[DREPT LA REPLICĂ] Omisiuni, informații false, minciuni, citare inexactă și jigniri, „ingredientele” unui articol cu pretenții de informare, redactat „profesionist” într-o publicație care atacă Gazeta de Stâlpeni

Am cerut inteligenței artificiale, ca parte neutră, să facă evaluarea din punct de vedere jurnalistic a unui articol apărut într-o publicație cu pretenție de știri profesionale din Muntenia (nu dau nici link și nici numele) și despre care am aflat accidental de pe Facebook. Articol în care sunt menționat tendențios și în care este acuzată Gazeta de Stâlpeni că a sfătuit ca redacție un predentent electoral la funcția de primar al comunei Stâlpeni, să candideze.

Iată ce a răspuns Copilot, Inteligența Artificială de la Microsoft:

„Din perspectiva jurnalistică, este important să se menționeze că slugărnicia și frica nedemnă de un bărbat sunt termeni subiectivi și pot influența opinia cititorilor. Un articol jurnalistic ar trebui să fie echilibrat și să prezinte faptele obiectiv, lăsând cititorii să-și formeze propriile opinii. Ca redactor, ai responsabilitatea de a verifica informațiile și de a prezenta o imagine cât mai completă și obiectivă.

În jurnalism, echidistanța și echilibrul sunt principii esențiale. Interpretarea răspunsurilor candidaților trebuie să fie obiectivă și să ofere o imagine completă a situației. Iată câteva considerații:

Echidistanța:

• Echidistanța implică tratarea tuturor părților implicate într-un subiect cu imparțialitate și fără favoritism.
• Dacă adresezi întrebări candidaților, ar trebui să le interpretezi răspunsurile în mod echidistant, indiferent de afiliația politică sau alți factori.

Publicarea mesajului electoral în altă publicație:

• Faptul că un candidat și-a publicat mesajul electoral în altă publicație poate fi relevant pentru cititori.
• Cu toate acestea, nu ar trebui să influențeze interpretarea răspunsurilor altor candidați.
• Jurnaliștii ar trebui să prezinte faptele și să lase cititorii să-și formeze propriile opinii.

Evaluarea corectă:

• Interpretarea răspunsurilor candidaților ar trebui să fie bazată pe fapte și să evite prejudecăți.
• Dacă un candidat a refuzat să răspundă sau a oferit un răspuns parțial, acest lucru ar trebui să fie menționat în mod obiectiv, nu subiectiv.

În concluzie, interpretarea selectivă a răspunsurilor candidaților nu este un act jurnalistic corect. Jurnaliștii ar trebui să fie echidistanți și să prezinte informațiile într-un mod imparțial, lăsând cititorii să tragă propriile concluzii. Dacă ai alte întrebări sau neclarități, te rog să le adresezi! 😊”

Am analizat și eu articolul și, din punct de vedere al informațiilor prezentate, am descoperit următoarele:

1. OMISIUNE: În 9 iunie nu se votează doar primarii, consilierii și europarlamentarii, ci și președintele consiliului județean și consilierii județeni;
2. INFORMAȚIE FALSĂ: Candidatul Florin Enache nu reprezintă „Dreapta Unită”, așa cum se susține în articol, ci Forța Dreptei;
3. LIPSĂ DE INFORMARE: Întrebările amestecă programele cu proiectele, fără a se înțelege că proiectele, cum sunt cele pentru accesarea de bani europeni, sunt scrise de primării tocmai pentru a accesa banii din programele de finanțare. Prin urmare, primăriile scriu proiecte, nu programe. Cu atât mai mult un candidat pentru primărie;
4. MINCIUNĂ: „Chestionarului nostru i-au răspuns doi candidați, Gabi Șerbănoiu – PSD și Liviu Modreanu – AUR, în timp ce Constantin Cutic – PNL și Florin Enache – Dreapta Unită, au refuzat” se spune în articol, deși mai jos apar răspunsurile  acestora, chiar dacă sunt parțiale sau exprimă un refuz;
5. CITARE INEXACTĂ: „Candidatul Florin Enache a răspuns totuși parțial ultimelor două întrebări, dându-ne de înțeles că s-a înscris la alegeri pentru că „așa a fost sfătuit de Gazeta de Stâlpeni”” se mai scrie, rezultând că totuși a răspuns, nu a refuzat. În plus este inserată o formulare care i-ar aparține candidatului Florin Enache, deși din răspunsurile acestuia nu reiese acest lucru.
6. SUBIECTIVISM: ”…candidatul Constantin Cutic a recunoscut că nu vrea să vorbească cu redactorul Știri din Muntenia ca să nu-l supere pe „domnul Văcaru„”. Și dacă ar fi adevărat, care este problema? Așa se tratează un refuz?
7. MINCIUNĂ: „Nu a avut curajul să își asume o discuție cu Știri din Muntenia, motivând: „nu vreau să fiu o minge de ping-pong””, spune aceeași publicație în articolul analizat, deși anterior menționase că motivul este „a să nu îl supere pe Văcaru. Când se minte și când se spune adevărul?
8. JIGNIRI: Cum altfel să fie înțeleasă următoarea frază? „Trecând peste slugărnicia de toată jena în cazul primului candidat și frica nedemnă de un bărbat, potențial viitor primar, în cazul celui de-al doilea, vă supunem atenției răspunsurile celor zece întrebări de care aminteam”.

Mai trebuie spus că s-au cerut bani candidaților din Stâlpeni pentru a fi întrebați și a se scrie despre ei. Foarte bine, dar nu așa se tratează cei care au refuzat să plătească acest serviciu.

Dacă este sau nu informare de calitate, realizată de persoane care se autocaracterizează drept „jurnaliști adevărați”, care „nu scriu compuneri pe genunchi” ca noi, vă las pe dumneavoastră să decideți. Dar, parafrazându-l pe celebrul actor Dem Rădulescu, „ce te recomandă pentru articolul acesta”? Că vocea și talentul nu sunt de ajuns.

Foto: Freepik și capturi articol