Recent, europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat că Uniunea Europeană a cerut companiei Tik-Tok să păstreze toate dovezile legate de alegerile din România pentru a fi analizate de Comisia Europeană. Acest demers subliniază urgența luării unor măsuri pentru a proteja integritatea procesului electoral, mai ales în contextul în care influențele din spațiul digital continuă să reprezinte o amenințare majoră. Cu toate acestea, situația scoate în evidență o problemă gravă, aceea a lipsei de reacție a autorităților române, în ciuda avertismentelor transmise de Serviciul de Informații Externe (SIE) încă din 2023.
Potrivit deputatului USR Nicu Fălcoi, SIE a transmis încă de anul trecut informații despre influențele străine care vizează opinia publică din România, inclusiv prin rețele sociale precum Tik-Tok. În pofida acestor rapoarte, decidenții – inclusiv președintele Klaus Iohannis, premierul, ministrul de Interne și alte instituții relevante – nu au reușit să implementeze măsuri eficiente pentru a preveni riscurile semnalate. Această ignoranță este acum evidențiată de o situație fără precedent: anularea unor alegeri, o premieră ce arată clar că undeva „cineva nu și-a făcut treaba”, după cum afirmă Fălcoi într-un articol aflat pe site-ul Aktual24.ro.
Ce știau autoritățile române și ce au făcut?
SIE a transmis zeci de rapoarte legate de manipulările digitale, însă acestea nu au fost urmate de acțiuni concrete. De exemplu, președintele Klaus Iohannis a declarat public că nu a primit astfel de informări, o afirmație care contrazice declarațiile oficialilor din cadrul SIE. Într-un mod care denotă ignoranță și care trebuie evaluat serios, aceste documente au rămas doar în sertarele decidenților, fără să genereze schimbări legislative sau măsuri tehnice care să reducă riscurile.
Mai mult, chiar și în contextul actualei crize electorale, reacțiile autorităților naționale rămân întârziate, fiind necesară intervenția Comisiei Europene pentru a asigura integritatea procesului electoral. Aceasta ridică o întrebare esențială, aceea că dacă Uniunea Europeană poate acționa rapid, de ce statul român nu a fost în stare să reacționeze la timp sau în modul defectuos în care au făcut-o Autoritatea Electorală Permanentă și Curtea Constituțională?
Manipularea pe TikTok, un test al vulnerabilității sociale în România
Rețelele sociale, în special TikTok, s-au transformat într-un teren fertil pentru manipulare și dezinformare, utilizate de actori statali și non-statali pentru a influența opinii și comportamente. Acest fenomen nu afectează doar România, ci întreaga Uniune Europeană, însă țara noastră rămâne printre cele mai vulnerabile, în special din cauza nivelului redus de alfabetizare digitală și al lipsei unor mecanisme eficiente de combatere a dezinformării.
Un exemplu concret al acestui tip de manipulare a fost testul dezinformării din martie 2022, când rețelele sociale, în special TikTok, au fost folosite pentru a răspândi zvonuri despre o criză iminentă a carburanților. Zeci de videoclipuri cu prețuri exagerate la benzină și imagini alarmiste cu cozi la benzinării au generat o reacție în lanț în rândul populației. Ministrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a fost nevoit să intervină public pentru a calma spiritele, declarând că nu există riscuri de penurie sau de creștere a prețurilor la 9, 10 sau 11 lei pe litru.
„S-a creat o psihoză în masă”, spunea atunci ministrul, subliniind că acest fenomen face parte dintr-un „război hibrid”, în care zvonurile și fake-news-urile sunt folosite pentru a destabiliza țara în contextul sensibil al războiului din Ucraina. Acesta a explicat că zvonurile au apărut în urma unor speculații legate de prețurile la benzinăriile de lângă granița româno-ungară, unde plafonările de preț din Ungaria au generat dezechilibre locale.
Acest eveniment a scos la lumină două aspecte îngrijorătoare. În primul rând, rapiditatea cu care dezinformarea se propagă pe platforme precum TikTok și capacitatea acesteia de a influența comportamente de masă. În al doilea rând, lipsa unei reacții eficiente din partea instituțiilor românești, care au părut și încă par paralizate în fața unor astfel de amenințări.
Presiuni externe pentru organizarea rapidă a alegerilor
În contextul politic și social actual, caracterizat ca fiind tensionat și cu riscuri de destabilizare crescândă, partenerii României din Occident și-au exprimat clar îngrijorarea față de prelungirea incertitudinii politice. Potrivit jurnalistului Cătălin Tolontan, într-o analiză publicată pe Hotnews, țările occidentale cer insistent organizarea rapidă a alegerilor pentru a restabili legitimitatea instituțiilor și pentru a preveni vulnerabilitățile generate de amânări.
Această presiune internațională are la bază temerea că o întârziere ar putea alimenta extremismul și influențele externe, care deja au exploatat fragilitatea democratică a României. În condițiile în care țări precum Polonia sau Ungaria au arătat cum retorica populistă câștigă teren în contextul crizelor politice, Uniunea Europeană și Statele Unite cer României să ia măsuri urgente pentru a demonstra că este un stat capabil să gestioneze astfel de amenințări.
De altfel, partenerii occidentali subliniază că organizarea alegerilor nu este doar o chestiune internă, ci și un test de reziliență pentru România ca membru al NATO și al Uniunii Europene. Într-o regiune complicată, unde influențele Rusiei și dezinformarea generează instabilitate, România nu-și poate permite să amâne procesul electoral. Alegerile devin astfel nu doar o necesitate democratică, ci și o prioritate strategică pentru securitatea regiunii și pentru menținerea încrederii partenerilor internaționali.
Ce urmează?
În timp ce Uniunea Europeană semnalează urgența combaterii manipulării și a riscurilor la adresa procesului electoral, partidele politice din România par mai preocupate de bătăliile interne pentru funcții și de dezbaterile interminabile privind includerea sau excluderea USR de la guvernare. Această lipsă de claritate și direcție transmite un semnal prost către electorat, deja dezamăgit de performanțele liderilor politici actuali și supus în continuare intoxicărilor venite pe Tik-Tok.
Instituțiile statului, la rândul lor, continuă să tacă. În loc să comunice sau să ia măsuri concrete, acestea fie ignoră problema, fie o perpetuează prin complicitate. De exemplu, cererea de demitere a șefului AEP, Toni Greblă, acuzat de gestionarea defectuoasă a proceselor electorale, se lovește de susținerea fermă a PSD și PNL, partidele care, ironic, au înregistrat cele mai mari pierderi la ultimele alegeri.
În tot acest timp, președintele Klaus Iohannis continuă să fie absent din peisajul politic, păstrându-și „promisiunea” de a acționa „ca până acum”. Practic, în momente de criză, când ar trebui să joace un rol activ, șeful statului devine simbolul inacțiunii, iar după 21 decembrie și un președinte ilegitim, menținut pe post doar de decizia controversată a Curții constituționale.
Lipsa unei legislații adaptate contextului actual, absența unei coordonări între instituții și dezinteresul guvernului perpetuează riscul ca manipulările să continue. În loc să analizeze și să gestioneze aceste amenințări, România pare să aștepte intervenții externe pentru a-și proteja democrația. Viitorul Parlament are responsabilitatea de a investiga erorile și de a stabili răspunderea pentru aceste crize.
Totuși, având în vedere modul în care clasa politică tratează problemele actuale, încrederea publicului în sistemul democratic riscă să fie subminată definitiv. În aceste condiții chiar mă întreb serios, nu dacă președintele Iohannis, partidele și autoritățile statului pot să ia măsuri pentru alegerile viitoare, ci dacă au intenția să o facă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News