[ OPINIE ] Unire întru Adevăr

Scris de Andrei Vacaru
61 vizualizari

Unirea Principatelor pe care o aniversăm astăzi are legătură cu un concept mult mai mare, denumit Națiune.

Cea americană spre exemplu, pestriță prin natura cetățenilor săi, s-a unit mai întâi în jurul unui document fundamental, Declarația de Independență, apoi a unit entități statale, chiar și cu prețul unui război civil, ajungând ceea ce este astăzi. O mare și puternică națiune.

Alte națiuni s-au unit în jurul monarhiei pe care au așezat-o în mijlocul poporului pentru echilibru și stabilitatea dată de sacralitatea legăturii acesteia cu Dumnezeu și prin urmare, legând de divinitate acele națiuni.

Iar altele, precum evreii, care erau acum un secol o națiune fără teritoriu dar, unită de o religie cu rădăcini în timp, de mii de ani, cu o identitate și cu un istoric cumplit, s-a consolidat ulterior prin ocuparea unui teritoriu național.

Teritoriul fiind fundația pe care se așează o națiune, unul necesar, dar nu vital. Pentru că polonezii, spre exemplu, în urma Pactului Molotov – Ribbentrop, au fost deposedați de teritoriu în 1940 de către ruși și de germani, dar au rămas o națiune. Una care și-a recâștigat teritoriul furat.

Românii au constituit o națiune pentru că exista voința, identitatea și oportunitatea necesare acestui fapt.

Mai întâi sub un domnitor pământean, Alexandru Ioan Cuza, ales în două principate românești. La 6 ani după aceea domnitorul a fost înlocuit cu o monarhie care, 11 ani mai târziu, câștiga independența micului principat, independența fiind un deziderat fără de care nu se poate naște un stat național.

Iar în 1918 românii consfințeau unirea tuturor într-un teritoriu mare, într-un spațiu comun, devenit Regatul Român sau România Mare.

Am pus atunci la baza națiunii noastre

  • monarhia (de care am fost deposedați cu tancurile rușilor),
  • un teritoriu național (ciuntit 22 de ani mai târziu de ruși și de naziștii germani și hortyști),
  • biserica (alterată ulterior de comunism prin complicitate și lăcomie sistemică) și
  • o constituție care ar fi trebuit să fie un document – fundație care să ne creeze, prin el însuși, sentimentul identității, al valorilor și mândriei naționale. Doar că și constituția a fost mutilată de-a lungul timpului, iar ceea ce face astăzi Curtea constituțională este a o transforma într-o unealtă în sprijinul corupției și al imoralității sistemice.

Suntem astfel o națiune ciuntită intenționat de tot ceea ce ne-a unit în 1918 și la fundația căreia se sapă in continuare prin analfabetism, corupție și populism.

Cancerul ce ne-a fost inoculat mai întâi cu forța, apoi prin eliminarea elitelor și reeducare și de care suferim și acum se numește comunism.

Un cancer ce supraviețuiește în mintea multora dintre noi deoarece este pompat prin televiziuni ce aparțin unor infractori, în doze zilnice, prin emisiuni delirante.

Așa am ajuns să respingem monarhia, cea desființată de comuniști. Așa am ajuns să respingem legea și am pierdut respectul față de lege, pentru că în comunism nu respectam decât partidul și securitatea, de frică. O frică de autorități pe care o trăim și astăzi. Așa am ajuns să respingem moralitatea pentru că în comunism ea se supunea egalității cu forța și „dreptului” de a da în cap aproapelui pentru a-l deposeda de bunuri, numindu-l chiabur.

Și, parte din noi, din fericire nu mulți, îi apreciază pe ruși, pentru că ne-au adus comunismul și pentru că se luptă acum cu „nazismul ucrainean”. Dar sunt creștini ortodocși și asta, chipurile, ne-ar uni în cuget și simțire în fața amenințărilor occidentului desfrânat.

Ucraina fiind și ea o altă națiune, una ce se naște prin suferință sub ochii noștri, unită în fața amenințării unui imperiu al răului condus de un tiran construit pe același tipar cu al lui Stalin, cel care i-a înfometat până la moarte în anii 1930, ucigându-i în masă.

Astăzi suntem divizați, ne rușinăm că suntem români, deviați în gândire de tot felul de frustrări reale sau inventate, precum dacopatie, suveranitate, oculta mondială sau progresism. Suntem slăbiți, mințiți și umiliți de niște indivizi ajunși la putere și care nu au nicio treabă cu națiunea română, ci doar cu banii și accesul facil la aceștia.

Ce este de făcut?

Evident, unire. Unirea pentru interzicerea promovării comunismului, eliminarea inculturii, pedepsirea propagandei și a imoralității.

Unire în jurul unor Adevăruri ireconciliabile, date de Divinitate, precum Dreptul la împlinire personală, Libertate, Egalitate și Responsabilitate Socială, luate împreună și nu separat.

Adevăruri pe care să le punem într-o declarație a națiunii ca fundație a Renașterii noastre naționale deoarece, așa cum spunea Maiorescu, „o națiune nu poate fi construită pe o fundație de Minciună”. Ci pe sete de Adevăr.


Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News


Alte recomandari

Scrie un comentariu

* Prin trimiterea comentariilor esti de acord cu politica de confidentialitate privind prelucrarea datelor personale.

Site-ul utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta dumneavoastra pe site. Am actualizat politicile pentru a integra in acestea modificarile specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date. Te rog sa citesti modul in care prelucram online datele cu caracter personal. Prin continuarea navigarii pe site confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de prelucrare a datelor. Datele tale pot fi oricand sterse urmand instructiunile din document. Accept Citeste Politica de confidentialitate