Prima parte a acestei serii „minunate” despre Stâlpeni o puteți citi aici, a doua parte aici, iar aici puteți citi partea a treia. Continuarea din acest articol prezintă ultimele cinci „minuni” care le completează pe cele 15 menționate anterior și care fac din Stâlpeniul administrat de un primar cu o educație precară, dar susținut politic, un loc unic în România, în Europa sau chiar în lume, unde totul este posibil.
-
Posibil singura localitate din România unde, peste un trotuar public, viceprimarul a turnat un morman de asfalt în dreptul proprietății sale personale, fără autorizație, pentru acces din DN73
Modernizarea DN73, comunicație de importanță națională care străbate de la nord-est la sud-vest comuna Stâlpeni, s-a executat prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A. (CNADNR) în perioada 2018 – 2020 printr-un proiect finanțat din fonduri europene.
În cadrul proiectului s-au modernizat și intrările existente din DN73 pe proprietățile învecinate, cu refacerea șanțurilor și a podețelor. Existente, dar nu și la Stâlpeni, unde terenul care aparține familiei fostului și actualului viceprimar, Machedon Mariana Nicoleta, a beneficiat de o lucrare de acces din DN73 la acesta.
Datorită diferenței de nivel, intrarea s-a făcut neconform, prin umplerea cu bitum a porțiunii dintre marginea DN73 și intrarea pe proprietate, într-un unghi de aproape 90 de grade, peste trotuarul care mărginește comunicația. Trotuarul a fost realizat din bani publici pe vremea fostului primar Ion Popa, însă tot terenul pe care a fost realizată această lucrare a fost expropriat de CNADNR prin hotărâre de guvern.
Cum orice realizare de construcție în Stâlpeni trebuie să aibă autorizație de construire emisă de primărie, această trecere din DN73 la proprietatea familiei viceprimarului Machedon încalcă legea, iar forma sa, care ridică nivelul trotuarului, devine un adevărat obstacol pentru pietoni sau bicicliști.
Cum lângă proprietatea familiei Machedon sunt alte două terenuri care ar fi putut avea acces și ele din DN73, dar la care nu există așa ceva, întrebarea care se pune este de ce doar pentru viceprimar s-a „tras” podeț și mult bitum, lucrare care acoperă trotuarul comunal?
Poate pentru că la Stâlpeni cetățenii se împart în două categorii: cei care sunt plătiți să reprezinte interesele tuturor cetățenilor, din bani publici, dar își urmăresc doar interesul personal, și… ceilalți.
-
Posibil singura localitate rurală din România unde, deși sunt contracte semnate și există bani alocați pentru cadastrarea gratuită, nu se face aproape nimic
La Stâlpeni, suma totală pentru toate contractele de cadastrare gratuită cu finanțare comunitară pentru perioada 2022-2025 însumează conform informațiilor SEAP suma de 299.053,50 RON (aproximativ 60.156,15 euro). În urma implementării acestor contracte, Primăria Stâlpeni ar fi trebuit să finalizeze cadastrarea unui număr semnificativ de imobile, atât intravilane, cât și extravilane, iar proprietarii să beneficieze de înregistrarea acestora în sistemul național de cadastru și carte funciară.
Însă, realitatea arată că nu s-a făcut mai nimic. O simplă comparație cu ajutorul aplicației Geoportal.ANCPI.RO între situația cadastrării din comuna Bălilești și cea din Stâlpeni scoate în evidență o diferență colosală. De ce nu se poate face totuși cadastrarea la Stâlpeni?
În data de 26 noiembrie 2024, am întrebat Primăria Stâlpeni de ce nu s-a realizat cadastrarea gratuită pentru două terenuri pe care le-am primit moștenire de la tata, aflate în sectorul cadastral 36, deși există un contract încheiat încă din 2022 cu SC Eurocad Global Processing SRL (contract disponibil aici). Răspunsul primit a fost următorul:
„Prin adresa noastră cu numărul 8137/21.11.2024, am solicitat firmei prestatoare SC Eurocad Global Processing SRL informații despre stadiul lucrării de înregistrare sistematică a imobilelor în sectorul cadastral 36 – extravilan, urmând ca răspunsul transmis nouă să vi-l aducem la cunoștință și dvs în termen legal.”
Din acest răspuns reiese fie că Primăria Stâlpeni, deși era obligată să verifice execuția contractului semnat în 2022, nu avea habar despre stadiul lucrărilor contractate, fie știa și încerca să paseze vina pe firma cu care încheiase contract d ecadastrare. Ulterior, prin adresa cu nr. 773/03.01.2025, Primăria Stâlpeni mi-a transmis următorul răspuns:
„În continuarea adresei noastre nr. 8071/26.11.2024, vă aducem la cunoștință că în data de 28.01.2025 a fost înregistrată la Primăria comunei Stâlpeni cu nr. 773, adresa SC Eurocad Global Processing SRL prin care ne face cunoscut faptul că nu s-a putut face lucrarea de înregistrare sistematică a imobilelor în sectorul cadastral 36 – extravilan datorită discrepanțelor majore între actele de proprietate și suprafața sectorului cadastral rezultată din măsurători.”
Ce nu specifică Primăria Stâlpeni este faptul că aceste discrepanțe există din vina autorităților locale conduse de primar. Și că, potrivit unei discuții telefonice avute cu administratorul firmei SC Eurocad Global Processing SRL, dl. Andrei Dumitrescu, informația este incompletă. Lucrările de cadastrare gratuită s-ar putea finaliza dacă primăria ar aloca terenuri în altă zonă pentru proprietarii care nu se regăsesc în sectorul cadastral 36, din terenurile pe care le deține în proprietate, în urma cadastrării.
Primăria Stâlpeni are astfel posibilitatea de a rezolva această problemă, deoarece deține un teren de 10,4 ha (CF 80.323 Stâlpeni) în sectorul cadastral 36 și alte 2-3 terenuri tot în Livezeni, în suprafață totală de peste 800.000 mp (80 hectare). Printr-o simplă hotărâre de Consiliu Local, primarul ar putea iniția procesul prin care persoanele rămase fără terenuri intabulate să primească terenuri echivalente, cât mai apropiate de locul de deținere dovedită prin acte. Însă, la Stâlpeni, acest lucru nu este posibil, cel puțin nu cu Șerbănoiu primar. Motivul?
Islazul din sectorul cadastral 36, deținut de comuna Stâlpeni, este dat în folosință crescătorilor de animale, inclusiv consilierului local AUR, Modreanu Liviu. În condițiile în care alianța PSD-AUR din Consiliul Local Stâlpeni funcționează perfect pe baza unor înțelegeri PSD-AUR care au la bază avantaje personale, orice decizie care ar putea afecta acest aranjament politic va fi blocată. Astfel, la Stâlpeni, deși există sute de mii de lei disponibili pentru cadastrare gratuită și suprafețe de teren disponibile, aceasta nu poate fi realizată, deoarece ar pune în pericol înțelegerea pentru putere dintre primarul Șerbănoiu și consilierul AUR, Modreanu Liviu.
-
Posibil singura localitate din România unde a existat o Mocăniță dar nu mai există alta, și nici nu va mai exista, atâta timp cât familia primarului se ocupă și cu fierul vechi
Între anii 1962 și 1989, la Stâlpeni au operat opt locomotive cu abur produse la uzinele Reșița, pe Calea Ferată Forestieră (CFF) Stâlpeni. Desființarea societății FORESTAL din Stâlpeni în anii ’90 a fost o afacere profitabilă pentru unii. Mult fier vechi a rezultat din această lichidare, iar printre beneficiari se numără probabil și familia actualului primar, care s-a ocupat și se ocupă cu reciclarea metalelor.
Soarta locomotivelor Mocăniței după falimentul FORESTAL este incertă. Se presupune că unele ar fi ajuns la CFF Vișeu de Sus, dar verificările recente nu confirmă această informație. Cel mai probabil, multe dintre ele au fost vândute ca fier vechi chiar la Stâlpeni.
Dacă la Vișeu de Sus Mocănița a devenit o atracție turistică de succes, la Stâlpeni și în comunele care asigurau traseul CFF Stâlpeni până la munte șinele au fost furate, iar oportunitatea unui traseu turistic cu trenuleț a fost complet pierdută. O locomotivă similară celor care au funcționat la Stâlpeni s-ar vinde astăzi cu peste 55.000 de euro, dar într-un circuit turistic bine gestionat își poate recupera costul în doar câțiva ani. Numai că la Stâlpeni, fierul vechi a fost mai profitabil pe termen scurt, iar refacerea traseului Mocăniței de la Stâlpeni nu preocupă pe nimeni. Mai ales autoritățile locale.
-
Posibil singura comună unde nu există un plan privind utilitățile, locuitorii fiind lăsați ani buni fără gaz pentru că li s-a spus că pe ulița lor nu există rețea de gaze…, deși ea exista.
Situația de pe ulița Bordei – Sandu din satul Rădești a scos acum câțiva ani la iveală o realitate greu de imaginat: la Stâlpeni, autoritățile locale nu au o evidență clară a rețelelor de utilități. Cetățenii s-au trezit refuzați atunci când au vrut să se racordeze la gaz pentru că li s-a spus din primărie că „nu există rețea”, deși, printr-o simplă verificare, această rețea s-a dovedit a fi deja acolo, funcțională de mult timp.
Absența unei hărți oficiale a rețelelor de utilități este o problemă gravă, ce denotă fie incompetență administrativă, fie dezinteres, fie chiar interese ascunse, prin introducerea de utilități acolo unde ele există, prin contracte unde nu se face nimic, dar se încasează bani publici. Cum a putut o primărie să gestioneze investițiile în infrastructură fără să știe pe unde trec conductele de gaz, apa sau rețeaua de canalizare? Cum se poate dezvolta o comunitate când deciziile sunt luate haotic, fără o bază reală de date?
Stâlpeni este cel mai probabil un caz unic, o comună unde nu există un plan clar al utilităților, iar acest lucru afectează direct locuitorii. Oamenii din Rădești au fost privați ani buni de servicii esențiale pentru că administrația locală nu a putut spune cu certitudine ce rețele erau deja construite și care erau necesare. Practic, primăria nu știe unde s-au făcut investiții din bani publici, ceea ce este grav: pentru ce își iau salariile funcționarii lui Șerbănoiu?
-
Posibil singura localitate din România „stat în stat”, în care autoritățile județene și instituțiile naționale nu vor să se implice, fiind tacit de acord cu toate „minunile” care se întâmplă la Stâlpeni
Stâlpeni este mai mult decât o comună cu probleme administrative; a devenit un adevărat „stat în stat”, un loc unde autoritățile județene și instituțiile naționale au refuzat să intervină, acceptând tacit toate neregulile care s-au desfășurat de-a lungul anilor. Fie că a fost vorba de abuzurile din liceul Stâlpeni, unde directoarea Postelnicu Elena a fost acuzată de bullying asupra elevilor și profesorilor, fie că liceul a fost lăsat fără reprezentare în instanță, ajungând să plătească peste 77.000 de lei ca despăgubiri unui fost contabil care a plecat la primărie fără să predea funcția, toate aceste probleme au rămas fără urmări, fiind încă ținută în funcție de un inspector școlar care și-ar fi adus amanta în sediul instituției pentru partide de amor.
Chiar și când Gazeta de Stâlpeni a semnalat cazuri de incompatibilitate și conflicte de interese precum declarații de avere diferite pentru același an, mărirea salariilor proprii sau ale rudelor, ori îndeplinirea unor funcții concomitent cu altele pentru care există incompatibilitate, contracte dubioase sau nereguli constatate de Curtea de Conturi – care menționa clar că „modul de organizare, recrutare și salarizare a personalului UAT Stâlpeni nu a fost în conformitate sub toate aspectele semnificative cu legile și normele aplicabile (…), aspectele de neconformitate identificate fiind generalizate” – nimeni nu a luat vreo măsură. Autoritățile județene și centrale au preferat să ignore aceste semnale, protejând astfel un sistem autoritar și confiscat politic care a funcționat în interesul celor aflați la conducere, nu al cetățenilor.
Încălcările legii au fost trecute cu vederea și în alte cazuri flagrante. Primarul a putut fuma nestingherit în căminul cultural de la Rădești fără să fie sancționat, un copil a fost rănit de un echipament second-hand montat ilegal de primărie, iar șeful de post a beneficiat de lucrări gratuite la domiciliu, efectuate cu buldoexcavatorul primăriei, fără ca vreo instituție să intervină. Protecția politică este și ea vizibilă, cu personaje precum Ioana Făcăleață, numită prefect deși firma sa a derulat sute de mii de lei în campania PSD, iar tatăl ei a fost condamnat penal în dosarul „Mită pentru arbitri”.
Într-un asemenea context, ce fel de stat mai este acesta? Când o comună funcționează după propriile reguli, fără ca autoritățile să intervină, putem vorbi despre o administrație locală sau despre un fief protejat de interese politice și economice? Cât timp poate continua această situație fără consecințe reale asupra cetățenilor, timorați prin aceste inacțiuni ale statului să ia atitudine asupra abuzurilor?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News