidarități europene continue pentru a ajuta Ucraina să înfrunte agresiunea rusă, astfel că Uniunea Europeană rămâne un pilon esențial al acestui sprijin, la care sunt așteptate să se alăture și Canada și Statele Unite.
Viața de zi cu zi a ucrainenilor este marcată de incertitudine și suferință. Milioane de oameni și-au pierdut prietenii, familiile, dar și casele, iar orașele din apropierea liniei frontului sunt bombardate aproape zilnic. Cu toate acestea, determinarea Ucrainei nu s-a diminuat. Trei ani de război au transformat țara într-un simbol al rezistenței, iar lupta sa rămâne un reper istoric.
Indiferent de provocările viitoare, Ucraina nu a capitulat și nu pare dispusă să o facă. Astfel că răspunsul la această întrebare, cât poate să mai rezite Ucraina în fața amenințărilor lui Putin și ale lui Trump?, depinde de susținerea Kievului de către statele democratice. Dar depinde și de cât mai rezistă Rusia, despre care se spune că este în pragul unui colaps demografic, economic și social, ceea ce ar duce la o destrămare a acestui stat, cu tot sprijinul administrației Trump și a SUA care nu a învățat, din păcate, lecția căderii URSS în anii 1990.
foto: vidimax/Pond5
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News