Am discutat la Strasbourg cu europarlamentarul Dragoș Tudorache, avocat, fost judecător și politician, despre buna credință în politică, despre încrederea în Uniunea Europeană, despre manipulare și acțiunile de dezinformare din ce în ce mai prezente și mai nocive din ultima vreme și despre partidul REPER.
Reporter: Am aflat că aveți pregătire juridică, că ați fost ministru de interne și acum europarlamentar. Sunt convins că știți mai multe decât mine despre sistemul anglo-saxon de justiție care se bazează pe bună credință, jurații fiind aleși aleatoriu dintre cetățenii care nu au avut fapte penale în trecutul lor și cărora li se dă puterea să decidă dacă cineva a fost de bună credință sau nu, dacă este vinovat sau nu, pe baza probelor prezentate la proces. Gazeta de Stâlpeni încearcă să impună exact acest principiu, de întoarcere la bună credință, acesta fiind nivelul cel mai de jos, pentru că am observat că degeaba începem să construim ceva, dacă fundația nu este solidă. De aceea prima mea întrebare, consolidând din acest punct de vedere și imaginea Uniunii Europene este următoarea: este Uniunea Europeană o construcție de bună credință sau nu?
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Interesantă întrebare. Eu consider că este, pentru că ce s-a construit sau cum s-a pornit acest proiect, cred eu, a fost tocmai de la cele mai importante valori pe care noi, europenii, le împărtășim. Sau, cel puțin, statele fondatoare, la acel moment, le împărtășeau. Și de la o motivație cred eu foarte importantă și, cum să zic, esențială pentru liniștea și pacea noastră ca societate. Și anume de la motivația de a menține pacea pe continent. De acolo a pornit totul și atunci părerea mea este că nu se pune problema de bună credință sau de rea-credință. Deci motivația a fost una lăudabilă și tot proiectul, de la momentul incipient până acum, s-a concentrat și s-a construit în jurul valorilor europene.
Reporter: Există cumva o distanțare de la intenția inițială, la ceea ce se întâmplă în ziua de astăzi în Uniunea Europeană?
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Da, nu știu. Poate mă ajutați, că întrebarea este foarte vagă. În primul rând că Uniunea Europeană e o entitate. Nu poți să acuzi UE, ea nu poate să fie bună sau nu.
Reporter: Uniunea Europeană nu este o persoană fizică, evident, este o instituție, iar entitățile juridice nu pot fi acuzate de rea credință. Însă manipularea din ce în ce mai prezentă în social media și nu numai, exact asta spune, că Uniunea Europeană este de rea credință. Sunt convins că știți și dumneavoastră că se vehiculează tot că Uniunea Europeană ne pune să mâncăm insecte, spre exemplu, că atentează la valorile tradiționale sau că ne obligă să facem reforme. Și atunci, întrebarea este: ce facem pentru a contracara acest tip de manipulare? Ne vrea Uniunea Europeană răul? Este aceasta de rea-credință?
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Așa cum știți și cum ați spus și dumneavoastră, suntem, din păcate, supuși cu toții la aceste campanii de manipulare și la false adevăruri în ceea ce privește modul în care funcționează UE, despre modul în care decide sau ce decide Uniunea Europeană. Din păcate, de multe ori vectorii care poartă aceste așa-zise „știri” sunt oameni în care cetățenii au încredere, iar aceasta dă un parfum de credibilitate informațiilor pe care oamenii le consumă. Inclusiv colegi de-ai mei europarlamentari, din păcate, o spun, se ocupă cu acest tip de dezinformare. Nu vreau să dau nume sau să se arate cu degetul către unul sau altul, dar e suficient să ne uităm în spațiul public și pe social media ca să vedem ce se întâmplă.
Și atunci cred că, cel puțin eu asta aș încuraja oamenii să facă, să meargă, să caute ei înșiși și să valideze ceea ce citesc sau ceea ce aud pentru a afla. OK, vrea într-adevăr Uniunea Europeană să ne pună gândaci în farfurii, așa cum, de exemplu, dacă deschidem televizorul aflăm pe diferite canale de știri sau dacă citim postările anumitor politicieni? Credem că e cazul sau nu? Și dacă am face o minimă documentare am vedea că nu e cazul.
De fapt, este vorba de cu totul și cu totul altceva. Este tocmai pentru a întări transparența față de consumator, aflând despre orice produs ceea ce conține. Pentru că sunt producători care au hotărât că proteina animală, inclusiv cea care provine din insecte și care este o proteină, poate fi folosită în relația publică. Iar ceea ce încearcă UE să facă este să se eticheteze foarte bine astfel de produse, să se asigure că la nivelul consumatorului informația ajunge așa cum trebuie, tocmai pentru ca noi apoi să putem decide, în funcție de credințele fiecăruia dintre noi: am chef să mă duc și să consum un burger făcut cu proteină provenită din insecte sau nu? În niciun caz nu vine acum Uniunea Europeană să ne oblige să mâncăm insecte și nu s-a pus vreodată problema la nivelul discuțiilor de aici de așa ceva.
Reporter: Și cum poate ajunge un om de bună credință să afle dacă o știre despre insecte este adevărată sau nu?
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Ajunge, dacă o căută. Există, bineînțeles, și o responsabilitate editorială pentru tot ce ține de spațiul media. Și în România, și în toate statele membre unde ar trebui, repet, ar trebui să existe acest nivel de responsabilitate editorială la un nivel așa cum ar trebui el să fie. Ca orice informație publicată să treacă printr-un filtru și să vină și cu argumentele necesare, în așa fel încât oamenii să poată înțelege dacă e real sau nu e real? Pot să cred informația respectivă?
Mai avem și social media, care nu are astfel de filtre. Sau cel puțin până de curând nu avea astfel de filtre și, din păcate, suntem în situația în care marea majoritate a celor care folosesc social media își iau știrile exclusiv de acolo și nu mai verifică și din alte canale de informare. Dacă acea informație este reală, dacă sunt alte variante alternative decât ceea ce a ieșit de acolo, într-o postare pe Facebook sau oricare alt canal. Este o discuție filosofică, mai largă, despre felul în care funcționează societatea în raport cu educația și toate celelalte.
Reporter: Credeți că o persoană care își consumă aproape 80 – 90% din timp pentru subzistență are timp să aplice astfel de filtre? Pentru că este nevoie și de competență, dar și de timp.
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Absolut. Și atunci ajungem la instrumentele prin care putem totuși să corijăm această realitate, da? Am avut un spațiu de pionierat în digital, în care, practic, s-a inovat, s-a experimentat, s-au dezvoltat diverse instrumente digitale, inclusiv în spațiul de informare, fără niciun fel de reguli. Acea epocă s-a terminat, tocmai pentru că responsabilii politici, apropo de buna credință a Uniunii Europene, tocmai pentru că, la nivelul UE a existat acest moment în care lumea și-a dat seama că s-a mers prea departe și că lipsa de responsabilizare, sub orice formă, și lipsa de reguli în zona dezvoltării platformelor sociale ca formă de informare publică, au impact negativ asupra societății, asupra coeziunii în societate, asupra acurateței informației la care cetățenii sunt expuși.
Și atunci, pentru prima oară, s-a venit, și asta arată din nou responsabilitate și bună credință, s-a venit cu reguli pe care încă nu le vedem aplicate, nu le vedem încă efectele, în practică. Vom începe să le vedem curând, pentru că legislația nouă, mai ales pe serviciile digitale și piețele digitale, a fost adoptată anul trecut și implementarea ei începe curând. Și atunci practic vom avea, la fel cum pentru un ziar ai responsabil pentru politica editorială, la fel cum la o televiziune – deși și acolo vedem suficiente derapaje, dar există un responsabil pentru politica editorială -, ai un CNA care reglementează ce anume și când anume încalci regulile deontologice ca televiziune sau ca ziar și ai un regim sancționator în spate care îți permite să corijezi abuzurile, cât de cât, pentru că există și acolo derapaje, dar măcar există reguli.
Astfel de reguli în digital nu existau în social media, și începând de foarte curând vom avea și astfel de reguli acolo, tocmai pentru a ne asigura că și acolo va exista o responsabilitate. Dacă eu decid să las o anumită informație pe platforma mea, atunci sunt responsabil pentru ea.
Reporter: Să revenim la imaginea pe care o are Uniunea Europeană. De ce este atât de abstract percepută de către cetățenii din mediul rural și, pe acest fond, de ce se poate umple foarte ușor golul comunicațional cu orice fel de dezinformare?
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Pentru că nu comunică nimeni, iar asta este responsabilitatea statelor membre să o facă. În primul rând pentru că nu a existat niciodată, în cei 30 – 40 de ani de funcționare a Uniunii, interesul real al politicianului național să explice ce este Uniunea Europeană, pe înțelesul oamenilor. De ce? Pentru că a fost întotdeauna mai simplu pentru politicianul național să își aroge beneficiile care veneau dinspre Bruxelles, să folosească atunci când UE făcea bine, fie că le aducea bani și făcea proiecte, fie că venea cu o legislație bună și politici mai bune, spunând „uite, eu am venit și am adus banii în sat, eu am construit podul, eu am făcut școală, eu am făcut grădinița, eu am făcut programul ăsta care dă bani de compensare pentru COVID” și tot așa. Iar atunci când ceva nu a mers sau când a existat un blocaj, cel mai simplu vinovatul găsit întotdeauna a fost Bruxelles-ul.
Și al doilea rând, asta nu numai în România, ci în multe alte state membre, s-a folosit sperietoarea Bruxelles-ului pentru a explica anumite măsuri și politici și idei mai puțin faste pe care politica națională a fost împinsă să le implementeze. Și atunci, în mintea omului, Uniunea Europeană a rămas fie ca ceva ce nu face bine, pentru că „ne dă gândaci să mâncăm” sau pentru că vine Parlamentul European și spune că „bărbații fac copii”, cum a mai fost minciuna de anul trecut. Și atunci, așa cum spuneți, e greu pentru un om care se ocupă 80 – 90 % din timp cu subzistența și are foarte puțin spațiu mental să stea să verifice dacă ceea ce a auzit de la primar, care e un om în care cât de cât avem încredere că e aproape de noi, este adevărat sau nu. L-am votat și atunci ar trebui să avem încredere în ceea ce spune, nu?
Sau mai deschidem televizorul pe seară și mai vedem și acolo niște oameni în care, teoretic, ar trebui să avem încredere și care vin și ne spun aceleași trăsnăi. Și atunci, încet-încet, începem să credem. Și, din păcate, omul din mediul rural e una dintre victimele acestui mod de a vinde adevărul sau jumătățile de adevăr.
Reporter: Observ că există un paradox. Acela că românii, în general, nu sunt o națiune filo-rusă. Pe de altă parte, încrederea în Uniunea Europeană scade foarte mult. Este o diferență majoră între cele două extreme, filo-rus sau filo-european, dar constat că există foarte mult potențial pentru partidele naționaliste, populiste, care introduc în rândul populației, aflată între aceste două orintări, cuvinte care au putere foarte mare cum sunt patriotism, suveranitate și cu care se manipulează ușor. Parlamentul României are 6% încredere în rândul populației. Clasa politică, la fel, partidele la fel. Pe plaja asta socială nu credeți că ar trebui să vină un vector, astfel încât să se poată tranșa până la urmă ori într-o parte, ori în cealaltă?
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Ce înțelegeți prin vector?
Reporter: Un lider, un responsabil, o mișcare politică sau civică, poate chiar Uniunea Europeană, care să vină și să explice lucrurile astea. Vă dau un exemplu: există programe care adresează nivelul comunelor de ajutorare a persoanelor care au probleme sociale. Acestora li se oferă un pachet cu mai multe produse de bază, cum ar fi zahăr, făină, ulei și așa mai departe și deși scrie „Uniunea Europeană” pe ele, Guvernul României și-a pus și el, mare scris lângă, sigla „Guvernul României”.
Iar primarul, în momentul în care îi cheamă pe beneficiarii programului, uneori pe considerente ce țin de votul pentru acesta, le spune că „astea sunt de la mine”. Astfel, un sprijin venit din partea Uniunii Europene ajunge să fie adus în zona asta „gri” de dezinformare, de care vă spuneam, în care se spune că nu ne trebuie Uniunea Europeană, pentru că nu ne ajută cu nimic. Deși Uniunea Europeană ajută.
Pe de altă parte, avem manipularea rusă, cu vectori de imagine în România pe care îi știm pentru că au acest discurs putinist – Simion, Șoșoacă și alții -, vectori care au totuși impact la persoane care nu au timp să se informeze și să verifice dacă este adevărat ceea ce spun aceștia. Știm și că mass-media este aservită unor, să zicem așa, centre de putere politice, ce țin de servicii sau de altă natură. Și atunci rămâne un loc gol și vă întreb, ca politician, pentru că știu că ați înființat de curând partidul REPER, ce se poate face cu această zonă „gri”?
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Nu poți decât să o expui cât poți de mult și, din păcate, nu sunt foarte multe canale de comunicare la dispoziție, să o expui la alt tip de informații, ca să afle adevărul. Și poți să încerci să faci lucrurile cât de bine poți, să picuri acel adevăr suficient cât să poată să îi tragă din acea zonă. Dar este foarte dificil și aici, eu cum să spun ideea asta? Să așteptăm să vină cineva, un vector, cum ați spus, să tranșeze și să oprească primarul să spună că pachetul de zahăr e de la partid și nu este de la Bruxelles. Asta nu se va întâmpla, pentru că nu ai cum să găsești să trimiți o armată de oameni în fiecare sat care să spună primarului: nu fă aia, fă cealaltă.
Și lucrul acesta oricum nu îl va opri nimeni vreodată. Este, repet, un fenomen care se petrece de mult timp în Uniunea Europeană. Politicienii naționali și-au luat proiectele cu bani europeni și le-au vândut ca fiind proiectele personale sau proiectele partidului. Iar dezinformarea rusă și introducerea și apăsarea acelor butoane de naționalism care au fost întotdeauna exploatate, dar acum sunt amplificate, de ce sunt amplificate?
Aici trebuie să înțelegem de ce avem deodată, o recrudescență a naționalismului și al partidelor de extremă dreapta, în ultimii ani, la nivel local și nu doar în România. În România e un fenomen nou și ne-a luat cumva prin surprindere, dar pot să vă spun că toată Europa era surprinsă cum de România era singurul stat care, până de curând, nu avea un partid naționalist în peisajul politic. Vă pot spune, deoarece în 2015 – 2016 eram în guvern și, pe unde mergeam în toată lumea, prima întrebare care se punea era: care este cauza, cum de în România, în condițiile în care toți ceilalți se confruntau cu partide de extremă dreaptă care urcau în sondaje și puneau probleme peste tot, nu are un astfel de partid?
Care era cauza? Nu apăruse încă un element politic și o platformă politică care să unească sau să dea o cauză comună tuturor celor care existau și în societatea românească înainte, dar care nu aveau o portavoce și care nu se simțeau cumva solidari cu alții, erau cumva izolați. Mai fuseseră aduși sub același steag înainte de Vadim Tudor, dar după acesta nu a mai fost nimeni care să ridice acel steag al naționalismului și să-l fluture. Doar din când în când PSD-ul, pentru interese punctuale.
S-a mai întâmplat ceva. A venit pandemia de COVID, care a avut un impact extraordinar. De ce? Pentru că a exagerat fricile la nivel individual. Și aici nu e vina nimănui. Fiecăruia dintre noi i-a fost frică când am trecut prin pandemie. Peste fricile acelea s-au mai adăugat nevoile economice, problemele sociale, războiul, criza energetică, creșterea prețurilor, toate lucrurile astea nu fac la nivel uman decât să ne întoarcă către noi înșine. Ne întorc către nevoile noastre primare.
Eram deja, cel puțin pentru o bună parte din populația României, care trăia în sărăcie. Când trăiești în sărăcie, nu-ți prea pasă de obiectivele alea filozofice sau că vine unul să spună despre Uniunea Europeană, despre marile jocuri geopolitice, despre legislația europeană în materie de…. Nu asta este nevoia omului. Nevoia omului este cum să supraviețuiască, să-și plătească factura mâine. Deci noi eram deja cu o bună parte din populație în acea zonă de așteptări zilnice, în cu totul altă zonă decât, să spun, unde are loc discuția și discursul politic la nivel european sau național, de multe ori. Și peste asta au venit toate aceste crize suprapuse.
Deci toate astea au împins în această direcție populația, o bună parte din ea, pe cea mai vulnerabilă. Aici e suprapunerea asta între problema socială, economică și cea politică. Deci am prins zona asta vulnerabilă a societății în capcana discursului naționalist, în discursul care îți dă niște răspunsuri foarte rapide, foarte simpliste, la fricile tale. „Ți-e frică de Covid? Uite, spun eu, e de vină ăla.” Sau sunt conspirații. Și atunci, cum spuneți, oamenii nu au timp să stea, să-și caute altă parte. Și atunci da, capcana naționalismului, este reală, e foarte serioasă și e foarte atrăgătoare pentru foarte mulți din electorat. Și ce avem noi, ceilalți, de făcut? Trebuie, repet, să depunem tot efortul de care suntem capabili să vorbim cu oamenii ăștia. Să vorbim cu ei, să le spunem că nu e adevărat ceea ce s-a spus.
Reporter: Sunteți om politic și mă întorc la această zonă „gri”, …
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Eu nu i-aș spune o zonă gri că nu există gri.
Reporter: Să-i spunem o zonă de oameni „indeciși”.
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Este o zonă a societății, da, dar facem o greșeală, și o spun și colegilor mei, facem o greșeală să alocăm o vină acestei părți, pentru că nu există nicio formă de relație ca să îi băgăm într-o zonă gri. Noi trebuie să găsim o formulă să vorbim cu ei.
Reporter: V-am întrebat dacă este un vector, un lider, o mișcare sau un ONG, ori ceva de genul acesta care să ducă lucrurile din zona asta de dezinformare către zona de bună credință. Pentru că înspre zona de rea-credință se văd acești vectori pe care îi vedem astăzi, gen Șoșoacă, Simion și ceilalți. Partidul dumneavoastră, pentru că deși este nou, faceți de ceva timp politică, deoarece ați fost în PLUS, ați fuzionat cu USR și acum sunteți la REPER, partidul dumneavoastră, din păcate, nu este prezent la nivel rural. Nu există organizații comunale, nu mai spun de secții de votare, așa cum sunt organizate celelalte partide. Poate să suplinească REPER această nevoie de lideri influenți naționali care să ajute? Și încă ceva.
În zona asta despre care vorbeam, sunt oameni oarecum derutați și nu sunt toți de rea-credință sau nu sunt toți needucați. Ei, pur și simplu, nu se mai regăsesc nici într-o parte, nici în cealaltă și caută în continuare un partid care să le apere interesele. Sau au votat anumite partide care i-au dezamăgit din 2020 încoace și atunci caută ceva care să îi reprezinte? Este REPER, partidul dumneavoastră, cel în care se vor regăsi aceștia?
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Bineînțeles că REPER este preocupat de acești oameni. Dacă ei se vor regăsi acolo sau nu, depinde de noi, dacă reușim să îi convingem. O dată, insist pe chestiunea asta, eu n-aș împărți acești oameni sau acest electorat, în de bună credință și de rea credință. Ei nu sunt de rea credință, dacă îi ascultă pe Șoșoacă și Simion. De vină sunt cei care îi folosesc pe acești oameni și îi mint pe acești oameni și le bagă în cap teorii despre care ei știu foarte bine că nu sunt adevărate, dar le folosesc politic. Și atunci sunt utilizate ca instrumente politice față de acest electorat.
Dar electoratul în sine, oamenii în sine, sunt, din punctul meu de vedere, toți de bună credință. Doar că sunt mai bine sau mai prost informați și e cât se poate de normal să aibă poate unii dintre ei ideologii diferite față de viață. Este, repet, responsabilitatea noastră, așa cum bine spuneți, privind ceea ce facem noi ca să îi convingem pe cei care acum poate sunt în căutare de soluții politice sau care poate nu sunt neapărat dispuși să asculte în partea cealaltă, dar nici nu aud o contraofertă să spunem, din partea celor care poate nu sunt de acord cu ceea ce spun Șoșoacă sau Simion.
Bun, aici REPER, ca să mă desprind cumva de responsabilitatea celorlalți și să vorbesc doar despre REPER, suntem un proiect politic încă la început. Nu suntem prezenți, nici măcar nu am început încă organizarea la nivel teritorial județean, darămite la nivel comunal. Asta o facem începând din vară, după congresul din mai când vom decide pentru alegerea organelor centrale. Suntem încă în faza de construcție ca proiect politic. Evident că, fără a ajunge la nivel local, va fi foarte complicat să abordăm alegerile din 2024. Știm foarte bine asta deoarece am mai fost în această situație și cu PLUS și cu Alianța USR PLUS.
Deci știu foarte bine ce avem de făcut și evident că dacă nu suntem acolo, la nivel local, e imposibil să avem așteptări pentru alegeri în 2024. Deci vom ajunge și acolo începând din vară, cu filiale județene, care să se organizeze la nivel de municipii, orașe mici și comune. Nu vom reuși să ajungem în toate comunele din țară, în timpul pe care îl avem, este imposibil. Însă obiectivul nostru este exact acela de a acoperi acel gol de care spuneați.
Un gol care e creat și suntem foarte conștienți de asta și de dezamăgirea pe care proiectul USR PLUS l-a lăsat și l-a indus în acea parte a societății care a așteptat în 2015 – 2016, altceva de la politică. Suntem foarte conștienți de dezamăgirea asta. Ăsta este și motivul pentru care am și plecat din USR și am creat REPER, tocmai pentru că am văzut că în acel proiect nu mai reușeam să ne apropiem de a livra, din ceea ce le promisesem oamenilor că facem.
Făceam în USR exact același lucru pe care îl făceau partide politice vechi. Promisesem că aducem oameni competenți în funcții publice. N-am făcut. Când am avut ocazia și am fost la guvernare în 2020, de la secretar de stat în jos, n-am făcut decât să punem oameni care erau, să zic, membri de partid, care aveau așteptări la nivel de filiale. Deci am prioritizat ca obiectiv să servim interesele filialelor și interesele, să spun, ale partidului mai degrabă, decât să ne uităm strict la zona de competență și să vedem care sunt cei mai buni oameni pentru pozițiile pe care le aveam în urma negocierii de guvern.
Și asta, sunt convins, a creat foarte multă dezamăgire în rândul oamenilor care așteptau de la noi să livrăm ceea ce promisesem că facem. Iar ieșirea de la guvernare, sunt convins că și ea a creat o și mai mare dezamăgire. Pentru că atunci când spui că aștepți votul oamenilor ca să ajungi la guvernare, pentru că, în mod evident, de la guvernare poți să livrezi și să-ți implementezi ideile politice, măsurile pe care le-am promis noi când am venit la guvernare, chiar dacă am făcut-o atunci cu bună credință, pentru că am dorit să construim o nouă formulă de guvernare, fără premierul Cîțu la acel moment, care bloca practic orice discuție și orice avans pe măsurile mari pe care trebuia să le implementăm…
Indiferent de asta, sunt convins că unii au judecat momentul ieșirii de la guvernare și practic am creat al doilea strat de dezamăgire în ceea ce privește, să zic, promisiunea politică pe care o făcusem acestor oameni. Acum ne dăm seama că este și mai greu după acea dezamăgire, să le spui oamenilor că uite!, vine un nou proiect politic, care poate să vă ofere o altă soluție sau altă alternativă decât ceea ce ați văzut acum. Oamenii își dau seama că acest mesaj devine credibil doar cu chestiuni concrete, pe care să le prezentăm în fața oamenilor și cu oamenii pe care îi propunem. Pentru că, așa cum spuneați de vectori, eu cred că la momentul ăsta, cel puțin pentru toate motivele pe care le-ați enunțat mai înainte, va fi mult mai complicat să cerem omului să creadă astăzi într-o idee sau într-un program, ori într-o măsură pe care o avem pe masă, dacă oamenii nu cred în omul care implementează.
Deci noi trebuie să punem în fața oamenilor candidați serioși. Dacă vreau să atrag oameni într-o comună, să mă asculte și să mă urmeze, eu trebuie să fiu capabil să spun unde, în județul tău, poate chiar în comuna ta, ăsta este omul care va lucra pentru tine și uite!, din măsurile astea care sunt relevante pentru tine, omul ăsta își asumă măsurile așteptate. Și doar prin raportarea la acei candidați și la acei oameni, cred eu că electoratul poate ieși din starea actuală, și de dezamăgire, și de delăsare, și de dezinteres față de politică.
Reporter: Ca să tragem o concluzie de final, este REPER un partid care se fundamentează pe bună credință și competență?
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Absolut. Absolut, dar, din nou, nu știu dacă asta e suficient, nu asta este, … da. La nivel afirmativ, da, dar eu sunt convins că dacă mergeți și puneți aceeași întrebare și la PSD și la PNL și la USR și la … toți vor spune la fel, că sunt de bună credință. Mi se pare că nu despre asta e vorba. Încerc să spun, eu pot să vin acum să vă torn programul politic al REPER și să vă spun cum va fi bine și va curge lapte și miere și REPER-ul este competență și bună credință. Nu asta este. Am mai spus asta.
Și sunt conștient de lucrul ăsta, am mai spus asta oamenilor, și? Dacă eu sunt un om care am votat USR-PLUS, da domnule!, am mai auzit asta acum 3 ani. Ați fost la guvernare, și? Ați adus competența aceea promisă? Nu, că l-am văzut pe ăla pe care l-ați pus subprefect, nu știa nici să-și lege șireturile. Și atunci eu nu mai am cum să vin acum, asta spun, eu nu mai am cum să vin acum credibil să conving omul: da, domnule, crede într-un nou proiect politic, pentru că suntem competenți, suntem de bună credință. Nu, deoarece am mai spus asta și am mințit.
De aceea, din punctul meu de vedere, acum, dacă vrem să convingem oamenii, n-o putem face decât făcând lucruri și mai puțin vorbind despre ele. Deci nu vreau să vă spun că suntem competenți și de bună credință, că nu suntem și pentru că sunt convins că nu de asta e nevoie, fundația poate fi foarte bună, așa cum a fost și atunci. Și atunci fundația a fost foarte bună, și atunci intențiile au fost cât se poate de autentice și reale.
Și? Construcția a fost bună, până la un punct. După aia am intrat în caruselul fuziunii și apoi în caruselul legat de așezarea puterii în noua alianță. În fine, sunt oameni care au înțeles repede și de aceea am plecat în REPER, pentru că am înțeles că acea construcție pe care noi ne-o imaginasem când am creat PLUS-ul, de exemplu, s-a lovit de construcția USR. S-a năruit, principiile s-au schimbat și nu ne-am mai regăsit în ceea ce a reieșit din acel exercițiu de fuziune. Și atunci am recreat REPER, tocmai pentru că construcția e foarte importantă, dacă vrei după aceea, să poți să livrezi oamenilor ceea ce spui că livrezi politic.
Reporter: La final, dacă aveți un mesaj pentru cititorii Gazetei de Stâlpeni și locuitorii comunei.
Europarlamentar Dragoș Tudorache: Vreau să-i felicit pentru că citesc știrile Gazetei. Vreau să felicit Gazeta de Stâlpeni pentru că există și pe cei care o fac să trăiască, am toată admirația și respectul pentru ei, pentru că efortul ăsta de a aduce oamenilor informație relevantă pentru ei, în această mare de informații, majoritatea dintre ele false, e un efort lăudabil. Și nu sunteți departe, m-am uitat un pic pe hartă, nu sunteți foarte departe de unde încerc și eu să-mi construiesc rădăcinile. Un pic în partea cealaltă, în nordul Dâmboviței, dar nu departe de Stâlpeni.
Este o zonă pe care eu acum o descopăr și o văd cu oameni foarte, foarte harnici, foarte muncitori. Asta îmi place, cel puțin, la mine în sat. Eu n-am mai văzut din zona de unde vin. Eu vin mai din Moldova, unde satele sunt depopulate, unde nu mai vezi tineri, mai ales copii. Ori în zona asta eu văd tineri și copii pe stradă, ceea ce mă bucură enorm de mult, să văd copii și tineri care nu vor să plece din sat, care își doresc să rămână acolo și să facă ceva. Și sunt convins că și în Stâlpeni este la fel. Așa că pentru oamenii aceștia nu pot decât să le urez forță de muncă și să creadă că se poate în țara asta mai bine. Pentru că sunt convins că se poate, pentru că dacă punem toți umărul, putem face multe.
Reporter: Vă mulțumesc pentru interviul și pentru timpul acordat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News