[PIAȚA STÂLPENI] Un „brand” degradat, dar bine protejat de administrația locală

Piața din Stâlpeni, loc de întâlnire tradițional între comercianți și cumpărători, ar putea deveni un spațiu modern, curat și bine administrat. Cu toate acestea, propunerea pe care am făcut-o joi, de modernizare sau de administrare de către o societate comercială (SC), a fost respinsă de administrația locală. Și nu doar atât, nici măcar nu s-a dorit dezbaterea acestei propuneri, deși modul de administrare ar fi însemnat atragerea de investiții și oferirea unor condiții mai bune atât pentru vânzători, cât și pentru cumpărători. Motivele invocate? TRADIȚIA trebuie păstrată, iar piața este un „BRAND” al comunei Stâlpeni.

Starea actuală a pieței

Pentru oricine vizitează piața din Stâlpeni, realitatea este dezamăgitoare: infrastructura este învechită, condițiile de comercializare sunt precare, iar lipsa unor minime investiții se vede cu ochiul liber. Fotografii recente surprind gropi, mese deteriorate, geamuri lipsă, acoperișuri care abia mai stau în picioare și o atmosferă care nu inspiră deloc ideea de progres. Comercianții își desfășoară activitatea în condiții improprii, iar cumpărătorii trebuie să navigheze printre noroaie și structuri improvizate.

În loc să se caute soluții pentru îmbunătățirea pieței, primăria preferă să păstreze actuala stare de fapt. Motivul invocat este unul greu de justificat: piața este un „brand” al comunei și nu trebuie schimbată sau modernizată. Altfel spus, în opinia administrației din Stâlpeni, degradarea, lipsa facilităților moderne și condițiile improprii nu sunt probleme, ci elemente de patrimoniu ce trebuie protejate și cu care ar trebui să ne mândrim că arată astfel.

Un alt argument adus împotriva modernizării și a păstrării tradiției a fost acela că nu trebuie oprit accesul căruțelor trase de cai. Da, poate fi asigurat accesul și pentru astfel de vehicule, dar dacă unii dintre comercianți aleg acest mijloc de transport, acest lucru nu înseamnă că întreaga piață trebuie menținută într-o stare de paragină pentru a nu „strica tradiția”. Se poate amenaja un spațiu dedicat pentru astfel de atelaje.

În multe localități rurale din România, modernizarea piețelor a fost realizată fără a îngrădi accesul producătorilor tradiționali. Și la Stâlpeni aceste modernizări se pot face și ar fi adus beneficii directe comunității. S-ar putea oferi o infrastructură mai bună, spații de vânzare decente și un mediu mai atractiv pentru micii producători locali. Cu toate acestea, la Stâlpeni dezvoltarea pare să fie văzută ca un pericol, administrația locală considerând că această piață trebuie să rămână așa cum este, pentru că … reprezintă un simbol al comunei.

Alternative refuzate

Propunerea pe care am înaintat-o primăriei Stâlpeni de transformare a administrației pieței într-o societate comercială ar fi permis atragerea unor fonduri și administrarea mai eficientă a spațiului. O astfel de abordare ar fi permis transparență în gestionarea pieței, reguli clare pentru comercianți și un cadru care să încurajeze investițiile private.

În plus, un astfel de model ar fi eliminat suspiciunile legate de o administrare deficitară, speculă, lipsa fiscalizării sau favoruri acordate unor comercianți, în detrimentul altora. Și ar fi fost un punct forte la raportul de audit și conformitate realizat de Curtea de Conturi a României anul trecut, în noiembrie, control care a găsit o mulțime de nereguli și pe care primăria trebuia să le rezolve până ieri.

Deși proiectul propus a fost respins fără o analiză serioasă, consilierii locali care s-au opus schimbării nu au venit cu soluții alternative, ci doar cu refuzuri și justificări vagi. Le-aș fi putut menționa că a existat un „brand” al comunei Stâlpeni, clubul de fotbal Forestierul, existent și azi dacă nu ar fi fost lăsat în paragină și s-ar fi alocat fonduri pentru susținerea acestuia.

Pierderea unei oportunități

Modernizarea pieței ar fi o investiție cu beneficii clare pentru întreaga comunitate. O infrastructură mai bună ar atrage mai mulți comercianți, condițiile de igienă îmbunătățite ar crește încrederea în desfacerea produselor tradiționale, iar cumpărătorii ar fi avut parte de o experiență mult mai plăcută. În plus, transformarea administrației pieței într-o societate comercială ar fi permis dezvoltarea unui plan de afaceri care să genereze venituri pentru comună, bani ce ar fi putut fi reinvestiți în alte proiecte locale.

În schimb, s-a ales varianta stagnării. Cetățenii sunt în continuare lăsați să se descurce cu ceea ce există, primăria considerând că o piață degradată este mai valoroasă decât una modernizată. Refuzul de joi nu este doar o decizie administrativă nefericită, ci o dovadă a unei viziuni înguste asupra dezvoltării locale.

Modernizarea nu înseamnă distrugerea identității locale, ci adaptarea acesteia la nevoile actuale ale cetățenilor. Comunitatea are nevoie de condiții mai bune, nu de scuze pentru a menține o stare de degradare. Da, tradițiile sunt importante, dar nu trebuie folosite ca pretext pentru a bloca îmbunătățirile necesare, astfel că este timpul ca administrația locală să înțeleagă acest lucru și să acționeze în interesul comunității, nu al propriilor convingeri politice.

Justificarea investiției

Documentul care să susțină propunerea de modernizare, pe care îl puteți consulta aici, arată toate aspectele care au fundamentat acest proiect de hotărâre de consiliu pe care am încercat să-l prezint în ședința de joi. Tot ce am fost lăsat să prezint au fost doar câteva rânduri din document.

Se poate vedea pe înregistrarea video a ședinței din 27.02.2025. Restul oprindu-se la nemulțumiri și vociferări. Nemulțumiri pentru că monopolizez spațiul ședinței – din punctul meu de vedere, o ședință de consiliu local, se încheie atunci când nu mai este nimic de prezentat/analizat – și vociferări de genul „dacă la alții se păstrează tradiția, de ce să fim noi mai cu moț?”

Din respect pentru cei care m-au votat și pentru cei care contribuie din banii lor pentru a-mi plăti indemnizația de consilier local, niciodată nu merg la o ședință fără să analizez cu mare atenție ordinea de zi, să parcurg toată documentația transmisă și să fac comentariile necesare. Nu fac parte dintre cei ce citesc punctele de pe ordinea de zi cu câteva minute înainte de începerea ședinței, precum meniul la restaurant și apoi comentează, în surdină, că ne întindem mult la discuții.

Dacă vrem ca Stâlpeni, comuna noastră, să se dezvolte trebuie să ne raportăm la localități care au reușit acest lucru precum Ciugud, Dumbrăvița sau Florești, nu la cele care se confruntă cu aceleași probleme ca noi. Comparându-ne doar cu cei care sunt în aceeași stare de degradare, nu vom găsi niciodată soluții reale de modernizare, ci numai justificări.

Are rost să mai încerc să schimb ceva, când brandul este atât de puternic?

Nu pot să nu mă întreb dacă timpul și efortul investite în analiza proiectelor, în identificarea unor soluții viabile pentru modernizarea pieței, eficiența digitalizării administrației, în evaluarea „ciornelor” prezentate de angajații primăriei în locul documentelor oficiale pentru validare în ședințele de consiliu își mai au rostul, atâta vreme cât discuțiile par să se piardă în derizoriu, fără un real interes sau dorință de schimbare.

Iar dacă sunteți curioși, iată cum arată realitatea Pieței Stâlpeni, „brandul” comunei Stâlpeni care trebuie protejat!