România se apropie de cele mai importante alegeri prezidențiale din ultimii 20 de ani. În 2025, nu mai vorbim doar despre ce candidat promite mai mult sau cine are sloganul cel mai bun. Vorbim despre un moment-cheie pentru democrația românească, despre un test al maturității noastre civice, într-o perioadă în care Europa este zguduită de valuri extremiste, război la graniță și atacuri constante asupra justiției independente.
În 4 mai, România are de ales între 11 candidați pentru funcția de președinte. Unii sunt cunoscuți din vechi campanii, alții vin din zona independentă, dar toți vor același lucru: să ocupe cea mai înaltă funcție în stat. În acest context, alegerea noastră nu este doar despre cine va fi președinte, ci despre direcția în care vrem să meargă România.
Unii sunt politicieni cu experiență, alții vin din afara scenei politice, mizând pe imaginea de „oameni noi”, nelegați de partide sau de sistem. Alții, însă, își construiesc cariera pe ura față de Uniunea Europeană, pe mesaje populiste și pe teorii ale conspirației. Unii vorbesc direct despre „curățarea” statului de „străini” sau despre „suveranismul absolut”, adică despre ieșirea României din structurile internaționale care ne-au protejat în ultimele decenii: NATO și UE.
Cei mai mulți candidați promit „schimbarea”, un cuvânt folosit des în campaniile electorale. Dar nu orice schimbare este benefică. În ultimii ani, Europa a văzut cum partidele extremiste și populiste au câștigat teren, promițând soluții simple la probleme complicate. În realitate, aceste „soluții” au dus la instabilitate, polarizare și chiar la amenințări la adresa democrației.
România nu este imună la acest pericol. Unii dintre candidații la președinție promovează idei radicale, retorică anti-europeană sau conspirații fără fundament. Dacă astfel de voci ajung să ne conducă, riscăm izolarea internațională, pierderea fondurilor europene și adâncirea tensiunilor sociale.
Pericolele nu vin doar din partea candidaților, ci și din zona instituțiilor.
Ieri, un judecător cu legături politice, fost consilier în Ministerul Justiției în guvernele PNL și PSD, a anulat, într-un gest fără precedent, decizia Curții Constituționale care stabilise că turul 2 al alegerilor prezidențiale, programat inițial pentru decembrie 2025, este neconstituțional. Acest demers este grav, deși televiziunile suveraniste îl prezintă ca pe un gest de eroism. Asta deoarece un judecător de instanță nu are autoritatea de a anula o decizie a CCR.
Este un semnal că justiția poate fi folosită ca armă politică, iar statul de drept e pus în pericol. Ce înseamnă asta? Înseamnă că alegerile pot fi manipulate din interior. Și că un precedent periculos a fost creat, în care deciziile CCR nu mai sunt respectate de unii magistrați, încurajați politic să creeze haos.
Scopul acestui demers orchestrat de o fostă judecătoare din Botoșani este decredibilizarea instituțiilor. Ce s-a întâmplat ieri în justiție este fără precedent în România post-decembristă. Un judecător care, la ordin sau din proprie inițiativă și-a depășit atribuțiile și a anulat decizia Curții Constituționale privind organizarea turului 2 al alegerilor prezidențiale este o palmă pe obrazul justiției și așa decredibilizată în ochii cetățenilor.
Acest judecător a decis să ignore această decizie, ca și cum un magistrat dintr-o instanță inferioară ar putea răsturna verdictul celei mai înalte autorități constituționale din România. Deși acum par prea puțin periculoși ca învingători, unii candidați pot deveni periculoși dacă absenteismul la vot va fi masiv, tocmai prin această subordonare a justiției pentru interesele unor grupuri de interese sau ale unor partide dirijate din exterior. Dacă oamenii onești și echilibrați nu ies la vot, cei radicali pot decide rezultatul.
De când România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, economia țării noastre a crescut cu peste 788%. O evoluție istorică, care ne-a adus investiții, locuri de muncă, infrastructură și un trai mai bun pentru milioane de români. Europa nu ne-a luat, cum fals se spune, ci ne-a oferit stabilitate, reguli clare și sprijin atunci când am avut nevoie.
Într-un context în care Rusia amenință deschis securitatea regiunii, iar Statele Unite traversează o perioadă de izolaționism politic, Uniunea Europeană este singura garanție de protecție, dezvoltare și democrație reală pentru România. Atacurile venite din afară, dar și din interior, prin vocile extremiste, nu fac decât să slăbească această ancoră vitală într-o lume tot mai nesigură.
În urma votului emoțional și populist din 4 mai, România riscă să se prăbușească în haos instituțional și să se izoleze internațional, dacă alegătorii nu se implică activ. Să nu ne imaginăm că „merge și așa” sau că „alții decid”. Dacă nu mergem la vot, îi lăsăm pe cei care cred în soluții autoritare, în excludere, în naționalism toxic și în ruperea de Europa să decidă viitorul nostru.
Uitați-vă la exemplul Germaniei. La ultimele alegeri, peste 85% dintre cetățeni au votat. Nu pentru că i-a forțat cineva. Ci pentru că acolo oamenii știu că un vot este o garanție. Garanția că nu va veni cineva care să le interzică drepturile, să le închidă gura sau să-i scoată din Europa. O democrație funcționează doar dacă este apărată activ de cetățenii ei.
Nu este suficient să fim „contra extremiștilor” pe rețelele sociale. Nu este suficient să ne plângem că lucrurile merg prost. În 2025, trebuie să ieșim din zona de dezgust și de autoizolare și să ne facem datoria. Să ne informăm, să discutăm, să participăm la vot, alegând conștient cea mai bună soluție pentru noi și viitorul familiei fiecăruia.
România merită mai mult decât un președinte populist sau extremist. Merită un lider care să apere legea, echilibrul și parcursul european. Și acest lider nu va fi ales de „ceilalți”, de „sistem”, ci de fiecare dintre noi. Nu putem lăsa România pe mâna celor care nu cred în valorile democratice. Alegerea președintelui este o responsabilitate colectivă și fiecare vot contează. Iar în 2025, votul tău poate face diferența între stabilitate și haos.
Foto: Freepik
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News