Pe 22 septembrie 2024, la ora 15:43 (ora României), are loc echinocțiul de toamnă, marcând începutul oficial al toamnei astronomice în emisfera nordică. În această zi ziua și noaptea devin egale în orice loc de pe Pământ. În emisfera sudică, fenomenul marchează începutul primăverii.
Echinocțiul are loc de două ori pe an, în septembrie și martie, atunci când înclinarea axei Pământului se aliniază cu orbita sa în jurul Soarelui. Potrivit National Oceanic and Atmospheric Association (NOAA), în aceste momente, planeta noastră nu pare să se încline față de Soare, asigurând o distribuție uniformă a luminii.
Începând cu echinocțiul de toamnă, în emisfera nordică, durata zilei începe să scadă, iar nopțile devin tot mai lungi, până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. În schimb, în emisfera sudică, zilele se lungesc. La latitudinea României, în zilele din jurul acestei date, Soarele va culmina la o înălțime de aproximativ 45°, marcând jumătatea distanței dintre zenit și orizont.
Singurele excepții de la acest echilibru sunt regiunile polare. În zona Polului Nord, începe lunga noapte polară, în timp ce la Polul Sud, Soarele va rămâne deasupra orizontului timp de șase luni, până la echinocțiul de primăvară.
Acest fenomen nu se produce la aceeași dată în fiecare an din cauza diferenței dintre anul calendaristic și anul tropic. De la introducerea calendarului gregorian în 1582, echinocțiul de toamnă a avut loc între 21 și 24 septembrie, cel mai frecvent pe 22 sau 23 septembrie.
Conform site-ului Aktual24.ro, cuvântul „echinocțiu” provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” (egal) și „nox” (noapte), subliniind egalitatea dintre zi și noapte în acest moment al anului.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News