[ALEGERI MANIPULATE] Serviciile secrete, propaganda rusă și ascensiunea lui Călin Georgescu

Într-un scenariu ce pare desprins dintr-un thriller politic, România s-a trezit în urma primului tur al alegerilor prezidențiale cu Călin Georgescu în frunte, cu 22,94% din voturi, urmat de Elena Lasconi, cu 19,18%. Ascensiunea acestui personaj controversat a fost facilitată nu doar de un mecanism de propagandă sofisticat pe rețelele sociale, dar și de lipsa de reacție a instituțiilor care ar fi trebuit să protejeze democrația și Constituția.

După demisiile conducerilor celor două partide care formează astăzi guvernul, PSD și PNL, Cătălin Tolontan, într-un articol incisiv publicat pe Hotnews, subliniază rolul neglijent al serviciilor secrete în acest context:

„Generalii care conduc serviciile secrete și șefii poliției s-au strecurat de fiecare dată când un caz a îngrozit o întreagă țară. De data asta, e timpul ca Parlamentul să-și ia în serios rolul de control, iar președintele pe cel de șef al CSAT, înainte de a deveni o gubernie.”

O țară manipulată de algoritmi și tăcerea instituțiilor

Călin Georgescu a utilizat platforme precum TikTok, Instagram și YouTube pentru a propaga un discurs neo-legionar și pro-rus, transformându-le în arme politice. Între timp, autoritățile s-au concentrat pe „infracțiuni mărunte” precum continuarea propagandei electorale pe rețelele de socializare. Un caz emblematic este cel al unei pensionare de 74 de ani, din Lenauheim, județul Timiș, amendată pentru că a distribuit un mesaj de susținere a Elenei Lasconi pe Facebook. „Pentru SRI și SIE, propaganda legionară și antisemită derulată de Georgescu de ani de zile nu a fost o amenințare la adresa Constituției. În schimb, mesajele unei pensionare au fost tratate ca o prioritate,” subliniază Tolontan.

Nu postarea unei pensionare, ci legionarismul, travestit sub un discurs naționalist și ortodoxist, este un pericol actual și activ pentru democrația românească. Alianțele lui Călin Georgescu cu grupări precum „Frăția Ortodoxă” sau „Fundația Ion Gavrilă Ogoranu” și colaborările sale cu promotori ai extremismului de dreapta sunt bine documentate de către presă, cel mai probabil și de serviciile secrete din România.

Propaganda rusă, pe de altă parte, a utilizat vectori precum Sputnik și Russia Today pentru a amplifica mesajele lui Georgescu. Articole laudative precum cel din 2016, publicat de Sputnik, în care Georgescu era prezentat drept viitorul prim-ministru, demonstrează cât de bine orchestrată a fost campania sa.

Iar după alegeri, a existat și o reacție de la Moscova prin care se afirmă că Georgescu este perfect aliniat cu Rusia. Declarația Moscovei sugerează că pozițiile și politicile lui Călin Georgescu sunt în concordanță cu interesele și viziunea Rusiei în regiune. Această afirmație indică o percepție a acestuia ca fiind favorabil sau deschis influenței ruse în România.

În acest context, riscul ca acest candidat să facă jocurile Kremlinului în România sunt foarte mari, mai ales că vorbim de cea mai importantă instituție a statului, președinția. „România riscă să devină o gubernie,” avertizează și Cătălin Tolontan, punând degetul pe rana ignorării fenomenului de către instituțiile statului.

Un cerc vicios alimentat de suveranism și de votul emoțional

Votul masiv pentru Călin Georgescu în diaspora de peste 43%, la mare distanță de următorul clasat, Elena Lasconi, 26,82%, poate veni pe un fond emoțional valorificat de propagandă. Frustrarea multor români care se confruntă cu marginalizare și respingere în statele europene unde aleg să emigreze are, paradoxal, rădăcini în același tip de „suveranism” pe care unii îl promovează acasă.

Această ideologie, care își trage seva din teama față de „ceilalți” și din dorința de a păstra privilegiile exclusiv pentru cei „de-ai noștri”, devine un bumerang. Ajunși pe alte meleaguri, românii suferă exact din cauza unei mentalități similare cu cea pe care unii o apără aici: o mentalitate închisă, care înlocuiește cooperarea cu barierele.

Fără soluții economice solide în România, care să ofere locuri de muncă bine plătite și accesibile, și fără o educație care să încurajeze empatia, toleranța și gândirea critică, acest cerc vicios va continua. Cei care astăzi promovează un „suveranism” naiv acasă vor continua să se confrunte cu forme similare de excludere în alte țări. În absența unei schimbări de perspectivă, situația nu doar că nu se va îmbunătăți, ci riscă să se agraveze.

Soluția stă în depășirea acestui paradox: să lucrăm pentru o Românie în care oamenii nu sunt împinși să plece și să înțelegem că adevărata prosperitate vine din colaborare și deschidere, nu din ridicarea de ziduri. Ori ascensiunea lui Călin Georgescu este un semnal de alarmă pentru democrația românească, pentru că riscăm să ne trezim între niște ziduri impuse de astfel de indivizi. Prin urmare, Parlamentul și CSAT trebuie să ia măsuri urgente pentru a nu se produce astfel d ederapaje, pentru a restabili încrederea în instituțiile statului și pentru a contracara propaganda extremistă și pro-rusă.

Vă invit să reflectați asupra acestui moment critic și să rămâneți atenți și responsabili în fața manipulării politice și mediatice. Pentru mai multe detalii, vă invit să citiți articolul integral al lui Cătălin Tolontan pe Hotnews.

Foto: Europa Liberă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News