Scriu acest articol pentru a apăra o muncă de peste un an făcută nu în scop personal, ci spre binele unei comunități care merită să fie informată, ascultată și care să se facă auzită chiar dacă unora nu le convine. Dar să le luăm pe rând.
Este Gazeta de Stâlpeni o publicație ilegală?
Prima întrebare la care răspundem este dacă aceasta este legală sau ilegală, așa cum am fost acuzați. Pentru asta, avem două referințe de bază:
- Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale care, la articolul 11 – Libertatea de exprimare și de informare spune următoarele:
„Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate.”
Pe înțelesul tuturor, asta înseamnă că orice persoană, indiferent de vârstă, de locul unde se află, de rasă, orientare sexuală, politică sau religioasă, are dreptul de a se exprima liber și de a primi informații, iar mijloacele de informare pe care le creează sau le deține trebuie să fie respectate. Prin urmare, conform acestui document european, Gazeta de Stâlpeni este un demers legal, la fel cum orice publicație care informează corect este la fel de legală.
- Constituția României care, la articolul 30 – Libertatea de exprimare, consfințește următoarele:
„Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă. Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii”…
Și aici cred că lucrurile sunt clare, Gazeta de Stâlpeni fiind prin urmare, produsul constituțional și legal al libertății noastre de exprimare și al dreptului dumneavoastră la informare, prin orice mijloace de comunicare în public.
Este Gazeta de Stâlpeni o formă de pseudojurnalism?
Adică are de-a face Gazeta de Stâlpeni cu jurnalismul, că asta ni se reproșează mai nou de pudeii puși să ne muște în public? Sau e doar ceva ce e de rangul doi al „ziaristicii” argeșene? La această întrebare ne pot răspunde 1. o instituție publică, respectiv Instituția prefectului Argeș, 2. dicționarul, dar și 3. obiectivul nostru pe care l-am făcut public încă de la înființare și pe care îl puteți reciti aici. Să le analizăm pe fiecare.
Prima, adică Prefectura, este cea care a revocat prin adresa 724/12.05.2021 Hotărârea Consiliului Local Stâlpeni nr. 26 din 25.03.2021, HCL care anula dreptul gazetei de a informa cetățenii despre ședințele de consiliu și despre activitatea autorităților locale. Prefectul nu numai că respingea atunci ca fiind ilegală prostia cu trusturile de presă inventată de dl. consilier Nae Eugen, ca o condiție obligatorie de participare la aceste ședințe, dar anula și acele încercări ale autorităților locale de a clasifica presa în trusturi de presă și restul lumii. Nu mai spun de penibilitatea de a da lecții presei, chestiune despre care am scris aici.
Prin urmare, Instituția Prefectului Argeș a considerat Gazeta de Stâlpeni, alături de alte publicații, ca fiind o publicație de presă și impune autorităților respectarea tuturor drepturilor prevăzute de constituție și de Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, în raport cu acest statut.
Al doilea reper, respectiv dicționarul explicativ al Limbii Române, definește presa ca fiind totalitatea publicațiilor cotidiene și periodice (ziare, reviste etc.) prin care se realizează informarea publică. Cum Gazeta de Stâlpeni este o publicație și informează public cetățenii, ce-i drept vizând doar pe cei din localitatea Stâlpeni, deși ne citește mai multă lume, facem evident parte din ceea ce se numește PRESĂ.
Cât despre acuzația că nu am fi ziariști, cu sensul de jurnaliști (pentru că ziare nu se mai tipăresc de multă vreme), ne întoarcem la DEX care zice așa:
„Jurnalist = persoană care practică jurnalistica, respectiv activitatea literară și publicistică, desfășurată la publicații periodice (ziare, reviste)”.
Iată că și dicționarul explicativ al limbii române ne arată că suntem „jurnaliști”.
Și totuși…
… veți spune, cum putem compara să zicem, Adevărul, ori G4Media, ori alte publicații consacrate de presă, cu Gazeta de Stâlpeni? Să păstrăm, totuși măsura, nu?
Evident că nu ne putem compara cu aceștia, pentru că nu avem resursele lor materiale, umane și financiare, nu avem personalul pe care îl au și, nefiind o publicație profesionistă, noi nu plătim pe nimeni, pentru că da, suntem amatori. Dar exact asta ne face mai valoroși, pentru că nefiind plătiți de cineva, nu scriem la comanda acelui cineva, așa cum se procedează de presa înregimentată. Și despre care exact jurnaliștii consacrați spun că există, dar nu numai ei.
Iată ce spune Centrul pentru Jurnalism Independent într-un raport care prezintă Starea Mass-Media în România pentru anul 2020:
„Presa din România pare – cu foarte puține excepții – captivă într-un tunel al timpului, prinsă între două probleme fundamentale care se alimentează reciproc și o fac să se învârtă într-un cerc vicios: lipsa banilor și decredibilizarea profesiei. Dacă în 2015 profesioniștii spuneau la unison că „mai jos de atât nu se poate”, anii 2016 – 2019 ne-au dovedit, cu unele excepții, contrariul.”
Și atunci, raportat la acest tip de jurnalism captiv și decredibilizat, ce este de fapt Gazeta de Stâlpeni? Contrariul? Și asta nu este de bine? Depinde pe cine întrebăm. Că dacă am întreba, spre exemplu, un fost actoraș de la teatrul de păpuși care nu e nici actor, dar nici jurnalist, ori o persoană care minte precum respiră și care ne citește în capturi Word primite pe laptop pentru că nu știe diferența dintre facebook și un site de știri, sigur că nu este bine. Dar sunt convins că ceilalți cetățeni din comună au altă părere și le mulțumim.
Bani? Care bani?
Că tot am amintit de persoana cu aplecări spre mitomanie, aceasta a afirmat public că nu m-ar interesa comuna, ci banii. Întrebarea este care bani? Pentru că, a înființa și a ține în viață o publicație online precum Gazeta de Stâlpeni nu presupune mari costuri:
- Domeniul – 12 euro/an (70 și ceva de lei);
- Realizarea site-ului – 320 de euro (1.500 de lei);
- Hostingul și mentenanța – 156 de euro/an (aproape 780 de lei);
- Zero lei salarii, pentru că, așa cum spuneam, nu primește nimeni bani pentru ce scrie pentru gazetă;
- Iar banii pentru concursuri au venit, în mare parte, din donații.
Asta înseamnă 320 euro la început și aprox. 170 de euro/an. Cine a plătit pentru toate astea? 50 euro soții I. și E. B. (îi rog să îmi trimită contul bancar ca să le virez această sumă, ca să nu mai fie discuții) și restul eu, prin firma pe care o dețin. Firmă care face și alte acte de caritate pentru ONG-uri, prin donații și servicii, care a realizat și administrează pe banii ei site-ul stalpeni.ro și care a vrut să construiască și site-ul liceului din Stâlpeni pentru un total (nu lunar) de 100 de euro, bani care ar fi fost acoperiți din donații, nu bani publici. Iar în pandemie, firma a ajutat și unele firme și mici afaceri care au avut probleme financiare să treacă peste această perioadă dificilă.
Prin urmare, cine plătește pentru toate astea? O firmă din Timișoara care aparține unui individ care nu a uitat că are rădăcinile în Stâlpeni, care a fost de multe ori ținta unor atacuri la comandă, căruia îi pasă de comună, nu de bani, pentru că are la Timișoara tot ce îi trebuie, care a reușit să construiască o echipă de tineri care publică și informează atunci când pot, care este înjurat în ședința de consiliu, în direct de dl. primar, care nu vrea să facă bani pe seama comunei.
Și care n-ar însemna nimic fără echipa Gazetei de Stâlpeni. Dimpotrivă, îi datorează totul.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News