Anul 2024 a adus partidelor politice din România subvenții record, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) transferând acestora 386,31 milioane de lei, o sumă aproape imposibil de justificat în contextul austerității bugetare inițial anunțată de premierul și liderul PSD, Marcel Ciolacu. Această situație relevată de un raport al ONG-ului Expert Forum, și preluată de situl Aktual24 scoate în evidență discrepanța dintre retorica sacrificiului colectiv și realitatea alocării generoase de fonduri către partide.
Cât a primit fiecare partid?
Potrivit unui raport realizat de Expert Forum, aproape jumătate din această sumă impresionantă a fost direcționată către PSD, cel mai finanțat partid din România. Repartizarea fondurilor în 2024, raportată la valoarea salariului minim brut pe economie, a fost următoarea:
- PSD: 152,9 milioane lei (41.324 salarii minime);
- PNL: 122 milioane lei (32.973 salarii minime);
- USR: 65 milioane lei (17.568 salarii minime);
- AUR: 35,7 milioane lei (9.649 salarii minime);
- PMP: 7 milioane lei (1.892 salarii minime);
- Pro România: 2,9 milioane lei (784 salarii minime);
- Forța Dreptei: 810 mii lei (219 salarii minime).
Mai mult, din totalul celor 386,31 milioane lei (104.409 salarii minime), 62 de milioane de lei (16.757 salarii minime) au fost distribuiți doar în luna decembrie, o perioadă în care austeritatea ar fi trebuit să fie cuvântul de ordine, accentuând discrepanța dintre măsurile stricte impuse cetățenilor și generozitatea alocărilor financiare pentru partide. În timp ce populația suportă înghețarea salariilor și creșterea taxelor, partidele au beneficiat de un flux neîntrerupt de fonduri publice, contrazicând mesajele oficiale despre sacrificiu colectiv.
Unde s-au dus banii?
Partidele au cheltuit sume impresionante în diverse domenii, cele mai mari procente fiind direcționate către:
- Presă și propagandă: 214 milioane lei (57,8% din total)
- Personal: 29 milioane lei (7,8%)
- Consultanță politică: 26,3 milioane lei (7%)
- Activități politice: 20 milioane lei (5,6%)
- Sondaje de opinie: 18,9 milioane lei (5,1%)
- Spoturi publicitare: 16,4 milioane lei (4,4%)
- Bunuri mobile și imobile: 14,6 milioane lei (4%)
Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat în lunile aprilie (înainte de campania electorală) și octombrie, cu 56 și 50 de milioane de lei, respectiv. Pe de altă parte, luna noiembrie, marcată de alegerile parlamentare și prezidențiale, a însemnat o cheltuială de „doar” 27 de milioane de lei. Într-un paradox evident, în timp ce premierul Marcel Ciolacu justifică adoptarea „ordonanței austerității” prin necesitatea închiderii unui deficit bugetar, partidele au beneficiat de finanțări generoase. Măsurile de austeritate, incluzând înghețarea salariilor și creșterea taxelor, sunt resimțite de cetățeni, în timp ce liderii politici primesc resurse substanțiale pentru propagandă și campanii.
Această situație ridică o întrebare crucială: cum justifică partidele utilizarea unor sume uriașe în principal pentru promovare și publicitate, în loc să le redirecționeze către inițiative benefice pentru societate? Mai mult, de ce nu sunt adoptate politici care să reducă semnificativ subvențiile pentru partidele politice în perioade de criză economică?
Discrepanța dintre retorica și finanțarea partidelor și rezultatele electorale obținute în 2024
Faptul că aproape 60% din cheltuielile partidelor se îndreaptă către propagandă și presă evidențiază un dezechilibru major între interesele politicienilor și nevoile reale ale societății. Această risipă financiară se reflectă direct în rezultatele slabe ale partidelor tradiționale la urne, semnalând o pierdere semnificativă a încrederii cetățenilor. În schimb se observă o creștere îngrijorătoare a influenței partidelor extremiste, suveranist-filoruse, care capitalizează nemulțumirile generale pentru a atrage sprijin popular. În contrast cu aceste cheltuieli, Călin Georgescu, ieșit pe locul 1 în primul tur pentru Cotroceni, a declarat ZERO cheltuieli în campania electorală, explicând că aceasta a fost făcută de poporul român.
Premierul Marcel Ciolacu, lider al celui mai finanțat partid, întruchipează acest paradox al beneficiilor mici obținute cu cheltuieli numeroase, cerând sacrificii de la populație în timp ce partidul său a gestionat sume colosale din bugetul public. Această situație evidențiază discrepanța dintre retorica și rezultatele electorale tot mai slabe ale partidelor tradiționale, care se confruntă cu o scădere semnificativă a sprijinului popular. Cheltuielile masive pentru propagandă, deși ample, nu reușesc să contracareze sentimentul de nemulțumire și de revoltă al cetățenilor, contribuind astfel la ascensiunea partidelor extremiste, suveranist-filoruse, care exploatează aceste nemulțumiri pentru a-și extinde influența.
Este momentul ca finanțarea partidelor să fie supusă unei reforme radicale, iar alocarea banilor publici să fie făcută cu responsabilitate și transparență, pentru a recâștiga încrederea cetățenilor.
Foto: Freepik AI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News