În 1993, printr-o Hotărâre de Guvern, comunele, orașele, municipiile și județele României au primit dreptul de a avea propriul însemn heraldic, stema locală. Aceasta trebuia să reflecte tradițiile, bogățiile, ocupațiile și evenimentele istorice caracteristice fiecărei comunități. Ulterior, în 2003, o altă Hotărâre de Guvern a stabilit metodologia de elaborare, reproducere și utilizare a stemelor pentru a evita simboluri lipsite de coerență heraldică. Regulile impuneau analiza atentă a istoriei, tradițiilor și caracteristicilor socio-economice, extrăgând elementele definitorii pentru fiecare comunitate.
Stema comunei Stâlpeni, aprobată prin Hotărârea nr. 371/2011, este formată dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară stângă, în câmp roșu, se află un stâlp de argint tăiat de o lamă de ferăstrău, simbolizând prelucrarea stâlpilor de lemn, care a dat numele localității și care simbolizează industria prelucrării lemnului.
În partea dreaptă, pe un fundal auriu, sunt șapte mere verzi, simbolizând livezile locale și cele șapte sate ale comunei: Stâlpeni, Livezeni, Rădești, Ogrezea, Pițigaia, Oprești și Dealu Frumos. În partea de jos, pe un câmp albastru, apare un cap de căprior de aur, reprezentând bogăția cinegetică a zonei. Deasupra scutului, coroana murală de argint cu un turn crenelat atestă rangul de comună al localității.
Privind din perspectiva contemporană, stema nu mai reflectă realitatea actuală. Industria prelucrării lemnului este aproape dispărută, livezile de pomi fructiferi s-au uscat sau au devenit terenuri de case sau de păscut pentru animale, iar fondul cinegetic, deși prezent, este accesibil doar asociațiilor de vânătoare, nu cetățenilor obișnuiți. În acest context, se ridică întrebarea dacă nu ar trebui adoptată o stemă care să reflecte mai fidel prezentul comunei.
Astăzi, stema pare desprinsă dintr-un basm uitat. Poate avem nevoie de ceva mai contemporan, mai reprezentativ… și, de ce nu, mai amuzant. O propunere modernizată ar putea include în partea de sus un castel din piatră, așa cum arată primăria astăzi, unde cetățeanul intră ca la împărat, cu jalba în mână și unde împăratul îl tratează ca pe un iobag. Într-un chenar din fier vechi poate include și trei trandafiri din plastic, cu tije transformate în săgeți, simbolizând alianțele politice locale PNL- PSD, iar mai nou tot cu galben, dar cu AUR.
Putem pune și o friptură sau niște mici, lângă o halbă cu bere primite ca mită electorală, aluzie satirică la metodele de influențare electorală despre care se spune că încă funcționează și șapte stâlpi cu inițialele satelor comunei, gravate pe fiecare, ca să respectăm și structura comunei. Alte sugestii ar putea include o foaie de hârtie ștampilată, pentru toate promisiunile scrise și uitate de edilii locali, o Dacia Spring, simbol al ceea ce vrea Șerbănoiu pentru el și ceea ce merită, cu toate râsetele colegilor săi primari sau un portofel gol, ca reprezentare a bugetului comunei și al sărăcirii an de an a contribuabililor săi.
Revizuirea stemei comunei Stâlpeni nu ar trebui privită doar ca un exercițiu amar de imaginație, ci ca o oportunitate de a ne uita la ceea ce a fost și la ceea ce a ajuns comuna Stâlpeni sub actuala conducere locală, întrebându-ne care este cauza acestei schimbări în rău. Dar și de a crea un simbol care să reflecte identitatea reală a comunității, conectând trecutul, prezentul și viitorul într-un mod autentic și reprezentativ, chiar dacă unora această realitate nu le place. Alta nu avem.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News