Am stat de vorbă zilele acestea la Strasbourg cu dna. Corina Crețu, fost senator și deputat în Parlamentul României, apoi comisar european, iar acum europarlamentar, de la care mi-am propus să aflu în ce măsură europarlamentarii care ne reprezintă pot păstra legătura reală cu cetățenii, inclusiv cu cei din mediul rural, cum se văd problemele României și ale românilor de la Bruxelles și Strasbourg și situația partidului Pro România din care face parte.
Reporter: Doamnă europarlamentar, ați avut de-a lungul timpului, posibilitatea să cunoașteți cum funcționează sistemul de putere la nivel European, cât și sistemul de putere la nivel național. Sunt aceste sisteme preocupate la modul real de satul românesc? Pentru că, după cum ne arată unele barometre recente de opinie, cetățenii români nu se prea mai regăsesc nici în Parlamentul României, care știți, are undeva la 6% încredere în rândul populației, iar în ce privește Uniunea Europeană, încrederea scade din ce în ce mai mult.
Europarlamentar Corina Crețu: În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru invitație și să vă felicit. Eu sunt foarte legată de județul Argeș. Tatăl meu avea niște prieteni la Câmpulung Muscel și în foarte multe week-end-uri mergeam acolo, în oraș, care era foarte frumos și care sper să se revigoreze.
Așa cum probabil este cunoscut, după revoluție am terminat Facultatea de Cibernetică Economică în ‘89, deci cumva chiar la timp, pentru că toate oportunitățile și șansele pe care le-am avut au fost datorate faptului că am terminat la timp facultatea. Am lucrat la început la Uzina Mecanică de la Blaj, apoi ca ziarist, după care am intrat în politică, am fost senator, iar odată cu aderarea României la Uniunea Europeană am candidat la Parlamentul European și iată că, de 16 ani, sunt aici.
La nivelul Parlamentului European se face legislație europeană. La nivelul Comisiei Europene am fost Comisar responsabil pentru politica regională și fondurile de coeziune. Asta înseamnă 350 de miliarde de euro repartizate pentru 28 de țări inițial, după care a ieșit Marea Britanie și au rămas 27 de țări membre. Acești bani sunt folosiți, potrivit tratatelor, pe proiecte europene care să reducă decalajele dintre est și vest.
Și aici revin exact la subiectul pe care l-ați ridicat dumneavoastră. În calitate de comisar, am fost responsabilă de agenda urbană, dar ca europarlamentar, împreună cu tot cabinetul meu, suntem preocupați și facem eforturi pentru a aduce în atenție toate problemele legate de satul românesc, care sunt complet diferite. Chiar ne-am gândit să organizăm și niște vizite ale colegilor noștri, să vadă diferența între ceea ce înseamnă un sat în Germania, un sat în Franța și alte sate din estul european, unde discrepanțele sunt foarte mari.
Deci, la nivelul României, deși se înregistrează o creștere economică per ansamblu, discrepanțele între mediul urban și mediul rural s-au mărit foarte mult. De pildă, în mediul rural media este de un medic la 2.000 de locuitori, ceea ce înseamnă de 11 ori mai puțin față de mediul urban. Am făcut și un mic studiu, cu care îmi încep doctoratul, cu exact această temă, reducerea discrepanțelor între mediul urban și rural, pentru că vreau să contribui cu experiența pe care am căpătat-o la reducerea acestor diferențe.
Nu știu dacă a luat cineva vreodată în considerare toate analizele pe care le facem, dar e limpede că toate tratatele de coeziune trebuie să se investească acolo unde este mai mare nevoie, în funcție de produsul intern brut pe cap de locuitor și de rata sărăciei în mediul rural. Mă îngrijorează foarte mult, de asemenea, sărăcia din rândul copiilor, semnalată în toate rapoartele de țară din ultimii ani. Odată cu pandemia, acest fenomen a crescut. Cam unul din 10 copii, la sate, în medie, nu urmează nicio instituție de școlarizare, iar abandonul școlar este foarte mare.
E foarte important să avem regiuni puternice și țara să investească nu în funcție de primarul pe care vrea să-l sprijine, ci de ceea ce comunitatea are cel mai mult nevoie. Acest lucru este foarte deranjant pentru mine: faptul că prin PNRR și chiar și prin fonduri europene se dau bani europeni, dar fără să se facă o analiză exactă unde este mai mult nevoie de aceste fonduri europene.
Mă uitam, de exemplu, la lista celor 27 de spitale propuse spre renovare prin PNRR și este unul singur din Moldova, deși Moldova este printre cele mai sărace regiuni, nu numai din România, dar și din întreaga Uniune Europeană. Pe de altă parte, în Argeș de unde sunteți dumneavoastră, din câte am văzut, în statisticile pe care le avem la dispoziție, județul a beneficiat de mai multe programe operaționale și a avut un buget de aproape 300 de milioane de euro. Sunt foarte multe întreprinderi mici și mijlocii în care s-au creat locuri de muncă, au fost renovări în sănătate, dezvoltarea rurală durabilă, apă și canalizare.
Reporter: Ceea ce s-a făcut în județul Argeș, dar mai ales în comuna Stâlpeni, s-a făcut cam până în 2016. De atunci încoace nu se vede mai nimic. Spre exemplu, există o firmă de gaz care face din fonduri proprii această extindere de rețea, pentru că primăria tot ce a făcut a fost să facă mai mult studii de fezabilitate, DALI, proiecte tehnice ș.a.m.d., dar mai nimic nu s-a concretizat. Și nu doar la extinderea rețelei de gaz.
Pe de altă parte, ați amintit de Programul Național de Reziliență și Reconstrucție. Nu s-au accesat până acum fonduri, doar s-au stabilit câteva intenții de a accesa fonduri, s-au semnat niște documente și cam atât. Se vorbește despre un program pentru eficientizarea energetică a primăriei, proiect în care sunt incluse și două stații de încărcare pentru autovehicule electrice și despre un proiect privind eficientizarea iluminatului public în comună.
Pe de altă parte, în momentul în care vin ajutoarele de la Uniunea Europeană sau beneficiile europene sunt foarte puțini care știu că APIA, spre exemplu, înseamnă fonduri din bani europeni, pentru că sunt prezentate de autorități că sunt date de primar sau de un anumit partid, deși nu se datorează vreunei acțiuni a acestora.
Europarlamentar Corina Crețu: Din păcate, aceasta este o boală românească ce poate să devină foarte periculoasă, mai ales în contextul acestui val antieuropean. Nici eu, spre exemplu, nu am avut cunoștință de foarte multe proiecte care s-au făcut cu bani europeni. De pildă, la Cluj, am aflat că tramvaiul a fost modernizat pe fonduri europene. În general, cred că este foarte important ca primarii să spună că fondurile vin de la Uniunea Europeană, pentru că altfel oamenii nu mai văd aproape în niciun fel care este beneficiul apartenenței la Uniunea Europeană.
Deci aici cred că este o mare greșeală ce se întâmplă, faptul că și miniștrii, nu numai la nivelul acesta al primarilor, ci și miniștrii spun că tot ce este bun vine de la ei, de la primării și de la partidul lor, și tot ce este rău vine de la Bruxelles. Pe de altă parte, sigur că trebuie să ne batem, pentru că sunt interese diferite și, după cum am spus la început, sunt nevoi de dezvoltare diferite. Și noi trebuie să explicăm, pentru că de câte ori explicăm sigur că nu ne facem aliați și prieteni, dar există transparență.
Reporter: „Ne-am bătut”, de exemplu, ca la Stâlpeni să se transmită public ședințele de Consiliu Local și discuțiile astea să nu mai aibă loc într-un cerc retrâns de oameni care conduc comuna. Să existe transparență decizională, mai ales că este prevăzută de lege.
Europarlamentar Corina Crețu: Acestea sunt lucruri care mă îngrijorează foarte mult, pentru că sunt foarte mulți bani la dispoziție. România are la dispoziție, în perioada de acum înainte, aproape 80 de miliarde de euro, 30 de miliarde de euro bani din PNRR, iar restul sunt fonduri clasice, pe exercițiul 2021-2027, care nu mai întreabă nimeni și nici nu au fost lansate , deci nu s-a atras niciun leu.
Eu știu situația din județul Argeș, sigur, nu în detaliu, așa cum o știți dumneavoastră, dar știu că porniseră destul de bine, cu foarte multe proiecte. Din păcate, lupta politică, mai ales la Pitești, a dus la întreruperi foarte mari. Nu cunosc date legate de acțiunile din justiție, dar cert este că toate acestea au și blocat acțiuni și nu s-au mai făcut proiecte mari. Din câte știu, spitalul din Curtea de Argeș a fost eficientizat energetic, în sensul că s-au pus termopane, s-au mai făcut investiții la Tigveni, în satul Bârseștii de Jos, un complex de locuințe și, într-adevăr, așa cum spuneți, eu am semnat pentru 318 milioane de euro când eram comisar european pentru extinderea și modernizarea sistemului de apă și canalizare, de apă uzată, la Pitești, Topolovești, Costești, Buzoești.
Dar exact cum spuneți, nu știu dacă aceste proiecte au fost implementate și dacă oamenii de acolo chiar beneficiază la această oră de un sistem de apă. Pentru că nu există un sistem de raportare, deși ar trebui să existe. Odată ce aprobi acești bani, ar trebui să vezi exact dacă ei s-au cheltuit corect. Sigur că sunt mai multe niveluri de control. Primul este controlul la nivel național. Eu sunt și în Comisia de control bugetar și la nivelul Uniunii Europene s-a constatat că au fost foarte multe cazuri care ar fi putut fi detectate din țară, înainte să fie detectate la nivel european.
Reporter: Mă scuzați că vă întrerup, vă dau un exemplu de proiect din fonduri europene care inițial a costat aproximativ 417 000 de euro, dacă îmi aduc bine aminte. Am scris în Gazeta de Stâlpeni despre el. Era vorba despre modernizarea unui cămin dintr-un sat din Stâlpeni, la Livezeni. Cofinanțarea trebuia să fie undeva în jur de 120.000 euro de la bugetul local și valoarea finală, în acte, a ajuns la peste 1.000.000 euro, de două ori și jumătate mai mult.
S-a păstrat așadar componenta eligibilă, de peste 300.000 euro conform proiectului initial, iar cofinanțarea s-a întins ca cheltuială până la aproape 700.000 de euro. Iar anul acesta vor mai fi cumpărate cortina pentru scenă și draperii, ceea ce înseamnă alte costuri de la buget. Acesta nu este oare un jaf, folosindu-se ca pretext un proiect din bani veniți de la Uniunea Europeană?
Europarlamentar Corina Crețu: Nu vreau să generalizez, pentru că nu cunosc acest caz. Tot ce pot eu să vă spun este că, din păcate, România are proiecte, cele mai multe, cu cel mai mare preț, în general. Întotdeauna am avut întrebări de la alți comisari și de la structurile pe care le coordonam din poziția de comisar european, pe această problemă. Eram noi care conduceam în acest clasament și se mai apropiau de aceste costuri țări gen Polonia, Bulgaria, Grecia, nu țări avansate, și mă întrebau de ce este așa de scump în România. Deci din acest punct de vedere, eu cred că este foarte important să existe în primul rând o informare a beneficiarilor, a presei și a cetățenilor, și un control riguros.
Ceea ce știu este că, în Pitești, se stă foarte bine la proiectele făcute de Dacia Renault. Și cred că asta este un mare atu …
Reporter: Mai puțin drumul expres Pitești-Câmpulung-Brașov, unde se câștigase licitația pentru proiectare, iar firma a renunțat la contractul cu CNAIR. Aceeași firmă care avea în proiectare și execuție mai multe proiecte, inclusiv Centura de Sud a municipiului Timișoara.
Europarlamentar Corina Crețu: Aceasta este o altă mare problemă. România este țara cu cea mai mare rată a mortalității rutiere, avem nevoie de autostrăzi și, cu toate astea, nu reușim să înaintăm. Eu sunt bucuroasă că, în final, s-a aprobat acel drum expres Craiova-Pitești, care o parte s-a dat în folosință și deja se vede și ușurează circulația. Dar, într-adevăr, trebuie mers mai departe. Evident că Dacia Renault de la Mioveni, ca să poată să se dezvolte, are nevoie de infrastructură. E foarte trist să ai o fabrică de anvergura aceasta în Pitești și să nu ai drumuri pe care să faci export.
Dar să știți că Uniunea Europeană investește în continuare în echipamente auto, în creșterea productivității fabricii, pentru că practic este cea care asigură cea mai mare parte a locurilor de muncă de acolo. Cercetarea și inovarea, de asemenea, dar pe de altă parte nimeni nu poate înlocui nici activitatea unui primar, nici activitatea unui ministru. Cu spitalele regionale, de pildă, de la Uniunea Europeană, totul era pregătit. În 2015, am aprobat studiile, în 2017 s-au stabilit amplasamentele, după care până în 2020 când am plecat de pe postul de comisar și până în 2022 nu s-a mai spus nimic despre acestea. Vă dați seama? După 8 ani de la data când banii au fost alocați nu există nici măcar un șantier, iar asta este vina autorităților din România.
Era ideea a se construi trei spitale regionale de câte 350 de paturi. După 2018 s-a discutat defazarea pe următorul exercițiu bugetar al uniunii, iar de atunci au fost opt miniștri ai sănătății și fiecare a venit cu altă viziune. Acum s-a ajuns la propunerea construirii a trei spitale regionale, de câte 850 de paturi. Măcar să se facă, este nevoie de investriții în sănătate, în medici, dar suntem în 2023 și nici măcar nu se cunosc constructorii.
Apoi este nevoie să avem medici suficienți, să fim în stare să susținem activitatea medicală și să plătim salariile medicilor, pentru că și aici e o problemă: noi facem clădirea din Programul Operațional Regional, dar pe de altă parte, dacă sunt clinici în comune, comunele acelea cum ar fi Stâlpeni, construite prin POR ar fi dificil de plătit medicii de la bugetul local. Aici ajută Uniunea Europeană, iar primăria ar putea să solicite Ministerului Fondurilor Europene să suporte salariile din Programul social european, ca să degreveze comuna de această povară.
Deja la 16 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, primarii ar fi trebuit să-și ia experți pe lângă ei. Adică acuma „omul sfințește locul”, în sensul că, dacă edilii își iau oameni care cunosc aceste reguli europene și se duc și se zbat, atunci vin și banii din proiectele europene. Să facă cum a făcut dl. Bolojan la Oradea, de pildă, care inițial a avut o cotă foarte mică de bani atrași, dar în timp ce toate celelalte orașe reședință de județ nu cheltuiau acești bani, el avea tot timpul proiecte pregătite și normal că, indiferent dacă era un prim-ministru care-l plăcea sau nu-l plăcea pe primarul din Oradea, n-avea ce să facă, pentru că proiectele erau depuse și s-a văzut și se vede că Oradea este un reper.
Reporter: Am două întrebări care vin de la organizația Pro România Stâlpeni. Prima întrebare este cum vedeți negocierile dintre partidul dvs. și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Credeți că sunt benefice? Informația vine de la nivel județean, unde s-a propus să se facă un fel de negociere cu AUR, motivându-se că Pro România nu poate, după toate calculele, să treacă pragul electoral. Și a doua întrebare, care este direcția în care ar trebui să meargă partidul dumneavoastră?
Europarlamentar Corina Crețu: Eu, sincer, nu am nicio informație în legătură cu această negociere. Ce am văzut în presă a fost o întâlnire a lui Victor Ponta cu dl. Simion, pe care de altfel l-am și întâlnit și eu, zilele trecute pe holuri, acum vreo 2 săptămâni. Mie mi s-ar părea normal, sincer, ca locul nostru să fie în PSD. Din păcate, ei au ajuns așa, cumva, foarte puternici și nu ne mai vor pe noi. Practic, știți că și la nivel județean au cam luat oamenii unul câte unul.
Eu încă militez pe ideea că PRO România, dacă se mobilizează și își consolidează statutul, va putea trece pragul electoral. Eu sunt susținătoarea consolidării noastre și a trece pragul de 5% și, după aceea, cu un scor poate mai solid, să putem negocia, pentru că atunci vor avea și ei nevoie și vedem atunci ce alianțe putem face. Nu am niciun mandat să vă spun în ce direcție se îndreaptă, dar personal, aceasta este poziția mea: că am putea, dacă ne-am mobiliza puțin, să ne consolidăm și, după aceea, ca PRO România, să încercăm să facem alianțe și la nivel local și la nivel județean, în beneficiul oamenilor.
Reporter: Nu știu dacă aveți această informație, dar doi consilieri ai ProRomânia Stâlpeni au plecat din PSD și declară că nu vor să se mai întoarcă acolo. Asta este o mare problemă, pentru că au plecat sau au fost dați afară.
Europarlamentar Corina Crețu: Da, și eu am fost în această situație. Există foarte multe răni, pentru că noi am vrut foarte mult să facem bine și s-a considerat că lezăm interesul partidului. Dar aveam propria mea conștiință și nu puteam …
Reporter: Mă scuzați că vă întrerup, dar cine a considerat? Domnul Liviu Dragnea?
Europarlamentar Corina Crețu: Da, Liviu Dragnea a fost foarte lezat de faptul că vorbeam despre autostrăzi, despre spitale, despre faptul că avem bani europeni, că putem face investiții, spre exemplu. Au fost foarte nemulțumiți că nu am acceptat ca cele trei spitale regionale să fie făcute în parteneriat public-privat, așa cum la un moment dat mi-au solicitat. Iar eu am spus că atâta vreme cât ar fi în parteneriat public-privat, nu ar mai fi spitale pentru oamenii săraci. Și am spus și public asta, tocmai ca să opresc o ordonanță de urgență pe care ei voiau să o publice.
Vă dați seama, dacă dumneavoastră investiți astăzi într-un spital, nu vreți, după ce se face, să vă recuperați investiția? Adică n-ar fi fost trei spitale regionale, ci ar fi fost trei clinici private, și atunci au solicitat, deși erau bani, să fie mutați acești bani, să fie mutată construcția lor pe 2021-2027, în ideea că eu nu voi mai fi comisar european.
Dar doamna din Portugalia, care a venit după mine, merge pe același principiu, pentru că România are nevoie și de un sistem public de sănătate foarte bun, pentru că sistemul privat s-a mișcat totuși destul de bine în România, inclusiv Regina Maria și altele au făcut credite la Banca Europeană de Investiții. Deci există deja acest sistem privat. Problema e ce facem cu oamenii săraci, care nu-și permit să meargă la clinicile private și, de aceea, avem nevoie ca de aer de acest sistem public de sănătate.
Reporter: Și nu este ciudat că deși PSD afirmă că reprezintă oamenii săraci și problemele acestora, a luat decizii chiar împotriva sistemului public de sănătate, amânând aceste investiții, deși erau bani europeni?
Europarlamentar Corina Crețu: Este o mare dezinformare. Eu vă mulțumesc că vreți să se afle, să vorbiți cu mine. Mai încerc și eu să intru în emisiuni la TV ca să îmi spun punctul de vedere, dar sunt solicitată prea puțin. Colegii mei au telefonul dvs. și voi încerca să vin la Stâlpeni ca să explic care este adevărul. Este o zonă superbă acolo, la dumneavoastră, și este păcat să nu fie dezvoltată.
Este o foarte mare dezinformare de care și dvs. ați vorbit. Faptul că oamenii, dacă se face ceva și se face pe bani europeni, niciodată n-o să citească, că este meritul Uniunii Europene. Deși este în regulament acel panou de informare, este deja cunoscut că sunt câteva țări care ascund cumva faptul că sunt fonduri europene. La noi informarea se rezumă doar la amplasarea unui panou în dreptul investiției, dar înainte de Brexit, în Marea Britanie panoul stătea doar o zi. Diferența este că noi nu ne permitem luxul Marii Britanii, care a fost întotdeauna mai pro-americană, mai departe de Bruxelles.
Noi avem o situație geo-strategică în care nu avem de ales decât a fi în Uniunea Europeană și de a îndrepta lucrurile din interior, pentru că nimeni nu spune că Uniunea Europeană nu face greșeli. Mâine avem și un vot important, de pildă, cu eficiența energetică a clădirilor. Multe țări vor pierde, altele vor câștiga dacă va exista o diferențiere mai mare și s-ar modifica clasele de eficiență energetică, putând accesa finanțări suplimentare. Vedem, pentru că statele membre au interese diferite.
Reporter: Permiteți o concluzie personală, că sunt foarte mulți bani europeni la dispoziția României, dar nu există proiecte românești care să acceseze și să absoarbă acești bani. Și atunci se acoperă această neputință cu dezinformare și propagandă. Este greșit?
Europarlamentar Corina Crețu: Nu, așa este, avem nevoie de profesioniști în Ministerul Fondurilor Europene. Eu nu știu dacă mai cunosc un om – doi dintre cei cu care am lucrat ca și comisar European. Pentru că, odată ce s-au specializat cât de cât, i-au luat firmele străine sau multinaționalele. Într-adevăr, e o mare dezbatere dacă să se dea sau nu bonusul pentru cei care lucrează cu fonduri europene. Acest lucru este posibil prin regulament, dar la nivel național, și introduce niște indicatori. Adică nu numai faptul că ești încadrat pe un post și că lucrezi cu fonduri europene, ci să se vadă efectiv construcția pe teren.
Reporter: Mai candidați pentru un nou mandat de europarlamentar?
Europarlamentar Corina Crețu: Eu aș vrea să candidez. Am avut această discuție chiar de curând cu președintele Ponta. Mi-a spus și dânsul, știu și eu că e greu, e o perioadă grea, în care România sigur că a avut nevoie de o stabilitate, fiind la graniță cu un stat aflat în război. Dar această stabilitate, din păcate, este și în detrimentul partidelor mai mici. Adică, cu toată experiența mea pe care ați enumerat-o, n-aș avea loc într-un minister, ceea ce e absolut incredibil pentru o țară normală, să nu poți să-ți folosești specialiștii care au cunoștințele și relațiile necesare, decât dacă ești loial celui de la județ sau celui de la guvern.
Reporter: În încheiere, ce mesaj aveți pentru cititorii Gazetei de Stâlpeni și pentru locuitorii comunei?
Europarlamentar Corina Crețu: Vă felicit pentru ceea ce faceți, pentru că le dați încredere oamenilor, și sper să le dați încredere și în Uniunea Europeană. Trăim o perioadă cu foarte multe crize, mai întâi a venit pandemia, după aceea războiul din Ucraina, acum avem criza energetică, criza exploziilor de prețuri. Eu cred că solidaritatea dintre noi ar trebui să fie piatra de temelie.
Pe de altă parte, chiar îmi propun să militez mai mult pentru Pro-România, să merg mai mult prin țară și să încercăm să convingem că a fost o perioadă foarte fastă, din punctul meu de vedere, după 2012, în guvernarea Ponta. Eu am candidat prima pe listă în 2014 și am luat din 32 de locuri, 16 locuri. Deci niciodată într-o sută de ani un partid n-o să mai ia jumătate din locurile unei țări.
În România, din păcate, s-a ales praful din cauza acestei rupturi și, într-adevăr, foarte mulți dintre colegii noștri nu mai vor să se întoarcă în PSD. Eu cred că putem demonstra că suntem o variantă cu adevărat social-democrată, dar e foarte greu să schimbăm mentalitatea oamenilor atâta vreme cât, dumneavoastră știți foarte bine, Autoritatea Electorală Permanentă o spune, care sunt sumele care se investesc în presa națională de la bugetul de stat, partidelor politice.
Reporter: Vă mulțumesc pentru interviu și vă stăm la dispoziție pentru a transmite mesajele dumneavoastră.
Europarlamentar Corina Crețu: Mulțumesc și eu, tare mult.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News