Am discutat săptămâna trecută la Strasbourg, în sediul Parlamentului European cu Victor Negrescu, europarlamentar PSD, fost ministru al integrării europene, jurnalist la Radio France Internationale și universitar, licențiat în științe politice în cadrul Universității București în anul 2008 și masterand în afaceri europene și internaționale al Universității Pierre Mendes France / IEP Grenoble.
Reporter: Domnule Victor Negrescu, ați renunțat la mandatul de europarlamentar în 2017 pentru funcția de ministru al Afacerilor Europene, iar al doilea mandat ca europarlamentar, obținut după BREXIT l-ați început la 1 februarie 2020. Am am citit despre activitatea dumneavoastră impresionantă de europarlamentar, intensă și foarte aplicată și vă întreb dacă sunteți un politician dedicat mai mult partidului sau fidel unei vocații europene?
Europarlamentar Victor Negrescu: Nu cred că este vorba de o opțiune. Sunt un om implicat în politică din convingere și voi lupta până la capăt pentru convingerile mele. Așa cum mi-am dat demisia din funcția de ministru pentru convingerile europene pe care le am și dedicația cu care m-am implicat în parcursul european al României, la fel de bine mă voi lupta mai departe pentru tot ceea ce înseamnă dimensiunea socială, drepturi egale și așa mai departe. Din acest motiv fac politică: pentru a pune în aplicare ceea ce gândesc și pentru a putea să promovez acele politici care cred eu că pot ajuta la dezvoltarea României.
Reporter: A doua întrebare este de ce sunteți un om de stânga și nu de dreapta?
Europarlamentar Victor Negrescu: Pentru că cred în oameni și cred că dacă putem salva o viață și ne costă un milion de euro să salvăm o viață, ar trebui să dăm un milion de euro. Pentru mine o viață este mai importantă decât banii și asta mă face să fiu un om de stânga.
„Putem veni cu propuneri și cu proiecte care nu erau anterior finanțate de instituțiile europene. Practic, să venim cu idei noi și să convingem Comisia Europeană și colegii din Parlamentul European să susțină acele noi inițiative.”
Reporter: Ați atras în acest mandat de europarlamentar, de la 1 februarie 2020 până acum, cel puțin așa arată datele publice, 7 – 8 milioane pentru proiectele dumneavoastră pilot. Este o sumă pe care nu o accesează nici orașele mai măricele din România, deși sunt fonduri europene disponibile. Care este secretul pentru a accesa acești bani?
Europarlamentar Victor Negrescu: Am inițiat încă de la preluarea mandatului de eurodeputat foarte multe proiecte pilot, valoarea lor totală astăzi depășește 90 de milioane de euro, atât direct, cât și indirect și da, depășește resursele pe care le-au accesat anumite comunități din bani europeni. Când am ajuns în Parlamentul European, am identificat acest mecanism prin care noi, eurodeputații, putem veni cu propuneri și cu proiecte care nu erau anterior finanțate de instituțiile europene. Practic, să venim cu idei noi, să convingem Comisia Europeană și colegii din Parlamentul European să susțină acele noi inițiative.
Primul proiect a fost pentru îmbunătățirea serviciilor medicale din mediul rural. Acum sunt proiecte care sprijină accesul la digitalizare pentru școlile izolate și din mediul rural. De asemenea, am un proiect care va ajuta la sprijinirea antreprenorilor pentru a accesa oportunitățile europene. Am și proiecte mult mai specifice, de exemplu, pentru sprijinirea antreprenoriatului feminin, am niște proiecte care se referă la introducerea componentei de educație financiară, deci sunt foarte diverse aceste proiecte. Comisia Europeană le implementează, însă noi venim cu ideea și practic, noi trebuie să o gândim și să o negociem în așa fel încât să obținem aceste finanțări. Și da, în legislativul european sunt eurodeputatul cu cele mai multe astfel de proiecte pilot din toți eurodeputații, indiferent de țara de unde provin.
Reporter: Să înțeleg că secretul îl reprezintă sprijinirea nevoilor comunităților?
Europarlamentar Victor Negrescu: Practic eu am identificat lipsurile programelor europene. Acolo unde programele europene nu acoperă suficient un domeniu, acolo poți veni cu un proiect pilot, dar în același timp să convingi Comisia Europeană să accepte acel proiect și să îl considere viabil, ceea ce nu este tocmai simplu, pentru că asta înseamnă volum de muncă suplimentar pentru Comisia Europeană și nu tot timpul sunt dispus să o facă. Însă este evident că Uniunea Europeană poate să facă mult mai multe lucruri și asta încerc prin aceste proiecte pilot, să încerc ca Europa să fie mai concretă, mai prezentă în viața de zi cu zi a cetățenilor.
Vă dau un exemplu, ultimul proiect ce ține de educația din mediul rural, am ajuns cu finanțările la peste 100 de școli din toată Europa, multe din România. Sunt școli izolate la noi în țară care nu au mai primit niciodată vreo finanțare, dar au primit acum granturi de 50.000 euro, 100% finanțate practic din banii europeni, și au oferit copiilor ceea ce altfel nu ar fi putut face, pentru că aceste proiecte pilot sunt și ușor de accesat pentru beneficiari. De exemplu, școlile acestea izolate din România au trebuit să scrie doar două pagini, un mail mai lung și au primit finanțarea. Și în perioada următoare o să mă duc să le vizitez pe toate, pentru că da, e ceva inedit și cred că ar trebui să facem în așa fel încât și banii europeni, dar și Europa, să fie mai ușor de accesat de către cetățeni. Adică să fim mai prezenți acolo, în comunități, unde oamenii au așteptări mari din partea noastră.
„Eu cred că avem nevoie de jurnalismul civic și avem nevoie de jurnalismul local și să știți că am remarcat că cetățenii caută aceste tipuri de informații de proximitate din ce în ce mai mult”
Reporter: Următoarea întrebare este despre jurnalismul civic. Știu că sunteți și jurnalist cu experiență, ați lucrat la Radio France International și ați colaborat cu prestigioasele publicații Le Monde Diplomatique și Regard. Ce părere aveți despre jurnalismul civic? Vă întreb deoarece comunitățile au nevoie de surse de informare cât mai specifice nevoilor lor, jurnalismul național pare că nu adresează această nevoie și este ceea ce facem noi la Gazeta de Stâlpeni.
Europarlamentar Victor Negrescu: Eu cred că avem nevoie de jurnalismul civic și avem nevoie de jurnalismul local și să știți că am remarcat că cetățenii caută aceste tipuri de informații de proximitate din ce în ce mai mult. Trebuie să recunoaștem că nu e tocmai simplu să ai o gazetă locală și să oferi informații utile pentru cetățeni. De multe ori, jurnaliștii care sunt implicați în astfel de demersuri fac mai degrabă asta din pasiune.
Dar asta nu înseamnă că noi, la nivel European, nu ar trebui să ne preocupăm de acest subiect. Chiar în această logică, fiind vicepreședintele Comisiei care se ocupă de educație, cultură, dar și de media, am depus mai multe amendamente care au fost aprobate prin care am solicitat Uniunii Europene să meargă mai mult în sprijinul acestor jurnaliști, care activează pe plan local sau care o fac dintr-un spirit civic, pentru a-i acompania și pentru a sprijini publicațiile lor, care sunt extrem de utile și de necesare. Pentru că una este să citești o publicație europeană și alta este să citești despre chestiunile europene care au legătură efectivă cu comunitatea, de exemplu.
Așa că mi-aș dori să reușim să dezvoltăm și această dimensiune, pentru că, dacă presa se îndepărtează de cetățeni, automat cetățenii devin mult mai susceptibili să fie direcționați într-o direcție greșită. Așa, având jurnalistul de proximitate, acesta preia informația brută, o traduce pentru el, o face mai interesantă și, automat, cetățeanul devine mai bine informat. Ori asta ne dorim. Doar cetățenii bine informați pot fi puternici în raport cu statul și cu politicienii.
„Sunt prevăzute acolo reforme care presupun creșteri de taxe sau creșterea vârstei de pensionare, subiecte ce creează tensiuni sociale, fără să existe în prealabil o consultare publică sau un dialog social”
Reporter: Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) știm că este, simplu spus, „faceți reforme structurale și primiți 30 de miliarde de euro”. A prins acest program într-un moment delicat alianța de guvernare și guvernul României? Vă întreb deoarece imaginea publică creată este că politicienii nu vor să facă reformă.
Europarlamentar Victor Negrescu: Nu, planurile de redresare și reziliență au fost redactate înainte de războiul din Ucraina, deci nu au luat în considerare acest context care a afectat și fluxurile comerciale, a fost și o schimbare a prețurilor generată de inflație, avem presiunea aceasta cu privire la independența energetică. Deci s-a schimbat contextul.
Mai mult decât atât, au fost realizate foarte, foarte rapid, pentru că regulamentele au fost aprobate cu întârziere și, în consecință, nu putem să vorbim neapărat de o reprezentativitate reală a planurilor de redresare și reziliență. În cazul României, este inacceptabil că nu avem nici o componentă dedicată agriculturii, deși alte state au o componentă dedicată agriculturii. Nu avem nimic legat de irigații, deși sunt state care au componenta de irigații. În același timp, sunt prevăzute acolo reforme care presupun creșteri de taxe sau creșterea vârstei de pensionare, subiecte ce creează tensiuni sociale, fără să existe în prealabil o consultare publică sau un dialog social.
Adică nu poți să faci astfel de reforme dacă nu discuți cu cetățenii. Ori aici cred că puteam să avem un alt tip de abordare, inclusiv la nivel european. Pe de o parte, un plus de flexibilitate în modul în care implementăm și adaptăm planurile și, de cealaltă parte, să nu evităm dialogul public deloc, dialogul social, care sunt instrumente de bază. Vrei să faci o reformă? Trebuie să ai sprijinul populației și asta ar trebui să îmbunătățim. De asemenea, trebuie ca în spatele acestor reforme enunțate așa, pe hârtie, să existe și suportul cetățenilor, pentru că doar așa putem să clădim o societate rezilientă.
Așa că m-aș axa mai degrabă și pe această prioritate, care este prevăzută în regulament, dar care nu este transpusă în mod corespunzător, atunci când vorbim de implementarea planurilor.
Reporter: Înțeleg din ceea ce spuneți că politicienii ar vrea să facă reformă, dar este nevoie de dialog. Chiar este nevoie de rediscutarea PNRR- ului, pentru că s-au schimbat condițiile în care s-a discutat inițial sau politicienii chiar nu doresc să facă reformă? Pentru că asta este imaginea publică creată, așa cum spuneam.
Europarlamentar Victor Negrescu: Eu nu pot comenta în numele tuturor oamenilor politici. Eu am susținut mereu nevoia unor reforme, dar să știți că există mai multe viziuni privind modul de a face o reformă. Unii vor dori să crească taxele, alții nu vor dori să crească taxele. Alții vor spune: speranța de viață este foarte joasă, în România nu poți crește vârsta de pensionare. Alții vor spune reforma înseamnă să le spui oamenilor să lucreze până la 70 de ani. Vedeți? Eu am o altă viziune, unii au altă viziune, deci nu e vorba de a te opune reformei, ci de a avea o perspectivă diferită asupra modului în care trebuie să fie implementată respectiva măsură.
Asta este frumusețea democrației, există o diversitate de opinii și asta spun și eu. În cazul acestui plan, ar fi trebuit să ofere inclusiv acestor așteptări diferite ale cetățenilor, posibilitatea de a se vedea reprezentate în plan. Adică, OK pentru reforme, dar să existe și o consultare și o discuție prealabilă cu cetățenii, ceea ce este esențial. Și eu cred că oamenii înțeleg și trebuie să știe și atunci când sunt reforme dificile. Dar trebuie să îi implicit.
Cel mai grav lucru, cred eu, este ca om politic național sau european să crezi că știi mai bine decât oamenii. Eu nu pot accepta lucrul acesta într-o democrație. Un om politic reprezintă cetățenii. Dacă reușește să reprezinte cetățenii, aceștia îl vor susține mai departe. Dacă nu îi reprezintă în mod corespunzător – de aceea avem democrație reprezentativă – atunci automat lucrurile nu vor funcționa. Așa că, și în această privință, cred că orice decizie care privește soarta cetățenilor și soarta românilor trebuie să fie discutată cu aceștia, nu decisă undeva deasupra, fără o consultare adecvată.
„Nu doar la Bruxelles, Paris sau București, ci în fiecare localitate din Europa trebuie să existe oportunități similare și, mai ales, acces la educație și sănătate de calitate.”
Reporter: Ați spus ieri, la briefingul pe care l-ați organizat cu echipa de jurnaliști veniți din România, că Uniunea Europeană lucrează acum la noul buget pentru exercițiul financiar următor. Ce noutăți sunt și cum afectează România?
Europarlamentar Victor Negrescu: Noi suntem astăzi într-un nou ciclu de finanțare 2021-2027 și a început extrem de greoi acest ciclu de finanțare, cel puțin în ceea ce înseamnă fondurile de coeziune puse la dispoziția statelor membre. Mai mult decât atât, am fost nevoiți să facem foarte multe modificări în implementarea programelor europene prin prisma războiului din Ucraina și provocărilor pe care le-am întâmpinat. În acest context am ajuns astăzi la jumătatea perioadei de finanțare și urmează să facem o modificare, o revizuire a bugetului pe termen lung și aici sunt mai multe discuții.
Sunt voci care și-ar dori să ia din banii statelor membre care nu au putut fi cheltuiți până în prezent. Sunt voci care vin cu priorități noi și sunt voci care nu vor să mai contribuie atât de mult la bugetul european și altele care spun să mergem în aceeași logică. Este greu de găsit un echilibru în această direcție, personal susțin două abordări complementare.
Pe de o parte, este esențial să existe o responsabilitate mai mare la nivel european, pentru că multe din provocările pe care le întâmpinăm au nevoie de un răspuns european și asta înseamnă că statele care își permit, să contribuie mai mult la bugetul european și să introducem și acele mecanisme de finanțare europeană directă. De exemplu taxarea tranzacțiilor financiare făcute de marile instituții financiare. Poate să fie o formulă, discutată în plan european și agreată, dar care nu s-a implementat.
Sau taxarea importurilor care poluează. Adică ce aducem din afara spațiului european care nu respectă criteriile noastre de mediu, dar intră pe piață, ar trebui totuși să le taxăm suplimentar. Deci sunt soluții în sensul ăsta pentru a avea mai mulți bani în bugetul european și, odată ce avem aceste noi resurse europene, să finanțăm și noi direcții. Pe lângă ce avem nevoie acum pe zona de apărare, avem și zona de educație, și de sănătate, pentru că noi toți trebuie să înțelegem că acest proiect european nu poate funcționa și merge înainte dacă nu-i avem pe cetățeni alături de noi și nu facem lucruri care să ne aducă o viață mai bună acolo unde trăiesc.
Nu doar la Bruxelles, Paris sau București, ci în fiecare localitate din Europa trebuie să existe oportunități similare și, mai ales, acces la educație și sănătate de calitate. Iar pentru asta Europa nu poate lăsa această responsabilitate doar pe umerii statelor membre sau comunităților locale. Trebuie să se implice direct și am putea să le finanțăm aceste direcții cu noi resurse financiare europene.
Reporter: Înțeleg, din ceea ce spuneți, că încă nu se știe exact deoarece nu s-a negociat, că nu există o formă finală pentru acest buget ca să știm cum va afecta România în viitor. Este corectă această supoziție?
Europarlamentar Victor Negrescu: Până la finalul anului sperăm să ajungem la o concluzie. Pentru România este o situație dificilă, pentru că am primit sume de bani consistente pe care nu le-am putut accesa nu din vina noastră, ci pentru că au fost întârzieri în ansamblu la nivel european. Și, automat, statele care vor să contribuie mai puțin, statele numite frugale, cele care s-au luptat să nu mai fie un buget european atât de mare, vor căuta să ia din acești bani de la România și de la alte state beneficiare. Așa că va fi o luptă foarte dificilă, pe care noi trebuie să o purtăm, inclusiv aici, în Parlamentul European, în Comisia pentru buget din care fac parte.
„Discuția despre Schengen este în continuare actuală și ține de noi să menținem acest subiect sus pe agenda europeană.”
Reporter: Mai este discuția despre Schengen actuală sau nu mai sunt șanse de a accede în acest spațiu european anul acesta?
Europarlamentar Victor Negrescu: Discuția despre Schengen este în continuare actuală și ține de noi să menținem acest subiect sus pe agenda europeană. Chiar acum, înainte să discutăm, am fost la Comisarul European pentru Afaceri Interne, Comisarul Johansson, care mi-a spus că va face tot ce este posibil pentru a avea un nou vot cu privire la extinderea zonei Schengen.
Vom avea acest vot numai dacă va exista premiza unui vot pozitiv, ceea ce este și bine și rău în același timp. Sperăm ca undeva spre luna iunie să vedem niște schimbări de poziționare. Dacă nu vor fi făcute aceste schimbări până în luna iunie, va fi complicat să avem un vot pozitiv.
Reporter: Ce se întâmplă până în iunie, sunt alegerile din Austria?
Europarlamentar Victor Negrescu: Sunt alegerile în Austria și vom vorbi și de noul raport privind statul de drept care privește Bulgaria. Și aici Olanda așteaptă acest raport pentru a-și schimba poziția. În consecință, suntem puțin blocați, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să insistăm. Și asta facem și în Parlamentul European, și în întâlnirile cu oficialii europeni, încercăm să explicăm tuturor că acest refuz, acel veto aplicat României, a afectat imaginea Uniunii Europene și afectează parcursul european al țării noastre, așa că avem nevoie de o repoziționare a Europei și un sprijin real, cu un vot pozitiv pentru țara noastră. Eu cred că există șanse, însă ține foarte mult de modul în care abordăm situația în perioada următoare.
Reporter: La final, dacă aveți un mesaj către cititorii Gazetei de Stâlpeni și locuitorii comunei.
Europarlamentar Victor Negrescu: În primul rând, citiți Gazeta de Stâlpeni. Asta e foarte important. În al doilea rând, cred că este foarte important ca vocea dumneavoastră să fie auzită și la nivel de județ și la nivel național, și la nivel European. Și, uitați, cu acest interviu se aude vocea dumneavoastră și la Bruxelles mai bine. Așa că aștept cu drag o invitație la Stâlpeni, pentru a veni să discutăm direct și a ne asigura că Europa este cu adevărat a tuturor, inclusiv a cetățenilor din Stâlpeni.
Reporter: Vă mulțumesc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News