Iată, am ajuns și în 2025! Un an prea puțin încărcat de speranțe după dezmățul din 2024, fără prea multe planuri noi și cu dorința „înghețată” de a ne schimba. Ne propunem, ca de obicei, să fim mai buni, mai uniți și mai valoroși. Dar oare așa vor face și cei care, în 2024, au arătat că vor să fie orgolioși, lacomi de bani și cu multe păreri fixe? Și nu mă refer doar la primar și la amicii săi, cu salarii consistente din bani publici.
Privind în urmă la 2024, nu pot să nu mă întreb: ce s-a ales de toate acele promisiuni frumos ambalate și vândute cu atâta patos? 2024 a fost un an al „vorbelor mari”, în care promisiunile grandioase, la fel ca asumarea realizărilor altui primar, au plouat precum o ninsoare târzie de aprilie. S-a vorbit despre dezvoltare, despre continuitate și despre cum Stâlpeni va deveni un exemplu de progres rural.
Însă tot ne rupem planetarele pe drumurile cu gropi mari și adânci, unele atât de vaste încât ar putea concura cu Marele Canion. Multele și rostogolitele an după an promisiuni de reabilitare a infrastructurii, în loc să repare ceva, parcă au dat startul unui concurs de „cine face cea mai ciudată și greu de folosit stradă”. Poate în 2025 vom descoperi secretul: asfaltul nu se repară singur, iar promisiunile primarului nu umplu craterele, doar gurile de canal așa cum e pe strada Chibrit.
În domeniul social, 2024 ne-a oferit o altă surpriză. Anul trecut am avut parte de un spirit al comunității fragmentat politic, de certuri cu substrat de infantilism și interese personale, aducând o lipsă cronică de colaborare. Ajung să mă întreb dacă „unitatea” nu este cumva un cuvânt prea mare pentru Stâlpeni. Aspectele importante s-au îngropat și în anul care a trecut sub postări cu „vând lenjerii”, „vând găini” și, mai nou, sub rețete de cozonaci și de cât de grozavă este mișcarea woke care l-a făcut pe Trump președinte acolo la el, în America. Sau l-au adus pe Georgescu în turul doi al unor alegeri prezidențiale anulate de CCR.
Nu ne lipsește pasiunea, ci direcția. Poate în 2025 vom învăța că energia pe care o investim în dispute sterile ar putea fi folosită pentru proiecte care să unească, nu să ne dezbine. Sau poate pentru a descoperi anomaliile care ne manipulează, sub pretextul fals că suntem atacați de batalioanele de gay, responsabile, chipurile, de toate problemele familiilor, de la sărăcie, copii abandonați, lipsa de educație, la violență și divorțuri nedorite. Ori că, odată cu intrarea în spațiul Schengen, colonialiștii europeni ne-au „furat” granițele pentru a le pune în seif la Soros, ca să le vândă suveraniștilor izolaționiști conectați la centrala de la Moscova, după un imaginar ROEXIT din UE și din NATO.
Un alt „succes” al anului trecut a fost abilitatea noastră de a ascunde sub preș problemele reale. La fiecare ședință a Consiliului Local, am fost martorii unui spectacol mai degrabă de servilism politic decât de maturitate și responsabilitate. Deciziile importante au fost fie ignorate, fie amânate, iar „soluțiile” adoptate au fost doar de fațadă, în forma dorită de „viziunea” limitată a unui primar fără prea multe studii, dar simpatizant al lui Călin Georgescu.
Cum spune o vorbă: „Capul care stă prea mult plecat, la un moment dat ajunge să pască”. Și, în loc să acționeze în folosul cetățenilor, unii consilieri au preferat să dea ochii peste cap atunci când colegii lor îl întrebau pe primar despre ce presupun proiectele sale de HCL. Iar alții s-au limitat la discuții nesfârșite despre respectul pe care nu îl primesc de la primar, fără vreun rezultat concret, doar aducătoare de alte jigniri ca la ușa cortului spuse de un primar cu mult prea nervos față de ce îi permite sănătatea.
Dar 2025 poate fi diferit. Poate fi anul în care recunoaștem că suntem o comunitate mică, dar cu un potențial mare. Că nu avem nevoie de promisiuni mari și de planuri utopice, ci de acțiuni concrete. Că este spre binele nostru să ne implicăm, să criticăm constructiv și să nu mai tolerăm ineficiența și fărădelegea. Gropile din drum nu trebuie să devină monumente ale neputinței și nepăsării noastre, iar disensiunile din comunitate nu trebuie să ne definească.
Sper ca anul 2025 ne va aduce nu doar speranțe, ci și soluții. Poate că nu vom reuși să schimbăm totul peste noapte, dar fiecare pas contează. Putem transforma acest an într-unul memorabil nu pentru promisiuni neonorate, ci pentru acțiuni concrete.
La mulți ani!
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News