Într-o societate sănătoasă, respectul pentru educație, integritate și profesionalism ar trebui să fie norme fundamentale. Aceste valori susțin un climat de respect și stabilitate, în care cetățenii pot avea încredere în liderii lor și în relațiile dintre ei. Cu toate acestea, astăzi asistăm la un fenomen invers: politica bunului simț a devenit o noțiune aproape utopică, abandonată într-o lume în care superficialitatea, disprețul și lipsa de respect sunt promovate. Vedem cum oamenii competenți, educați și cinstiți sunt marginalizați, iar în locul lor sunt promovați cei care, deși nepregătiți, afișează o atitudine obraznică și lipsită de scrupule.
Degradarea valorilor morale nu se manifestă doar la nivelul conducerii, ci și în relațiile cotidiene, unde răutatea și ipocrizia au devenit „stări de fapt” tolerate și chiar normalizate. Fie că ne referim la indiferența față de cei educați sau la comportamentele ipocrite din comunități, degradarea morală are efecte dezastruoase asupra unității și încrederii interumane.
Politica bunului simț, mai degrabă decât o virtute necesară, a devenit un lux rar. În locul integrității și profesionalismului, vedem tot mai des aroganța și nepăsarea față de cetățeni.
-
Degradarea societății prin disprețul pentru oamenii educați și promovarea incompetenței
Într-o lume în care bunul simț și respectul față de educație ar trebui să fie piloni de bază, observăm tot mai des cum acestea sunt ignorate. Cei care au muncit pentru a-și construi o carieră prin educație și onestitate sunt deseori marginalizați, iar locul lor este luat de oameni care, deși nepregătiți, sunt promovați prin aroganță și relații de influență.
De cele mai multe ori, acești indivizi sunt numiți în funcții de conducere nu pentru că au demonstrat o capacitate profesională, ci pentru că își afișează puterea fără reținere și fără respect pentru cei din jur.
Mai grav este faptul că acești oameni nepregătiți pretind respect din partea celor educați. Deși respectul ar trebui să fie o virtute câștigată prin profesionalism și competență, societatea valorizează obrăznicia, iar cei care ar merita cu adevărat să fie respectați sunt tratați cu dispreț. Această inversare a valorilor subminează întreaga structură socială și distruge moralul oamenilor, nu puțini, care își doresc să contribuie onest și educat.
-
Politica bunului simț și nevoia respectului pentru oameni cu integritate
Un element central al bunului simț, fie în politică, fie în viața de zi cu zi, este respectarea cuvântului dat și onorarea promisiunilor. Cu toate acestea, într-o lume în care integritatea și competența sunt marginalizate, vedem cum promisiunile nu mai sunt respectate. Mulți dintre cei care ajung în poziții de putere tratează cuvântul dat cu superficialitate, iar în ochii cetățenilor acest comportament distruge orice încredere în politic și în instituțiile de stat.
De asemenea, vedem o tendință de a sacrifica valorile și principiile sănătoase pentru câștiguri mărunte. Cei care ar trebui să fie exemple de integritate își compromit poziția pentru avantaje de moment sau pentru a-și menține influența. Aceasta transmite un mesaj periculos: că principiile și cuvântul nu mai contează, că oricine se poate „vinde” pentru mici avantaje. Într-o astfel de societate, integritatea este subminată, iar cuvântul dat ajunge să fie perceput ca lipsit de valoare.
-
Ipocrizia și răutatea ca normă socială
În comunitățile mici, în special în mediul rural, ipocrizia și răutatea pot deveni o normă socială acceptată. Chiar și în comunități unde relațiile interumane sunt mai apropiate, există o tendință de a ascunde adevăratele sentimente, iar bârfele și critica sub masca „zâmbetului de fațadă” devin o modalitate de socializare. Această dublă față, în care oamenii își dau mâna în public, dar se vorbesc de rău pe la colțuri, este întâlnită tot mai frecvent.
Răutatea și invidia sunt adesea cauzate de nesiguranța personală și de dorința de a „trăi mai bine” pe seama altora. Mulți preferă să judece sau să minimalizeze realizările celor din jur, decât să le aprecieze. În aceste condiții, onestitatea devine o virtute rară, iar sinceritatea, dacă există, este adesea percepută ca o formă de vulnerabilitate.
Această atmosferă socială în care ipocrizia și răutatea domină relațiile interumane are un impact devastator asupra coeziunii comunității. Nu există încredere între oameni, iar în acest fel se destramă adevărata unitate, fundamentul unei societăți bazate pe sprijin reciproc și respect.
-
Consecințele politicii fără bun simț asupra întregii societăți
Promovarea incompetenței și a comportamentelor lipsite de respect are consecințe grave asupra întregii societăți. Într-un climat în care superficialitatea și agresivitatea sunt recompensate, tinerii ajung să creadă că succesul nu mai depinde de educație sau muncă susținută, ci de bani și de capacitatea de a manipula și a impune controlul. Aceste atitudini creează o generație care, în loc să fie motivată să învețe și să performeze, se vede atrasă mai degrabă de exemplele negative de succes rapid, fără a ține cont de etică sau integritate.
Mai mult, atunci când liderii încalcă fără ezitare promisiunile făcute și nu își respectă cuvântul, cetățenii ajung să nu mai aibă niciun punct de referință moral. Această situație provoacă o scădere semnificativă a încrederii în instituțiile statului și conduce la o apatie generalizată în rândul populației. Când indivizii nu mai simt că există stabilitate sau consecvență în acțiunile celor care le conduc, riscă să se retragă complet din procesul social și politică.
-
O chemare la respect pentru competență, integritate și sinceritate
O societate care își pierde respectul pentru adevăr, pentru cei educați și pentru bunul simț este o societate care își pierde propria busolă.
Într-o societate echitabilă, oamenii educați, care dau dovadă de competență, integritate și sinceritate, ar trebui să fie respectați și sprijiniți. Respectul pentru educație și pentru cei care au investit timp și efort în pregătirea lor este fundamental pentru progresul unei comunități sănătoase. În loc ca acești oameni să fie ignorați sau marginalizați, ar trebui să fie susținuți, pentru că ei sunt cei care construiesc fundația unei societăți echilibrate.
Politica bunului simț presupune și onorarea cuvântului dat, o calitate esențială într-o lume în care încrederea între oameni este vitală. Când liderii respectă ceea ce promit, cetățenii își recapătă încrederea în instituții și sunt dispuși să contribuie la binele comun. Această politică a bunului simț, de fapt, nu este o simplă metaforă, ci o nevoie reală și o soluție la criza morală în care societatea noastră pare să se afunde.
În loc să tolerăm promovarea celor nepregătiți și să încurajăm comportamentele ipocrite și răutăcioase, trebuie să ne susținem reciproc și să respectăm adevăratele valori. Doar prin asumarea responsabilității de a fi sinceri și onești în relațiile cu ceilalți, ne putem reîntoarce la o societate bazată pe respect, integritate și competență.
Foto: Freepik AI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News