Recent, așa cum se prezintă în emisiunile de la televiziunile din România și cum scrie site-ul România Liberă, discuțiile din spațiul public privind reforma administrativ-teritorială a României au revenit în prim-plan. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968, când s-au stabilit județele în forma lor actuală, alături de organizarea comunelor, orașelor și municipiilor.
De atunci, structura teritorială a rămas în mare parte neschimbată, anacronică cerințelor integrării în UE, dar și transformărilor economice și demografice semnificative, ceea ce face ca o eventuală nouă reformă să fie un subiect real de interes național. O astfel de schimbare a formei administrative a țării ar putea avea implicații semnificative pentru comunele medii și mici, inclusiv pentru Stâlpeni, o comunitate ce se confruntă cu diverse provocări financiare, demografice, de infrastructură și administrative.
Situația actuală din Stâlpeni
Reforma administrativ-teritorială poate reprezenta o oportunitate de dezvoltare, dar și un risc major pentru comunele medii. Discuțiile recente pe această temă aduc în prim-plan posibilele scenarii de reorganizare pentru Stâlpeni, care ar putea influența profund viitorul acestei comunități. Un astfel de scenariu l-am abordat deja în luna mai 2023, dar de atunci au apărut mai multe variante de reformă administrativă.
Comuna Stâlpeni, cu o populație în scădere situată între 4.000 și 4.800 de locuitori, are o infrastructură subdimensionată și în curs de dezvoltare și se află într-o situație cu provocări importante, în principal financiare și de management administrativ. Proiectele finanțate prin programe guvernamentale, precum AFIR sau Anghel Saligny au fost afectate de creșterea costurilor prin umflarea devizelor, dar și de probleme de management local, sub umbrela dezinteresului pentru banul public și atragerea de fonduri europene.
Un exemplu elocvent este modernizarea Căminului Livezeni care a costat enorm bugetul local, dar și proiectul de canalizare din satele Livezeni și Dealu Frumos, unde rețeaua planificată inițial la 15 km a fost redusă aproape la jumătate, la 8,361 km. În același timp, administrația locală se confruntă cu datorii la bugetul de dezvoltare la finalul anului 2024, de peste 800.000 lei. Dar și cu cheltuieli de funcționare neplanificate corespunzător, fiind necesar un împrumut din excedentul bugetar pentru 2025, cu rambursare până la 31 martie pentru plata salariilor angajaților din primărie, care au un volum de muncă ce nu justifică încadrarea cu personal.
Ce presupune reforma administrativ-teritorială?
Planurile pentru reforma administrativ-teritorială vizează reducerea numărului de comune, sectoare și județe, prin comasare. La nivel comunelor, ar presupune dispariția celor care nu ating un anumit prag de populație sau nu generează suficiente venituri proprii, prin comasarea lor în alte structuri administrative. În acest context, Stâlpeni ar putea pierde statutul de comună independentă, putând fi integrată într-o unitate administrativă mai mare, cum ar fi Mihăești sau Țițești.
Acest proces ar putea aduce beneficii, precum reducerea birocrației și o mai bună gestionare a resurselor, dar și provocări, precum pierderea identității locale, deoarece deciziile ar putea fi luate la nivel centralizat, fără a lua întotdeauna în considerare nevoile specifice ale comunității și o distanță mai mare față de administrație, locuitorii putând fi nevoiți să parcurgă distanțe mai mari pentru accesarea serviciilor publice asigurate de primărie sau de noile județe. Iar un alt aspect ar fi prioritizarea investițiilor, deoarece proiectele pentru localități precum Stâlpeni ar putea fi anulate sau amânate pentru mult timp în favoarea celor din comunele mai mari, în cazul unei posibile comasări.
Care variantă ar eficientiza cel mai bine comuna Stâlpeni?
Trei direcții principale de reformă sunt vehiculate în acest moment: varianta PSD, varianta USR și varianta mediului de afaceri. Acest aspect nu exclude apariția și altor variante, premierul anunțând un posibil grup de lucru pentru realizarea unui proiect de lege care să fie adoptat de actuala sesiune a Parlamentului României.
Varianta PSD pune accent pe investiții publice masive, atragerea fondurilor guvernamentale și europene și implementarea unor proiecte de infrastructură vizibile. Deși acest model ar putea aduce finanțări necesare pentru proiectele din Stâlpeni, există riscul utilizării ineficiente a fondurilor sau al alocării pe criterii politice, așa cum s-a întâmplat până acum, cu rezultate care se văd cu ochiul liber la Stâlpeni.
Varianta USR promovează digitalizarea, creșterea transparenței și implicarea cetățenilor, oferind o soluție pentru reducerea birocrației, reducerea costurilor de funcționare și administrarea mai responsabilă a resurselor. Cu toate acestea, implementarea unor reforme moderne poate fi dificilă într-un mediu rural reacționar la schimbare precum Stâlpeni, unde este necesară educarea populației în acest sens.
Iar ultima variantă, cea a Mediului de Afaceri, sprijină parteneriatele public-private și atragerea investitorilor. Aceasta ar putea stimula economia locală, dominată de agricultură și mici afaceri, crescând numărul de locuri de muncă și atractivitatea comunei. Însă este important ca dezvoltarea să fie echilibrată, ținând cont de resursele și nevoile comunității, nu doar de profit.
Alegerea celei mai potrivite variante depinde de prioritățile locale, deși relevanța acestora nu cred că va fi auzită la decidenții din București. Dacă accentul cade pe infrastructură, varianta PSD poate aduce beneficii, dar succesul depinde de eficiența dovedit a fi scăzută a autorităților locale și de transparența cheltuirii fondurilor, care nu este un atu al administrației Șerbănoiu. Pentru modernizarea administrației, varianta USR ar părea mai potrivită, iar pentru dezvoltarea economică, soluțiile oferite de Mediul de Afaceri sunt ideale.
Perspective și întrebări
O combinație între modernizarea administrației și sprijinirea economiei locale ar putea transforma Stâlpeni într-o comunitate mai eficientă, evitând riscurile asociate fiecărei direcții luate separat. Totuși, întrebarea la care vă rog să răspundem fiecare ar trebui să fie: Este comunitatea pregătită să facă față acestor transformări?
Primarul Șerbănoiu, cunoscut atât pentru nivelul său scăzut de educație, care poate afecta înțelegerea noilor provocări, cât și pentru pozițiile sale autoritare în cadrul relației cu cetățenii și Consiliul Local, va avea un rol important în această perioadă. Va reuși acesta să reprezinte interesele comunei și să negocieze condiții favorabile în cazul unei comasări? Sau vor fi mai importante deciziile politice, continuând problemele de administrare care au marcat ultimii 8 ani?
Am scris acest articol pentru a atrage atenția asupra faptului că pentru Stâlpeni este important ca autoritățile locale și cetățenii să fie bine informați și implicați în procesul decizional. Reforma administrativ-teritorială poate aduce o oportunitate de dezvoltare pentru Stâlpeni, dar succesul depinde de implicarea tuturor actorilor locali și de adoptarea unor măsuri care să răspundă nevoilor reale ale comunității. Nevoi care trebuie să fie auzite de cei care vor decide, în parlament, noua reformă administrativă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News