[INTERVIU] Europarlamentar Siegfried Mureșan: „Dacă oamenii doresc dezvoltarea comunității și lucrurile nu se mișcă, atunci este clar că trebuie să alegem un primar mai bun, care are proiecte și care știe să le implementeze”

Scris de Andrei Vacaru
511 vizualizari

Am discutat zilele trecute cu Siegfried Vasile Mureșan, economist și politician român, europarlamentar din partea Grupului PPE, membru al Partidului Național Liberal (PNL), iar din noiembrie 2019, deține și funcția de vicepreședinte al PPE. Este absolvent al Academiei de Studii Economice (ASE) din București în anul 2004 și a continuat studiile cu Master în Științe Economie și Management la Universitatea Humboldt din Berlin pe care l-a finalizat în anul 2006.

Reporter: Prima mea întrebare vizează pregătirea dumneavoastră de economist. Știu că de ani buni practicați politica la nivel înalt, sunteți la al 2-lea mandat de europarlamentar și am o întrebare care vizează competențele dumneavoastră economice: suntem în pragul unei noi crize financiare, așa cum a fost cea din 2007-2008?

Motivul întrebării îl constituie falimentul a două bănci, Silicon Valley Bank și Signature Bank în Statele Unite, iar informația de astăzi este că acțiunile Credit Suisses sunt la un minim istoric. Așadar, suntem în pragul unei noi crize financiare?

Europarlamentar Siegfried Mureșan: Răspunsul este categoric nu și vă explic de ce. În primul rând, s-a reformat profund sistemul financiar-bancar global și noi, în Uniunea Europeană, am făcut reforme semnificative pentru ca o criză financiară cu consecințe economice și sociale, cum a fost criza din anii 2008 – 2011/2012 să nu se poată repeta.

Deci unu la mână, sistemul financiar-bancar este mult mai solid pentru a putea absorbi șocul căderii unei singure bănci. Este ceea ce a spus și președintele Statelor Unite, ieri dimineață. Depozitele oamenilor sunt în siguranță, iar funcționarea economiei în Statele Unite nu este sub nicio formă în pericol și nu va exista un șoc la nivel global.

Doi la mână: economia în ansamblu este sănătoasă, lucru dovedit și confirmat pe timpul pandemiei generate de coronavirus, când totul s-a blocat, când toți am intrat în lockdown pentru câteva luni. Economia s-a oprit, dar imediat după aceea a pornit aproape de parametrii normali. Spre deosebire de perioada 2008 – 2011/2012, când au existat multe imperfecțiuni ale economiei, inclusiv în Uniunea Europeană și au devenit vizibile, am întărit guvernanța, am întărit economia, avem noi pârghii, noi instrumente, noi măsuri la nivel european pentru a ajuta în situații de criză și, cel mai important lucru, economia este sănătoasă.

A reușit să repornească imediat după criza generată de coronavirus și a reușit să traverseze mai bine decât ne așteptam și criza energetică din ultimul an. Fiindcă creșterea prețului la energie a constituit o povară semnificativă atât pentru oameni, cât și pentru economie. Și a constituit un dezavantaj competitiv pentru companiile europene în raport cu companiile altor regiuni ale lumii, unde creșterea prețurilor nu a fost chiar atât de mare. În ciuda acestor dificultăți, vedem că există cerere, că există interes din partea consumatorilor, a investitorilor, de aceea cred că sub nicio formă nu vom avea o criză economică comparabilă cu cea din urmă cu 10-15 ani.

„Dacă salariul este prea jos, nu faci niciun serviciu omului, dacă nu poate trăi de pe urma unui salariu minim, care este prea mic. Dacă este prea sus, riscăm pierderi de locuri de muncă.”

Reporter: A doua întrebare este legată de prima, pentru că dacă nu aveam această stabilitate financiară, nu puteam să vorbim despre venitul minim garantat european, care s-a dezbătut ieri, iar astăzi intră la vot în plenul Parlamentului European. Dacă puteți să-mi spuneți mai multe detalii despre acest program european.

Europarlamentar Siegfried Mureșan: La nivel european dorim ca oamenii, prin muncă cinstită, să poată avea un salariu decent, un salariu cât de mare posibil. Au existat chiar discuții cu privire la oportunitatea introducerii unui salariu minim la nivelul Uniunii Europene, însă realitatea este următoarea: nivelul de salarizare în diferite țări membre ale Uniunii Europene diferă foarte mult și, ca atare, este foarte greu de stabilit un nivel minim al salariului pentru toate țările membre ale Uniunii Europene la același nivel. Căci dacă salariul este prea jos, nu faci niciun serviciu omului, dacă nu poate trăi de pe urma unui salariu minim, care este prea mic. Dacă este prea sus, riscăm pierderi de locuri de muncă.

Ca simplu cetățean mă gândesc să-i dau un salariu cu cât mai mare, cu atât mai bun. Care e riscul dacă un salariu minim e prea mare? Riscul este că atunci investitorul economic, întreprinzătorul nu își va permite să plătească acel salariu, nu va investi, nu va crea locuri de muncă, se vor pierde locuri de muncă, vom avea șomaj în Uniunea Europeană și investitorii vor merge și vor investi în afara Uniunii Europene. Vom pierde capacități de producție, vom pierde industrie și nu dorim acest lucru și, de aceea, ideea este de a crea de la nivel european un cadru care să creeze premisele ca în fiecare stat membru al Uniunii Europene nivelul salariului minim să fie cât de mare posibil, să existe și o perspectivă de creștere, fiindcă – să nu uităm – unul dintre scopurile la nivel european este convergența, este dezvoltarea țărilor precum România, care încă au fost mai puțin dezvoltate decât alte țări.

Tocmai pentru asta avem și fonduri europene, și atunci e normal ca, dacă avem creștere economică în România, dacă avem dezvoltare, inclusiv prin fondurile europene, în mod automat salariul minim să crească în perioada următoare. În România, deci, prin acest venit minim garantat, se creează un cadru european care să oblige autoritățile la nivel național să ajusteze salariul minim, să-l crească în funcție de mersul economiei și în funcție de specificul local.

Reporter: Concluzionând, Venitul Minim Garantat European nu este un ajutor social, ci un prag minim sub care să nu coboare salariile din Uniunea Europeană?

Europarlamentar Siegfried Mureșan: Este o metodologie prin care, practic, pragul minim să existe în toate țările europene, căci au existat zile în care n-am avut salariul minim în urmă cu câțiva ani de zile. Este un mecanism ca pragul minim să existe, el să nu fie prea jos și să ne asigurăm că crește și că oamenii beneficiază de pe urma dezvoltării, modernizării, creșterii economice în toate țările în anii următori.

„Cu cât Republica Moldova este mai sigură, mai stabilă, cu atât ne este mai bine și nouă în România. Nu putem trăi în siguranță în interiorul granițelor Uniunii Europene, dacă în vecinătatea imediată avem state care sunt nesigure.”

Reporter: La briefingul de ieri pe care l-ați organizat cu toată echipa de jurnaliști de la București ați vorbit despre programul care vizează integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și ajutorul pentru reformele și problemele acestui stat. Ce impact va avea acest sprijin? Pentru România? Este o oportunitate sau o problemă?

Europarlamentar Siegfried Mureșan: Cu cât Republica Moldova este mai apropiată de Uniunea Europeană, cu atât mai bine pentru România. Federația Rusă nu își dorește nimic mai mult în momentul de față decât să aibă, în plus față de dictatorul Lukașenko în Belarus și un regim prorus la Chișinău. Ne-ar fi mai rău nouă în România, le-ar fi mai rău românilor, basarabenilor, cetățenilor Republicii Moldova și astfel ar fi mai rău și Ucrainei dacă la Chișinău ar exista un regim prorus Tocmai de aceea trebuie să ajutăm Republica Moldova cu tot ce putem, trebuie să o ajutăm financiar, pentru a-și putea ajuta oamenii și întreprinderile. În această perioadă dificilă trebuie să ajutăm cu energie, trebuie să o racordăm prin România la infrastructura energetică europeană. Trebuie să îi întărim economia, adică să ne implicăm la nivel european pentru liberalizarea comerțului dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.

Astfel încât Republica Moldova se poate exploata cât mai mult în Uniunea Europeană și să genereze venituri din aceste exporturi. Trebuie să integrăm Republica Moldova economic în Uniunea Europeană. Libertatea de mișcare a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor din Republica Moldova, pe piețele europene. Trebuie să ajutăm Republica Moldova să preia legislație europeană, standarde de mediu, de protecție a consumatorului, standarde de calitate, astfel încât să existe standarde europene în Republica Moldova pentru cetățenii Republicii Moldova. Toate aceste lucruri le putem face pe termen scurt, mediu, în următoarele luni, iar pe termen lung trebuie să dăm Republicii Moldova o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană.

De la nivel european am recomandat Republicii Moldova implementarea unor reforme ce țin de modernizarea justiției, a statului de drept, combaterea corupției, combaterea spălării banilor și întărirea administrației publice. De îndată ce aceste reforme vor fi implementate, în cursul acestui an, trebuie să începem negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă că Republica Moldova va adera de imediat. Procesul de aderare va dura, dar avem obligația să începem acest proces. Cu cât Republica Moldova este mai sigură, mai stabilă, cu atât ne este mai bine și nouă în România. Nu putem trăi în siguranță în interiorul granițelor Uniunii Europene, dacă în vecinătatea imediată avem state care sunt nesigure.

„România a contribuit cu aproximativ 26 miliarde euro în bugetul Uniunii Europene și a reușit să absoarbă, să aducă acasă, aproximativ 80 miliarde euro fonduri europene. Am absorbit de 3 ori mai mult, am absorbit cu peste 50 de miliarde mai mult decât am plătit.”

Reporter: Pentru actualul exercițiu financiar al Uniunii Europene 2021 – 2017 sunt alocați în jur de 80 de miliarde de euro pentru România, dintre care 30 de miliarde sunt din PNRR. Întrebarea mea este de ce la nivel de discurs politic la București se vorbește în mod exclusiv de PNRR și nu și de celelalte programe de finanțare care au o valoare mult mai mare decât acesta, aproape dublu? Este o problemă pentru actuala coaliție faptul că PNRR înseamnă reforme pe care nu se dorește a fi implementate?

Europarlamentar Siegfried Mureșan: Bugetul Uniunii Europene se decide mereu pe o perioadă de 7 ani de zile, tocmai pentru a da beneficiarilor de fonduri europene predictibilitate. Să știe câți bani sunt disponibili, în ce domenii și în ce condiții. Am avut exercitiul bugetar multianual 2014-2020. Am avut o derogare care a prevăzut că banii alocați până la finalul anului 2020 pot fi cheltuiți până la finalul anului 2023. Ca atare, acum ne aflăm în ultimele luni ale acelui exercițiu bugetar vechi.

Trebuie să absorbim acei bani, pentru a nu-i pierde, fiindcă la finalul acestui an îi vom pierde. Aceasta era una dintre priorități. Nu s-a discutat mult în spațiul public, fiindcă toate mecanismele, toată infrastructura au fost create în perioada 2016/2017 și, practic, banii au început să vină. Din acești bani aproape jumătate sunt bani pentru agricultură, pentru fermieri, subvenția la hectar. Acei bani oricum vin automat, deci practic avem experiență cu absorbția de fonduri europene și, deși adesea în spațiul public auzim oameni că se plâng de rata mică a absorbției, însă adevărul este următorul: de când România a aderat la Uniunea Europeană în 2007 și până astăzi, România a contribuit cu aproximativ 26 miliarde euro în bugetul Uniunii Europene și a reușit să absoarbă, să aducă acasă, aproximativ 80 miliarde euro fonduri europene. Am absorbit de 3 ori mai mult, am absorbit cu peste 50 de miliarde mai mult decât am plătit.

Da, am pierdut în acești 15 ani niște fonduri europene, însă suma pierdută este aproximativ un miliard de euro. Este mică, este infimă față de suma pe care am atras-o. Deci da, deși am atras banii cu întârziere, poate nu mereu pe proiecte de nota 10, dar am reușit să absorbim marea parte a banilor din fondurile europene tradiționale. Deci acum se încheie acest exercițiu. Vom vedea, la finalul său, la finalul lui 2023, cât am reușit să absorbim. Eu cred că vom absorbi majoritatea covârșitoare a fondurilor ce ne stau la dispoziție și despre asta, practic, nu s-a discutat în contradictoriu.

De aceea nu s-a vorbit despre acești bani deoarece mecanismul era în vigoare, funcționa, primarii, beneficiarii de fonduri europene, ONG-urile, întreprinderile aveau experiență în atragerea acestor fonduri și lucrurile au fost ok. Avem acum exercițiul bugetar 2021-2027 în toate țările membre ale Uniunii Europene, nu doar în România. În 2021-2023 prioritatea guvernelor a fost să absoarbă tot pe vechiul exercițiu, să nu piardă banii pe care i-ar pierde la finalul anului 2023, însă acum, când se încheie finanțarea pe 2023, trebuie să începem să punem în practică proiectele, programele pe care le-am negociat cu Comisia Europeană pe noul exercițiu bugetar, pentru a nu avea întârzieri prea mari și pentru a nu pierde aceste fonduri europene. Dar și aici există experiență instituțională

PNRR-ul este un instrument nou creat de instituțiile europene, imediat după debutul pandemiei generate de coronavirus. Este un instrument nou, cel mai mare pachet de ajutor economic creat vreodată la nivel european, aproximativ 700 de miliarde euro, fonduri nerambursabile, jumătate credite în condiții extrem de avantajoase. Acest instrument prevede, pe de o parte, investiții și, de cealaltă parte, reforme.

Comisia Europeană a propus acest instrument. Eu am fost unul dintre cei 3 europarlamentari care am negociat legislația, ca raportor responsabil din partea Parlamentului European. Practic, ceea ce am negociat este următorul lucru: banii sunt la dispoziția țărilor pentru a ajuta oameni, întreprinderi, regiuni afectate de Coronavirus, dar mai ales pentru a crește capacitatea de reziliență. A ne asigura că niciodată în viitor o criză nu ne va lovi, la fel cum s-a întâmplat la criza trecută. Fiindcă vor veni crize și în viitor. Nu știu când, nu știu de unde, însă vor fi crize viitoare, la fel cum am avut criza generată de pandemie și alte crize din trecutul recent.

Ca atare, vrem să ne asigurăm că sistemul medical este modern, că spitalele sunt modernizate, extinse, că sistemul de învățământ este digitalizat, că economia este eficientă din punct de vedere energetic, că suntem bine conectați, că reducem dependența de Federația Rusă, că economia este digitizată. Tocmai de aceea PNRR-ul prevede, pe lângă investiții, și un pachet de reforme.

A fost un program nou și tocmai de aceea autoritățile din toate statele membre ale Uniunii Europene au trebuit întâi să învețe să opereze cu acest instrument. Vestea bună este că România a prezentat un plan Comisiei Europene, care a fost aprobat. Am primit prefinanțarea de 13%. Am prezentat Comisiei Europene prima cerere de plată și am primit prima tranșă, noi, împreună cu zece state membre ale Uniunii Europene. Deci doar 11 state, în total, au avut o primă plată aprobată și efectuată din partea Comisiei Europene.

Am depus și a doua cerere de plată, care este în curs de analiză la Comisia Europeană și, dacă trebuie să facem anumite modificări legislative, anumite ajustări la reforme, România le va face de îndată, pentru a avea și această a doua plată efectuată. Până în momentul de față, doar 5 state membre ale Uniunii Europene au avut a doua plată efectuată. Sunt convins că o vom avea efectuată în următoarea lună de zile și că vom fi în prima jumătate a clasamentului în ceea ce privește absorbția acestor tranșe. Dar da, este un instrument nou, cu reforme ambițioase, care necesită atenție, și administrativă, și politică pentru a fi implementat cu succes.

„Dacă oamenii doresc dezvoltarea comunității, au idei, văd exact proiectele necesare, știu că există oportunități, știu că în comunele învecinate lucrurile se mișcă și în comuna ta lucrurile nu se mișcă, atunci este clar că data viitoare alegem un primar gospodar, un primar mai bun primar, care are proiecte și care știe să le implementeze.”

Reporter: Am înțeles, din ceea ce mi-ați spus, că România este pregătită să absoarbă fondurile europene atât ce cele alocate pentru următorul exercițiu financiar, cât și PNRR. Însă știu din experiență că la nivel de primării nu există compartimente specializate pentru accesarea de bani prin scrierea de proiecte pentru fonduri europene și accesarea acestor bani. Aceasta fiind, cu câteva excepții cunoscute, o regulă în administrația noastră. Întrebarea mea este cum se preocupă partidul dumneavoastră și guvernul Nicolae Ciucă pentru sprijinirea primărilior? Și mă refer aici, spre exemplu, la informări care să ajungă la nivel de primărie privind programele care se deschid prin ministerul de resort. Eventual un compartiment sau un departament județean care să ajute primăriile care vor să acceseze banii, să poată să scrie aceste proiecte și să se finanțeze din bani.

Europarlamentar Siegfried Mureșan: Eu bat țara în lung și-n lat mereu, în toate colțurile țării, și am văzut clar că acei primari gospodari care doresc să acceseze fonduri europene reușesc să o facă. E de la sine înțeles că avem nevoie de o creștere a capacității administrative. Adică e știut faptul că avem prea multe unități administrative și unități administrativ teritoriale prea mici. Dacă am avea mai puține unități la nivelul regiunilor sau și primăriile să fie mai puține și mai mari, am putea dezvolta mai bine aceste capacități administrative, inclusiv în domeniul absorbției fondurilor europene. Deci e clar că o reformă administrativă aici ar ajuta.

Realitatea este că primarii buni gospodari au reușit, totuși, să își dezvoltă comunitățile în ultimii ani.
Și la orașe, dar și în comune și la sate apar tot mai multe exemple, tot mai multe bune practici. Da, aveți dreptate, guvernul are obligația să informeze, să promoveze. Guvernul lucrează în momentul de față cu președinții de Consilii Județene, lucrează cu Asociația Municipiilor, a Orașelor, a Comunelor, astfel încât informația să circule mai bine de la nivel central la nivelul primarilor din toate țările și, adesea, lucrările de care au nevoie se aseamănă foarte mult de la o primărie la alta.

Ca atare, la nivelul ministerelor, la București, există evident expertiză, ce este pusă la dispoziția primăriilor. Căci, în fond, aceleași condiții trebuie să le îndeplinești și în comuna x, și în comuna y pentru a depune cu succes un proiect de canalizare, de infrastructură locală în mediul rural. Deci multe dintre aceste proiecte au anumite componente standardizate, unde ministerul poate ajuta.

Reporter: Ce se întâmplă cu acele cazuri în care locuitorii ar dori să fie accesați bani europeni pentru educație, pentru infrastructură și alte proiecte și, totuși, primarii nu fac acest lucru?

Europarlamentar Siegfried Mureșan: Acolo oamenii știu foarte exact că au la dispoziție un instrument foarte puternic împotriva primarului, care se numește votul. Dacă oamenii doresc dezvoltarea comunității, au idei, văd exact proiectele necesare, știu că există oportunități, știu că în comunele învecinate lucrurile se mișcă și în comuna ta lucrurile nu se mișcă, atunci este clar că data viitoare alegem un primar gospodar, un primar mai bun primar, care are proiecte și care știe să le implementeze.

Dar repet, am văzut cum comune adesea conduse de colegi de-ai noștri din Partidul Național Liberal se dezvoltă, iar la doi pași distanță o comună condusă adesea de primari de stânga nu se dezvoltă. Deci noi dorim comune dezvoltate puternic, cu oameni independenți, liberi, care să lucreze cât mai mulți în sectorul privat, să fie întreprinzători, iar pentru ca întreprinzătorii să poată să investească în comune e clar că primarul trebuie să pună la dispoziție infrastructură, utilități, drumuri, forță de muncă calificată, autorizații obținute predictibil, simplu, rapid, la Primărie, pentru ca investitorul să vină să investească.

Reporter: La final, dacă aveți un mesaj către cititorii Gazetei de Stâlpeni și pentru locuitorii comunei.

Europarlamentar Siegfried Mureșan: Mesajul și rugămintea este ca oamenii să se informeze cât mai bine din surse credibile, obiective, în perioada aceasta, fiindcă vedem la granița României o invazie, un război nejustificat, ilegitim, neprovocat al forțelor armate ruse împotriva Ucrainei. Și vedem cum Federația Rusă dorește să reducă încrederea oamenilor în instituțiile europene, în autoritățile statului, în justiție, în statul de drept, în modul de viață european în care noi credem, vedem că există în România, în Republica Moldova, la fel ca în alte țări membre ale Uniunii Europene propagandă, dezinformări, știri false.

Propaganda a fost întotdeauna un instrument favorit al Federației Ruse, al comuniștilor, în special împotriva Uniunii Europene. UE a făcut multe lucruri bune pentru oameni: fonduri europene mai mult decât oricând, 80 de miliarde acum, pentru următorii 7 ani de zile, sprijin pentru depășirea pandemiei generate de Coronavirus, sprijin pentru Ucraina, sprijin pentru Republica Moldova. Ca atare, rugămintea este să ne informăm bine, tocmai pentru a nu cădea pradă populiștilor, extremiștilor, euroscepticilor care doresc să fim slabi, controlabili, șantajabili, manipulabili.

Eu cred într-o Românie puternică, într-o Românie europeană.


Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News


Alte recomandari

Scrie un comentariu

* Prin trimiterea comentariilor esti de acord cu politica de confidentialitate privind prelucrarea datelor personale.


Site-ul utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta dumneavoastra pe site. Am actualizat politicile pentru a integra in acestea modificarile specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date. Te rog sa citesti modul in care prelucram online datele cu caracter personal. Prin continuarea navigarii pe site confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de prelucrare a datelor. Datele tale pot fi oricand sterse urmand instructiunile din document. Accept Citeste Politica de confidentialitate