Reporter: – Salut Ionut Badoaia. Pentru inceput am nevoie de doua acorduri din partea ta. Primul, daca esti de acord cu inregistrarea si publicarea acestui interviu.
Ionut Badoaia: Da, sunt de acord.
R: – Al doilea, privind prelucrarea datelor personale. Daca esti de acord ca numele si prenumele tau sa apara in Gazeta de Stalpeni.
IB: – Da.
R: – Putini stiu ca am fost colegi de generatie in scoala generala. Ca ne intreceam la note si ca infiintasem un grup, „Vulturul”, nu stiu daca iti mai amintesti. Dupa aceea a urmat o perioada in care ne-am intalnit mai rar, doar in vacante, tu fiind la Bucuresti, la liceu, eu la Breaza. Apoi, mai deloc. Cum crezi ca ai evoluat, ori, mai bine spus, cine este Ion Badoaia cel din 2021?
IB: – Am sa raspund la prima intrebare. Evident ca am fost colegi de generala, iar in ceea ce priveste notele, mai putin conteaza. Niciodata nu am fost adeptul celui care sa ia note mari. Mi-am vazut de studiu, cat am putut eu acolo. Vulturul? Nu mai stiu daca era pe timpul sau dupa ce am terminat liceul, dar stiu ca erau fostii nostri colegi de generala. Da, chiar imi aduc aminte.
Cine sunt eu acum in 2021? Vreau sa cred ca am ramas aceeasi persoana care am fost dintotdeauna. Poate, cu trecerea timpului, sa ma fi schimbat. Schimbat in sensul gandirii, fiind in alta tara, unde am vazut ca se poate trai civilizat si unde am invatat o multime de lucruri, din 2006 de cand am plecat din Romania.
Atunci am avut si am pastrat, in jur de trei ani, aceeasi mentalitate, cu spaga la medic, la instalatorul care sa vina sa faca o lucrare, la politist, ma rog, la toate. Apoi aceste obiceiuri au disparut, pentru ca aici n-au existat niciodata. Ce vreau sa spun este ca, traind „afara”, ai toate oportunitatile sa ajungi persoana care vrei. Si sunt lucruri destul de frumoase.
R: – Stiu ca ai incercat o cariera politica in PNL Stalpeni, apoi o candidatura, in 2016, pentru functia de primar, dar din partea unui alt partid, Alianta pentru Arges si Muscel. La acele alegeri rezultatul a fost unul dezamagitor, cred eu, doar 68 de voturi din 4243 de alegatori, ceea ce a insemnat un scor de 2,5% din votanti si de 1,6% din total alegatori. Ce s-a intamplat de fapt atunci? Care a fost cauza?
IB: – In ceea ce priveste cariera politica, niciodata nu m-am gandit sa am una. Intr-adevar, am intrat in Partidul National Liberal (PNL) imediat dupa revolutie (1990 n.r.), avand o echipa destul de „dragutica” atunci. S-au perindat o multime de persoane prin PNL, pana in 2006, pana sa plec eu.
N-am cerut niciodata si n-am avut nevoie de vreo functie, ca sa fiu candidat al PNL la Consiliul Local Stalpeni pe un loc eligibil. S-a intamplat in 2004, daca nu ma insel, cand „mi-a venit randul”, intre ghilimele spus. N-a fost cererea mea expresa, nu a fost o dorinta mea ca sa fiu si eu, neaparat, consilier local, dar am fost pe locul doi si am castigat, impreuna cu dl. George Breslasu, o pozitie de consilier local. Dupa care, se stie, am plecat in 2006, iar in locul meu a venit urmatorul de pe lista.
A-propos de ceea ce s-a intamplat in 2016, sunt prea multe de spus, dar voi incepe cu 2015, cand vorbisem cu dl. George Breslasu. Eram in Spania, dar stiti foarte bine ca vacantele de vara mi le fac acasa, la Stalpeni. Atunci i-am spus ca imi doresc, ca ma gandesc, sa fiu candidatul PNL-ului la functia de primar. Cum spuneam, functiile intotdeauna nu m-au interesat niciodata, dar am crezut ca a venit momentul sa putem schimba ceva.
Bun. Ce s-a intamplat? M-au tinut in stand-by, la vremea respectiva, presedintele partidului, nu era altcineva decat domnul George. Poate pe dedesupt, pe undeva, era, cum spuneati voi, varul meu primar…
R: – Nae Eugen, nu?
IB: – Exact, Nae Eugen. Stiam destul de bine atunci, dar asta a fost si imi vor ramane prieteni. Dar ei au facut un troc cu pesedistii. „Martea mintii” sau cum s-a numit atunci, cu alegerea candidatilor PSD, Gabi Serbanoiu si Silviu Nedelcu. Dar amandoi au trecut, ca sa zic asa, pe la Biroul Local al PNL-ului.
R: – Adica Gabi Serbanoiu a fost la PNL?
I.B.: – Serbanoiu, la fel ca Silviu, facuse troc cu PNL-ul ca, in cazul in care PSD-ul nu il vor alege pe unul din ei, ca fiind candidatul lor, la alegerile din 2016, celalalt sa vina la PNL. Lucrul acesta s-a intamplat cu Silviu Nedelcu.
R: – De ce? La PNL se faceau atunci trocuri, pe vremea domnului George Breslasu?
I.B.: – Pai in timpul ala dl. George era acolo. Nu pot sa spun altceva…
R: – Deci, da.
I.B.: – Printre persoanele care au participat atunci la, … poate e bine spus sau nu, troc, a fost si dl. George Breslasu. Da. Deci batusera palma, atat cu Serbanoiu, cat si cu Silviu Nedelcu: care pica din PSD, sa vina repede, PNL sa-l ia in brate si il numeste candidat la primarie din partea PNL. Ceea ce s-a si intamplat.
R: – Sa revenim la candidatura ta. Ce s-a intamplat?
I.B.: – Bun, ei si-au gasit, cum spuneam candidatii, eu veneam din Spania, „bun”, am zis, ”nicio problema”. Mi-am luat doua saptamani de concediu si am vrut sa candidez, in aceste conditii, ca independent. Ceea ce nu s-a putut din cauza birocratiei. Pentru ca cereau o multime de acte de la judecatorie, semnaturi, pe scurt mult prea multe hartii pentru timpul scurt pe care il aveam eu la dispozitie, de doua saptamani.
R: – Si totusi, ai candidat din partea Aliantei pentru Arges si Muscel.
I.B.: – Stai, ca n-am ajuns pana acolo. Asadar, m-am informat la judecatorie de ce acte imi trebuiau sa candidez independent si mi-am dat seama ca nu am timpul necesar pentru o astfel de candidatura. Cineva m-a indrumat, spunandu-mi: „du-te, ca s-a infiintat un nou partid”. Era partidul lui Andrei … si nu mai stiu cum il cheama (Mircea Andrei, n.r.), un PD-ist pe care nu apucasem nici macar sa-l cunosc si nu l-am iubit niciodata, dar era o oportunitate pentru ca nu mi-a mai trebuit absolut nimic.
R: – De fapt acest partid era un PDL vopsit, din cate stiu eu, pentru ca PDL, care pierduse alegerile cu ARD in 2012, dorea sa participe sub un alt nume la alegeri.
I.B.: – (Mircea) Andrei, asta, dorea sa faca in necaz PNL-ului cu care tocmai se asociasera si a creat propriul partid, el candidand pentru postul de presedinte de Consiliu Judetean Arges. Era un om bine pus la punct pe domeniul juridic si, neavand niciun candidat pe comuna Stalpeni, mi-a spus ca, „uite, daca vrei, vii la noi, nu se pune problema, candidezi din partea noastra. Facem noi bannerele, afisele si toate cele, pui si tu, daca vrei, evident”, … daca vreau, daca nu vreau, mi-au cerut o anumita suma, am platit, nu s-a pus problema.
Bun. Vorbeai de esec. Automat, esec, as putea sa il numesc esec, dar pot sa spun ca nu este chiar un esec. Din ce punct de vedere? Nu stiu cate persoane, fara sa aibe un partid in spate, pentru ca eu nu aveam un partid in spate, mi-am facut singur campanie. Nu eram ca in cazul celorlalte 2-3 partide, unde candidatul era insotit de membri. Am fost singur, singurel.
La fel de bine, cineva mi-a spus la vremea respectiva, „Stai in banca ta, ca oamenii sunt cu doua fete”. N-am crezut. Pe fata spuneau, „Da, bine ai venit, sa stii ca te votam, pentru ca vrei sa faci ceva”, iar pe la spate „Ia mai da-l ma si pe asta!, vine el de afara sa ne spuna ce sa facem.”
Pentru mine, una peste alta, in afara de faptul ca a fost un esec, pot merge cu capul sus, fara nicio problema. Daca, peste ani de zile, ma vor intreba nepotii sau vecinii, „Bai, dar de ce nu s-a schimbat nimic in comuna?”, eu, cel putin pot raspunde „Mai, eu am venit. Daca ai vostri, bunici, parinti, nu au vrut sa ma voteze atunci, poate ca situatia se schimba”. Nu s-a dorit schimbare? Atunci asta este.
Va urma
Foto: facebook/Ion Badoaia
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News