România se sufocă sub povara unui deficit bugetar record, de 9,3%, înregistrat în 2024, cel mai mare din UE și de 2,3% raportat în primul trimestru din 2025, mai mare față de cel de anul trecut. Este evident că această „performanță” care va aduce inflație, măriri de taxe și de impozite după alegerile prezidențiale din 2025 se datorează exclusiv guvernului Ciolacu.
Cu toate acestea, Partidul Social Democrat (PSD) continuă să se îmbogățească din subvenții de la stat și să își consolideze rețelele locale de putere, ignorând nu doar criza financiară și războaiele economice declanșate de Trump, ci și regulile de bun-simț ale unei guvernări responsabile.
Conform raportului ExpertForum privind finanțarea partidelor, în anul 2024 Partidul Social Democrat a încasat subvenții primite de la bugetul de stat în valoare de 152.956.882 lei. Iar conform Monitorului Oficial de joi, PSD a mai încasat și din cotizații în 2024, 22.687.877,20 lei, județul Argeș fiind fruntaș în întrecerea socialistă „BANI PENTRU PARTID”.
Filiala PSD Argeș s-a clasat pe locul al doilea la nivel național în topul contribuțiilor către partid încasate anul trecut, cu o sumă impresionantă de 1.670.348 lei. Această poziționare, al doilea județ după Dolj și deasupra unor fiefuri importante ale partidului precum Olt, Dâmbovița sau Buzău reflectă nu doar capacitatea financiară a organizației, ci și influența politică semnificativă a acestei organizații în interiorul partidului. Fapt demonstrat de chiar Ministrul Muncii, deputata de Argeș Simona Bucura Oprescu, aceasta făcând parte din actualul guvern Ciolacu.
Ce face PSD cu atâția bani? Cele mai importante cheltuieli pentru partid au fost (98 de milioane lei) pentru presă și propagandă, distribuită atât la nivel național, cât și pentru presa din județe. Care, fiind beneficiară a acestor finanțări, nu numai că a devenit partinică în privința informațiilor furnizate cititorilor, ascunzând sau denaturând adevărul, dar și parte a puterii, așa cum este cazul Ioanei Făcăleață, despre care am scris mai multe aici.
Numirea Ioanei Făcăleață în funcția de prefect de Argeș, fără o pregătire instituțională solidă, aceasta fiind jurnalist, șefă de campanie electorală a partidului și apropiată a liderului județean PSD și președinte al Consiliului Județean, Ion Mînzînă, pare mai puțin o coincidență și mai mult o confirmare a tutelarului control politic exercitat de gruparea din jurul actualului baron local PSD în județ.
În condițiile în care guvernul este condus de Marcel Ciolacu, președintele național al PSD, e greu de crezut că o astfel de numire, într-un județ atât de important pentru partid, ar fi fost făcută fără consultarea filialei județene. Este mai probabil ca decizia să fi venit direct din interiorul organizației PSD Argeș, ca o validare a fidelității politice și a contribuțiilor financiare substanțiale, într-un sistem politic denaturat, unde banii aduc influență, iar influența controlează funcțiile bine remunerate, tot din bani publici.
Astăzi, în județul Argeș, PSD nu doar că deține majoritatea în Consiliul Județean, controlând puterea deliberativă, dar a acaparat și instituția prefectului, deținând și puterea executivă, prin numirea Ioanei Făcăleață ca reprezentantul cel mai înalt al statului în județ. Deși teoretic funcția ar trebui să fie apolitică, să impună competență și responsabilitatea privind verificarea legalității actelor administrației locale, această numire arată că puterea în Argeș este concentrată într-un singur pol politic. Fără niciun control instituțional extern și fără supravegherea legalității și a echilibrului instituțional, în Argeș democrația și statul de drept sunt practic dizolvate într-un cerc închis de interese politice.
PSD-ul a devenit astfel sinonim cu toxicitatea în administrația locală și națională, iar ceea ce se întâmplă în Argeș se multiplică și în comunele din județ. Spre exemplu la Stâlpeni, imediat după alegerile din 2024, un consilier local a fost reconfirmat în funcția de administrator public, în ciuda incompatibilității flagrante și a regulilor care ar fi trebuit să împiedice această numire. În loc să respecte regulile statului de drept, primarul PSD de la Stâlpeni, Gabi Șerbănoiu, le-a ocolit cu cinism, iar de la finalul lunii martie, beneficiind de amânarea interdicțiilor privind angajarea pensionarilor până la finalul lui 2025, a numit pentru a treia oară un pensionat la limită de vârstă pentru a îndeplini rolul de administrator public al comunei.
Răspundere financiară într-o primărie care nu se poate susține din veniturile proprii? Zero. Explicații? Niciuna. Primarul PSD de la Stâlpeni merge mai departe, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Și tot „nimic bun” va aduce această numire „de partid”, pentru că acest etern administrator nimic bun nu a făcut pentru comună, în cei 4 ani din mandatul anterior.
În același timp, la nivel național, Guvernul Ciolacu pregătește majorări de taxe și impozite, în contradicție totală cu promisiunile făcute în campanie, mergând până la a declara public că „își va tatua” pe braț acest angajament. Creșterea TVA-ului la 21%, a impozitului pe profit la 19-20% și apariția unor noi biruri sunt doar câteva dintre măsurile necesare, în condițiile în care jaful PSD-PNL continuă și Bruxelles-ul privește sceptic incapacitatea României de a-și ține cuvântul.
De ce e grav ce se întâmplă la Stâlpeni și în Argeș? Fiecare numire politică, fiecare angajare în primărie și la stat pe criterii de apartenență la partid, subminează democrația. Oamenii văd că nu contează eficiența și competența, ci doar relațiile de gașcă sau pe bază de aderență la partid. Că banul public și bugetele locale sunt tratate ca un fond privat al celor aflați la butoane, iar PSD este „la butoane” nu doar la Stâlpeni.
Această sfidare constantă a regulilor și a interesului public nu rămâne fără urmări. Lipsa de încredere în clasa politică tradițională alimentează extremismul și naționalismul radical. Tot mai mulți români, dezgustați de corupția și de abuzurile girate de PSD, migrează spre soluții anti-sistem, periculoase pentru stabilitatea țării, întărind rândurile euroscepticilor manipulați de Moscova.
Argeșul, transformat de gruparea condusă de Ion Mînzînă într-o moșie „roșie”, este imaginea României capturată de rețelele de partid care folosesc orice metodă pentru a-și asigura puterea și accesul la foarte mulți bani. Și care, fără să-și dea seama sau fără să le pese, seamănă astăzi criza politică de mâine.
Alegerile din noiembrie – decembrie 2024 au demonstrat deja că românii pot reacționa atunci când sunt împinși la limită. Deși PSD și-a păstrat controlul în multe locuri, semnele nemulțumirii la vot au fost evidente, penalizând alianța PSD – PNL cu tot controlul pe care l-au deținut în teritoriu. Iar ceea ce se întâmplă astăzi în Argeș, continuarea politicii de jaf, de acaparare a funcțiilor publice și de sfidare a cetățenilor, nu face decât să adâncească această ruptură între clasa politică și oamenii obișnuiți.
Ceea ce pare acum o victorie a partidului riscă să devină, într-un viitor apropiat, începutul prăbușirii sale. Situația socială este deja explozivă, iar spațiul lăsat liber de dezamăgirea față de PSD și de PNL este ocupat rapid de personaje care se prezintă drept „mesia” ai schimbării. Figuri noi sau reciclate, acestea promit dreptate și reformă politică, însă pot duce România într-o direcție extrem de periculoasă, dacă nu sunt evaluate cu luciditate.
Orbit de propria putere, PSD pare să nu înțeleagă că fiecare abuz, fiecare sfidare a bunului-simț politic și administrativ seamănă frustrare, furie și dorință de răzbunare în rândul alegătorilor. Și că, într-o țară unde speranța într-o schimbare onestă moare, terenul este fertil pentru radicalism, extremism și soluții anti-democratice.
Continuând pe drumul acesta, PSD nu doar că își compromite propriul viitor politic, dar aruncă întreaga societate într-un risc major, acela al pierderii încrederii în democrație. Ce se întâmplă în Argeș astăzi este mai mult decât o simplă problemă locală. Este un avertisment pentru România de mâine.
Foto: Freepik AI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News