Alegerile prezidențiale din decembrie 2024, anulate în ultimul moment de Curtea Constituțională a României (CCR), continuă să lase urme adânci în societate și în viața politică. Statul român trebuie să închidă cât mai urgent această rană a democrației românești, prin a comunica asumat ceea ce s-a întâmplat, de ce s-a luat această decizie și ce măsuri se iau pentru a evita repetarea acestei situații cu impact social.
Necesitatea explicării anulării alegerilor evidențiată de Nicușor Dan atunci când era candidat la președinție, dar ignorată după ce a fost ales
Lipsa de transparență a statului în raport cu această situație a alimentat și continuă să mențină percepția unei nedreptăți sociale, resimțită mai ales în Diaspora, unde românii votau deja pentru turul doi atunci când CCR a oprit procesul electoral.
Deși președintele Nicușor Dan spunea în campania electorală că cetățenii trebuie să afle adevărul complet despre motivele anulării, explicațiile oficiale au întârziat să vină, amplificând sentimentul că statul a intervenit brutal peste voința alegătorilor. Iată ce spunea acesta în ianuarie 2025: „A fost un uriaș eșec faptul că România a anulat alegerile. Acele explicații pentru care alegerile au fost anulate trebuiau să existe înainte de momentul votului și nu trebuia să ajungem la momentul anulării. Cu fiecare săptămână care trece și în care nu avem explicații suplimentare despre transferuri de bani în cont și descrierea amănunțită a ce s-a întâmplat, eșecul acesta se acutizează.” (sursa: Agerpress).
Singura mențiune a lui Nicușor Dan despre anularea alegerilor, după ce a devenit Președintele României, pare să fi fost făcută într-un interviu pentru publicația Germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, dar nu ca o explicație clară a celor întâmplate, ci ca un reproș la adresa serviciilor secrete, la care nu a numit până acum șefii SRI și SIE, deși se află în atribuția sa. Întrebat dacă a existat vreo implicare a serviciilor în anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Nicușor Dan a spus doar că: „Nu s-au implicat suficient” (sursa: Hotnews).
Anularea alegerilor, consemnată în Raportul SUA privind drepturile omului
Dimensiunea internațională a scandalului electoral din 2024 a fost evidențiată și în Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situația drepturilor omului, publicat în primăvara lui 2025 (sursa: Europa Liberă). Documentul menționează anularea scrutinului prezidențial drept „o restrângere nejustificată a libertății de exprimare politică” și „o interferență politică fără precedent”, punând sub semnul întrebării explicațiile oficiale oferite de autoritățile române cu privire la o operațiune de influență rusă pe rețelele sociale.
Deși raportul nu neagă existența unor campanii de manipulare și dezinformare desfășurate de Rusia în Europa, confirmate oficial și de NATO, Uniunea Europeană și Marea Britanie, consemnarea anulării alegerilor în capitolul dedicat României a fost rapid folosită de mișcările extremiste din țară. Acestea au prezentat raportul ca pe o „penalizare” venită din partea Statelor Unite împotriva Curții Constituționale, nu ca pe o recunoaștere a ingerinței străine.
Această interpretare tendențioasă a alimentat și mai mult narativul conspiraționist al celor care au contestat anularea, întărind mesajul protestelor desfășurate sub sloganul „Turul 2 înapoi”. În lipsa unor clarificări oficiale ferme din partea instituțiilor românești, raportul SUA a devenit astfel un instrument exploatat propagandistic, cu potențial de radicalizare a unei părți a opiniei publice.
O voce singulară până acum în CCR, judecătoarea Iuliana Scântei, afirmă că au fost penalizate faptele unui competitor electoral, nu votul românilor
Judecătoarea constituțională Iuliana Scântei a oferit recent, la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov, primele detalii publice despre decizia Curții. Potrivit acesteia, anularea scrutinului nu a vizat voturile exprimate de oameni, ci „faptele unui competitor” care nu ar fi respectat cadrul legal. „Îmi pare rău că CCR nu a găsit prilejul de a cere scuze alegătorilor”, a declarat Scântei, subliniind că instanța s-a bazat pe documente declasificate ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care indicau nereguli majore în campania electorală și ingerințe ce afectau ordinea constituțională (sursa: HotNews).
Deși CCR, prin vocea judecătoarei Iuliana Scântei afirmă că a acționat strict în limitele Constituției și că „nu votul oamenilor a fost sancționat”, ci neregulile grave din campanie, lipsa unei comunicări clare și ferme din partea autorităților crează o societate și mai divizată. Explicațiile fragmentare, venite la luni de zile după eveniment, au consolidat percepția că instituțiile nu răspund în fața cetățenilor, ci se raportează doar la presiuni și concluzii venite din zona securității naționale.
Manipularea „Turul 2 înapoi” folosită de forțele extremiste, crezută de foarte mulți români
În urma deciziei, sloganul „Turul 2 înapoi” a devenit steagul sub care diverse mișcări extremiste, unele cu discurs legionar și apropiate de interesele Rusiei, au organizat proteste, sprijinite de televiziuni care au o agendă evidentă îndreptată împotriva statului român și intensificate pe rețelele sociale. Situația a creat un climat exploziv, în care frustrarea față de lipsa de explicații clare s-a transformat în combustibil politic pentru curentele radicale.
Mai mult, divizarea socială a fost amplificată și de implicarea unor lideri locali. La Stâlpeni, primarul comunei și-a îndemnat susținătorii, în ciuda recomandării venite de la conducerea PSD, să voteze cu Călin Georgescu, candidatul independent care câștigase primul tur și în jurul căruia s-au concentrat suspiciunile privind vicierea procesului electoral (sursa: Gazeta de Stâlpeni). Gestul primarului din Stâlpeni pare aliniat cu al altor primari PSD, care amenință zilele acestea că trec la AUR, partidul extremist care l-a susținut pe Călin Georgescu, personaj care se află în prezent în diverse faze de cercetare penală pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale și alte fapte grave, fiind considerat de numeroși analiști un vector prin care Rusia își promovează influența în România. (sursa: Adevărul).
Consecințele politice și sociale sunt vizibile, pe fondul măsurilor de austeritate obligatorii pentru România, ceea ce alimentează și mai mult frustrarea socială. Neîncrederea crescută în instituții, polarizarea accentuată și un spațiu public dominat de discursuri conspiraționiste sau extremiste, face ca partidele extremiste să crească în sondaje, iar acestea sunt doar câteva dintre aceste efecte ce puteau fi evitate printr-o comunicare asumată și bazată pe adevăr.
Statul mizează greșit pe uitarea românilor, deoarece extremiștii mențin în atenție subiectul anulării alegerilor
Anularea alegerilor din 2024 rămâne astfel nu doar un episod juridic, ci și un moment de ruptură socială între stat și cetățeni, cu efecte care se vor resimți mult timp în viața democratică a României. Statul român nu poate conta pe uitarea cetățenilor atunci când vorbim despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Sentimentul de frustrare trăit atunci de mulți români este în continuare exploatat de propaganda extremistă și de rețele care au interesul de a menține România într-o stare de neîncredere față de instituții și de autorități.
Singura cale de a închide această rană politică și socială este o asumare clară, oficială și completă a motivelor anulării alegerilor, atât din partea Curții Constituționale, cât și din partea Președinției României. Numai printr-o explicație fermă, transparentă și adresată direct cetățenilor se poate face actul reparatoriu necesar pentru a reda încrederea publică și pentru a preveni ca frustrările acumulate să fie transformate, la viitoarele alegeri, într-o explozie de radicalism și conspiraționism care ar servi doar intereselor antinaționale.
Foto: HotNews
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News