Puterea este un drog despre care se spune că smintește până și pe omul bun. Pentru că atunci când vorbim despre putere vorbim despre funcții, unele bine plătite din bani publici. Bani ușori, deoarece dacă ești primar, „te descurci” cumva, că de-asta este profitabil să fii primar: ba un contract de deszăpezire umflat cât să fie toată lumea mulțumită, ori, să zicem, agregate pentru drumuri, consumabile, carburanți, servicii externalizate sau devize umflate la lucrări făcute de mântuială, că doar nu degeaba o fi venit DIICOT-ul la Stâlpeni, anul trecut.
Dacă ești consilier personal sau administrator public, funcții încadrate prin voința exclusivă a primarului, faci ce îți pică mai bine, dar în primul rând ceea ce vrea cel care te-a pus acolo și nu ceea ce ar trebui pentru comună. Da, un primar cu 8 clase are nevoie de consiliere, dar mai trebuie și să se lase sfătuit. Că altfel consilierul primarului este pus acolo pentru servicii pe persoană fizică, respectiv interese private nu pentru strategii de dezvoltare ale comunei. La fel și administratorul public. Se descurcă el cumva, pe bază de prietenii din interes sau cu ajutorul partidului, în timp ce degradarea pasarelei CF și ale altor construcții care aparțin domeniului public nu interesează pe nimeni, deși ar trebui.
La fel dacă ajungi consilier local. „Bani ușori” înseamnă indemnizația de 10% din salariul primarului (de 4,5% din salariul minim garantat pe țară), peste 1.000 de lei brut lunar. Pentru care doar vii la ședință (sau intri online, cum se întâmplă la Stâlpeni, de anunță doamna vice cum au votat unii de pe plajă), ridici mânuța de fiecare dată când cel mai mare inițiator de proiecte de la Stâlpeni, primarul Șerbănoiu, cere votul pentru tot felul de proiecte de HCL și apoi fuga la casierie să ridici banii. 1.000 de lei pentru care se pornește bătălia de înainte de alegeri, pentru a ajunge cât mai sus pe listele de votare ale partidelor, pe locuri eligibile.
Bătălia a provocat certuri aprinse, discuții pe mize mici și retrageri de „ambasade”, cu supărări infantile și definitive, pe motiv de nesatisfacerea unor interese personale. Nicidecum din motive de idei, proiecte sau ce ar trebui să se facă la Stâlpeni după alegeri. Exact cum s-a întâmplat prin preluarea de către Constantin Cuțic de la Pro România (cu voia prefectului și a senatoarei liberale de Timiș, de loc din Tecuci, județul Galați și șefă peste PNL Argeș), a filialei locale a liberalilor din Stâlpeni. Preluare care a produs multe sudălmi din partea vechii echipe PNL, la fel de activă politic până la dizolvare, precum un melc. Dar vocală precum o sirenă amăgitoare. Așadar o preluare oarecum ostilă și care a adus cu ea abuzuri și contestări, inclusiv din partea unora din echipa Pro România.
Pentru că, o dată stabilit la județ candidatul Constantin Cuțic, „noul PNL Stâlpeni” a avut câteva ședințe preliminare la care echipa Panainte – Postelnicu – Andrei nu a mai participat. Iar la cea de acum o săptămână, unde s-a stabilit o listă de consilieri, pozițiile candidaților au fost modificate peste noapte chiar de Cuțic, ceea ce a produs nemulțumiri atât membrilor vechi de la liberali, cât și celor veniți de la ALDE, PSD sau de pe la alții.
L-am întrebat pe noul șef PNL Stâlpeni, Constantin Cuțic, de ce a modificat de unul singur decizia filialei pe care o conduce interimar. Răspunsul pe care l-am primit a devoalat stilul dictatorial de a conduce o echipă politică care, în mod normal, ar trebui să fie coaliția care va schimba puterea la Stâlpeni: „așa am considerat EU că este bine”, a afirmat acesta. „Înțeleg”, am spus, „dar în cazul în care Șerbănoiu va câștiga încă un mandat din cauza „considerentelor” personale, principalul vinovat, din punctul meu de vedere, va fi exclusiv Constantin Cuțic, nu altcineva.” Și doresc să justific de ce pun această vină pe umerii candidatului PNL la funcția de primar.
În primul rând pentru că s-a poziționat în 4 ani de mandat al actualului consiliu local ca cel mai vocal și mai mare opozant al primarului Șerbănoiu. Asta a produs așteptarea ca acesta să facă absolut tot ceea ce trebuie pentru a câștiga alegerile din 2024. Dar cum ar putea crede cineva că ceea ce propune Cuțic acum ar fi schimbarea, atunci când pune în față pe listă, actualii consilieri locali letargici și inactivi, cu care schimbarea nu a fost posibilă patru ani? Este o eroare evidentă de percepție a realității, dacă nu chiar subordonarea unor interese ale comunității, celor personale.
În al doilea rând pentru că neînțelegerile din 2020 între Pro România lui Cuțic și PNL-ul lui Panainte au împrăștiat voturile anti-Șerbănoiu și i-au adus acestuia încă un mandat. Ori acum, prin posibila unire a PNL cu Pro România, Constantin Cuțic avea la dispoziție toate resursele celor două filiale, necesare pentru a realiza o coaliție anti PSD la Stâlpeni. Doar că, dimpotrivă, acesta a ostilizat cam pe toată lumea: echipa Panainte a plecat și, după ce a fost demisă, nu a mai participat la ședințele filialei PNL; mâna dreaptă a lui Cuțic cu care a condus filiala partidului lui Ponta la Stâlpeni, Dumitru Constantin se spune că ar fi amenințat și el că se duce la Pitești și își retrage dosarul de candidatură la partid; iar Daniel Dobrișan, cel care l-a ajutat pe Cuțic să preia PNL-ul local, a fost dat la o parte, schimbat cu de la sine putere de pe liste și acesta, dezamăgit a nu mai știu câta oară de PNL, și-a luat jucăriile și a plecat.
Prin urmare, în locul unei echipe cu care la Stâlpeni se puteau muta munții, ca să fiu metaforic, s-a realizat un mic pachet de orgolii și abuzuri, consfințit ieri printr-o ședință de împăcare a taberelor și de stabilire a locurilor pe liste. Nu știu cât s-a realizat această aplanare a conflictelor, dar la ședință nu au lipsit figuri controversate, care deși spuneau că nu mai vor funcții publice, iată că au uitat repede și sunt acum pe locuri eligibile. Asta deși ani la rând nu au făcut absolut nimic în consiliul local, decât să ridice mânuța și să încaseze indemnizațiile.
Alina Gorghiu nu poate aduce voturile necesare pentru ca Șerbănoiu să nu mai obțină un mandat de primar. Nici Constantin Cuțic nu poate, de unul singur, să se pună primar, oricât ar dori asta. Și este valabil pentru oricine, indiferent ce funcție sau putere de decizie are, pentru că doar votul este cel care pune pe cineva primar sau îl dă jos. Iar votul este, după cum se știe, emoțional. De la anti ceva, cum ar fi actualul primar sau oricare dintre candidați, la interese personale, cum ar fi continuarea încasării asistenței sociale care cuprinde toate formele de ajutor (indemnizații sau beneficii date de autorități, ori sinecuri de partid). Așadar, votul emoțional sau din interes va fi cel care va stabili cine va fi primar la Stâlpeni în următorii 4 ani.
Iar emoția din spatele alegerii individuale a unui candidat sau a altuia este determinată de regulă de percepția pe care o are votantul ce pune ștampila pe buletinul electoral, despre candidați. Poate fi chiar speranța sa că „nu are cum să fie om rău și, dacă a promis, sigur face totuși ceva”. Ori dezamăgirea că „eu l-aș vota, dar prea este încrezut, egocentric și risipește resursele la dispoziție fără să clipească”. Că „îl votăm pentru că n-avem ce face!, noi avem mereu încredere în partidul ăsta”. Sau că „o fi având el studii, dar nu e așa de cunoscut”.
Ce poți face cu aceste credințe și emoții? Cum poți contracara percepțiile primare ale votanților și, mai ales, cum poți opri dorințele de a mai obține niște funcții ale acelorași care au prins gustul puterii, de unde să mai pice niște bani, chiar dacă nemeritați? Cu transparență, cu tact și diplomație, pentru că fără acestea se dă din nou șansa lui Șerbănoiu să mai câștige un mandat. Unul în care diferența dintre Stâlpeni și, să zicem, Țițești va fi și mai mare, spre rușinea celor de la noi din comună, care au votat în consecință.
Asta deși putea fi altfel, dar nu s-a dorit. Sau atât s-a putut.
Foto: facebook (prelucrare cu AI)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News