Plângerea penală formulată de Consiliul Superior al Magistraturii împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu pentru „incitare la ură și discriminare” împotriva magistraților beneficiari ai pensiilor speciale, riscă să devină un caz-școală despre abuzul de putere și interpretarea extensivă a legii penale.
CSM susține că declarațiile Oanei Gheorghiu, prin care aceasta a criticat dur privilegiile de pensie ale magistraților, ar fi instigat publicul la ură împotriva unei categorii de persoane, în speță magistrații. Însă, chiar și într-o interpretare de bună-credință, această abordare forțează până la deformare sensul articolului 369 din Codul penal.
Jurnalista Emilia Șercan a explicat pe facebook, tranșant, că textul de lege invocat se referă exclusiv la incitarea la ură împotriva unor persoane sau grupuri definite pe criterii de rasă, religie, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, avere, origine socială etc. Profesia nu se regăsește printre aceste criterii, iar simpla apartenență la o categorie profesională nu intră sub protecția penală. Cu alte cuvinte, critica adusă unei categorii sociale cum este cea a magistraților cu pensii speciale, mai ales într-o chestiune de interes public, nu este infracțiune.
Fostul judecător și membru CSM Toni Neacșu a intervenit și a încercat să argumenteze contrariul, susținând că „pensiile speciale fac parte din averea magistraților”, iar critica publică la adresa „specialilor” ar reprezenta o incitare la ură pe criteriul averii. Numai că această interpretare extensivă ignoră principiul fundamental al dreptului penal: nicio persoană nu poate fi pedepsită pentru fapte care nu se încadrează clar într-o normă existentă.
În acest caz intervine și o poziție care schimbă întregul raport de forțe, cea a Iuliei Motoc, fost judecător la CEDO. Aceasta reamintește că libertatea de exprimare a politicienilor se bucură de o protecție maximă. CEDO a decis constant că discursul politic are un rol esențial într-o societate democratică și că poate include chiar expresii care „șochează, ofensează sau deranjează”. Protecția se menține atâta timp cât nu există un discurs de ură în sensul clasic, adică bazat pe rasă, etnie, religie sau alte criterii similare.
În acest context, plângerea CSM nu poate fi privită ca o simplă neînțelegere juridică, ci ca pe un abuz evident îndreptat împotriva unui politician, membru al guvernului, care a făcut o declarație publică. Instituția care apără independența justiției și bunul său renume, care o mai fi acesta în societate după cazurile de achitare pe bandă rulantă a corupților și apărarea privilegiilor magistraților în plină perioadă de austeritate bugetară, are prezumția cunoașterii legii și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
Iar folosirea articolului 369 pentru a intimida o figură politică intră în sfera abuzului de drept. Președintele Nicușor Dan a reacționat în acest sens echilibrat și a numit declarația Oanei Gheorghiu „nefericită”, dar a catalogat reacția CSM ca fiind una „exagerată”, refuzând să semneze cererea de urmărire penală. O decizie corectă, atât juridic, cât și democratic și care separă critica politică de cenzura instituțională.
În completarea poziționărilor care condamnă acțiunea CSM se înscrie și poziția fostului ministru al Justiției, Ana Birchall, care vine ca un diagnostic sever. Acela că CSM nu mai garantează independența justiției, ci funcționează ca o structură autoreferențială, menită să apere privilegii interne. Birchall a cerut chiar discutarea desființării instituției, amintind de cazurile în care CSM a acționat ca instrument de intimidare, nu ca garant al echilibrului și independenței puterii judecătorești.
Așadar, chiar dacă Oana Gheorghiu ar pierde în instanțele românești, unde puterea care a depus plângerea îi poate și judeca dosarul, CSM nu are nicio șansă să câștige la Strasbourg. Pentru că la CEDO, libertatea de exprimare politică nu se judecă după orgolii instituționale, ci după principiul democratic fundamental, că puterea publică nu poate folosi legea penală pentru a-și proteja privilegiile.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News