Recent, jurnalista Ioana Constantin a câștigat definitiv procesul cu partidul AUR, condus de George Simion, un caz care aduce în prim-plan o decizie judecătorească cu implicare politică. Potrivit hotărârii instanței, se recunoaște oficial că AUR, un partid parlamentar din România, dar și cu reprezentanți la Bruxelles, este implicat în propagarea intereselor Rusiei. Această decizie stabilește un precedent semnificativ, întrucât instanța a validat afirmațiile jurnalistei de la B1TV conform cărora AUR susține poziții pro-ruse și se implică în activități de influență în favoarea Rusiei pe teritoriul României.
Procesul câștigat de Ioana Constantin
Jurnalista Ioana Constantin a fost dată în judecată de George Simion și de partidul AUR de trei ori în ultimii doi ani, pe motiv că a acuzat formațiunea politică de propagandă rusă. În toate cele trei procese, Ioana Constantin a câștigat definitiv. Într-o postare pe Facebook, jurnalista a explicat că aceste acțiuni în instanță au fost o încercare de intimidare și cenzură din partea unui partid politic parlamentar, subliniind că „AUR este agent de propagandă rusă în România”.
Extrasul din motivarea instanței subliniază clar că afirmațiile făcute de Ioana Constantin au avut o bază factuală, evidențiind faptul că George Simion a fost declarat „persoană indezirabilă” în Republica Moldova, iar propunerea AUR pentru funcția de prim-ministru, Călin Georgescu, este cunoscută pentru afinitățile sale pro-ruse. De asemenea, instanța a considerat că AUR a promovat sau preluat articole de presă de pe canale media rusești, toate acestea fiind informații publice ușor de verificat.
„Instanța are în vedere apărările reclamantei în privința d-nului Călin Georgescu, respectiv faptul că acesta nu este membru de partid și declarațiile sale/opiniile sale și luările acestuia de poziție sunt făcute în nume personal fără vreo legătură cu partidul, însă acesta nu a negat faptul că ar fi reprezentat propunerea AUR pentru postul de prim ministru în octombrie 2021. Or, în acest context, instanța apreciază că este rezonabil de presupus că atunci când o persoană este propunerea unui partid pentru funcția de prim ministru, partidul respectiv este de acord și susține declarațiile sale/opiniile sale și luările acestuia de poziție” se arată în motivarea instanței de judecată.
Mai mult, hotărârea instanței reflectă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care protejează dreptul la libertatea de exprimare în cazul unor subiecte de interes public major, precum acțiunile unui partid politic. În acest sens, instanța a apreciat că Ioana Constantin a acționat cu bună-credință și că afirmațiile sale au avut rolul de a informa opinia publică asupra unor chestiuni de interes general.
AUR și poziția prorusească în Parlamentul European
Aceste concluzii din instanță vin într-un context internațional în care AUR își consolidează imaginea de partid pro-rus. După cum informează site-ul de știri G4Media, delegația AUR în Parlamentul European, condusă de Claudiu Târziu, a votat joi, 19 septembrie 2024, împotriva unei rezoluții care solicita continuarea sprijinului financiar și militar al UE pentru Ucraina, țară invadată de Rusia în 24 februarie 2022 și aflată în război cu aceasta. Târziu a argumentat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe încetarea imediată a conflictului, criticând înarmarea Ucrainei și cerând negocieri de pace, ceea ce se suprapune peste interesele exprimate de conducerea de la Kremlin.
Această poziție adoptată de AUR în Parlamentul European alimentează suspiciunile că partidul face „jocurile Rusiei”, exact cum susținea și jurnalista Ioana Constantin în acuzațiile sale. Într-o perioadă în care majoritatea țărilor europene susțin ferm Ucraina în fața agresiunii rusești, decizia AUR de a se opune ajutorului militar pentru Kiev ridică serioase semne de întrebare asupra obiectivelor sale geopolitice.
Rusia – o istorie de furturi și agresiuni împotriva României
Pentru a înțelege mai bine implicațiile agendei pro-ruse promovate de AUR, este important să privim relațiile istorice dintre România și Rusia. Timp de secole, Rusia a fost un factor de destabilizare în regiunea noastră, cu o serie de acțiuni agresive împotriva României.
Primul episod major a fost în 1812, când, prin Tratatul de la București, Rusia a anexat Basarabia, un teritoriu românesc care aparținea de secole Moldovei. A urmat ocuparea abuzivă a Basarabiei în 1940, ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, când Uniunea Sovietică a cerut și a primit cedarea acestui teritoriu. Aceste acțiuni au creat răni adânci în istoria României, care nu s-au vindecat niciodată complet.
Mai mult, România nu a uitat nici furtul Tezaurului României din 1917, când, în plin Prim Război Mondial, autoritățile române au decis să încredințeze Tezaurul României Rusiei țariste pentru păstrare, în contextul înaintării armatei germane. Tezaurul, însă, nu a fost returnat niciodată, în ciuda numeroaselor solicitări oficiale, rămânând o pagină întunecată în relațiile dintre cele două țări.
În prezent, Rusia se află într-un conflict deschis cu Uniunea Europeană și NATO, două organizații din care România face parte și pe care le sprijină ferm. Prin agresiunile repetate împotriva Ucrainei și alte acțiuni subversive, Rusia își urmărește propriile interese, adesea în detrimentul statelor europene. În acest context, faptul că AUR promovează o agendă prorusească ridică mari semne de întrebare asupra angajamentului său față de interesul național al României.
Promovarea agendei rusești nu servește interesul național
Prin acțiunile și discursurile sale, AUR se poziționează împotriva intereselor strategice ale României, promovând o agendă care pare aliniată cu interesele Rusiei. Într-o perioadă în care România beneficiază de sprijin din partea NATO și al Uniunii Europene, organizații care contribuie la securitatea și prosperitatea României, AUR alege să se opună acestui curs european decis prin referendum național și să favorizeze o retorică prorusească.
Această poziționare nu doar că ignoră lecțiile istorice dureroase legate de relațiile cu Rusia, dar subminează și eforturile actuale de consolidare a securității naționale. Prin opoziția față de sprijinul acordat Ucrainei, AUR riscă să izoleze România pe scena internațională și să slăbească alianțele strategice vitale pentru apărarea și dezvoltarea țării noastre.
În consecință, promovarea agendei rusești de către AUR nu urmărește interesul național, ci pare să se alinieze unor interese străine care au adus, de-a lungul timpului, doar suferință și pierderi pentru România. Decizia instanței care recunoaște influențele pro-ruse în cadrul AUR subliniază o realitate pe care românii nu trebuie să o ignore: acest partid nu reprezintă interesul național, ci riscă să favorizeze o putere străină ostilă țării noastre și valorilor europene pe care le împărtășim.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News
1 comentarii
[…] Continuarea, în Gazeta-stalpeni.ro […]