[INFO GRAFIC] Conform execuției bugetare pe primele trei luni ale anului, la Stâlpeni 3% din locuitori au consumat 74% din bugetul local. O fi normal?

Acest articol nu este îndreptat împotriva persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate sau care depind de diferite forme de sprijin social, acestea având un drept legitim la protecție și susținere din partea statului și a autorităților locale. De asemenea, nu vizează angajații din Primăria Stâlpeni, în special pe cei care își desfășoară activitatea cu dedicare pentru comunitatea locală.

Cu toate acestea, datele de la ANAF indică în mod clar existența unui dezechilibru în modul de alocare a resurselor, iar analiza de față urmărește tocmai această tendință constantă de creștere a cheltuielilor pentru asistență socială ca pondere în totalul cheltuielilor Primăriei Stâlpeni, ajungând în anumite perioade la peste 30% din bugetul executat.

O asemenea evoluție ridică inevitabil întrebări legate de sustenabilitatea modelului bugetar local, în condițiile în care cheltuielile de funcționare și cele sociale curente consumă constant cea mai mare parte a resurselor, reducând semnificativ capacitatea de investiții și dezvoltare, cu atât mai mult cu cât, în anii anteriori, finanțarea acestora s-a realizat inclusiv prin împrumuturi guvernamentale cu dobânzi ridicate, contribuind la situația economică dificilă de astăzi.

Iar ca să îl citez pe primarul din Stâlpeni, conform unui comunicat făcut pe Facebook în 31 decembrie 2025, „Locuitorii din Stâlpeni merită adevărul, nu lecții de ipocrizie”. Iar adevărul arată după cum urmează.

Concentrare bugetară ridicată în 2026 pe asistența socială și administrație, nu pe educație și dezvoltare

Pe baza datelor oficiale de execuție bugetară pe primele trei luni din acest an, situația se prezintă astfel:

• Asistență socială (inclusiv persoane cu dizabilități și ajutoare): 944.578 RON
• Funcționare aparat bugetar (autorități executive): 757.800 RON

Împreună, aceste două capitole însumează 1.702.378 RON dintr-un total general de 2.307.468 RON. Aceasta reprezintă aproximativ 73,78% din întreaga execuție bugetară pe primele trei luni ale anului 2026. În contrast, zona de educație, care include învățământul primar, secundar și serviciile conexe (inclusiv cantinele), are o pondere semnificativ mai mică:

• Învățământ total: 187.054 RON
• Pondere în buget: aproximativ 8,11%

Această diferență ridică întrebări privind echilibrul între cheltuielile sociale curente și investițiile în capitalul educațional și infrastructura comunității.

TABEL EXECUȚIE BUGETARĂ (TRIMESTRUL I 2026)

Reprezentare grafică a structurii bugetare

Evoluția cheltuielilor sociale din 2020 și până acum

Pe baza datelor dedicate asistenței sociale pe site-ul stalpeni.ro, cheltuielile pentru acest serviciu public au înregistrat o creștere semnificativă începând cu anul 2022, depășind în anumite perioade pragul de 30% din execuția bugetară totală. Astfel, asistența socială în comuna Stâlpeni a evoluat, în perioada 2016–2026 și dintr-un capitol bugetar secundar s-a transformat într-unul dintre cele mai mari componente ale cheltuielilor publice locale.

Analiza datelor de execuție arată o creștere constantă, accelerată după 2020 și cu un vârf semnificativ în 2022–2023, urmat de o menținere la nivel ridicat în anii următori. În 2016, cheltuielile pentru asistență socială erau de 649.495 lei, reprezentând 5,91% din bugetul total. În 2017, acestea cresc la 784.647 lei, adică 7,88%. În 2018 se ajunge la 951.392 lei, respectiv 9,72%, iar în 2019 la 1.207.608 lei, adică 12,80%. O dublare a greutății acestui capitol în structura bugetului local într-un interval de doar patru ani.

În 2020, pragul de creștere devine și mai vizibil, cu 1.481.556 lei și o pondere de 15,99%. În 2021, evoluția continuă la 1.801.376 lei, respectiv 18,90%, confirmând o tendință clară de expansiune a cheltuielilor sociale. Anul 2022 marchează un punct de cotitură: 2.998.538 lei, ceea ce reprezintă 30,73% din bugetul local.

Este primul an în care asistența socială depășește pragul de 30%, devenind unul dintre cele mai dominante capitole bugetare. În 2023, nivelul rămâne ridicat, la 2.953.495 lei și 29,22%. În 2024, se înregistrează 3.543.891 lei, adică 26,71%, iar în 2025 ajunge la 3.997.401 lei, reprezentând 20,17%. Chiar dacă după 2022 procentul scade ușor raportat la total buget, unul crescut artificial de guvern prin împrumuturile masive care au condus la inflație, nivelul absolut al cheltuielilor a rămas unul foarte ridicat, ceea ce indică nu o reducere reală a presiunii bugetare, ci mai degrabă o stabilizare la un nivel înalt de consum bugetar.

Raportat la structura bugetară din 2026, unde doar în primul trimestru asistența socială ajunge la 40,94% din execuție, se conturează un model bugetar în care acest capitol rămâne unul dominant, cu impact direct asupra capacității de investiții și de dezvoltare a administrației locale.

În paralel, funcționarea aparatului administrativ adaugă o presiune suplimentară semnificativă asupra bugetului. În primele trei luni din 2026, acest capitol ajunge la 32,85%, ceea ce, cumulat cu asistența socială, înseamnă 73,78% din totalul cheltuielilor executate. Această structură bugetară lasă o marjă redusă pentru investiții în infrastructură, educație și servicii publice de dezvoltare. În termeni practici, doar aproximativ un sfert din buget rămâne disponibil pentru toate celelalte nevoi ale comunității.

Reprezentare grafică a creșterii efortului bugetar privind asistența socială

Această tendință, coroborată cu datele din 2026, indică o presiune structurală asupra bugetului local, în condițiile în care o parte semnificativă a resurselor este direcționată către cheltuieli de funcționare și protecție socială, în detrimentul investițiilor și dezvoltării.

Situația pe primele 3 luni dezminte minciunile primarului Șerbănoiu. Observații privind declarațiile sale publice și datele bugetare

Așa cum puteți auzi din înregistrarea de mai sus, în spațiul public primarul Șerbănoiu a făcut afirmații privind presupuse blocaje ale plăților către persoanele cu dizabilități (handicap) generate de consilierii locali PNL și Forța Dreptei. O minciună, deoarece datele privind execuția bugetară pe primele trei luni din 2026 indică faptul că acest capitol are una dintre cele mai mari ponderi din bugetul local, ceea ce nu susține, din punct de vedere contabil, existența unui blocaj generalizat al acestor plăți în perioada analizată.

Nu este prima dată când Șerbănoiu dezinformează grav. Diferența dintre discursul politic și realitatea execuției bugetare demontează aceste afirmații grave, în condițiile în care transparența nu este unul din obiectivele primarului din Stâlpeni, deși ar trebui, fiind o obligație legală.

De asemenea, este important de subliniat că plata acestor ajutoare nu este meritul direct al lui Șerbănoiu, deoarece structura bugetului local arată o dependență majoră de transferuri de la bugetul de stat. În mod uzual, doar aproximativ 15–20% din veniturile totale ale comunei provin din surse proprii, ceea ce limitează semnificativ capacitatea de a susține din resurse locale cheltuieli de funcționare, inclusiv cele de personal. Mai mult, în acest context, finanțarea asistenței sociale și a aparatului administrativ nu poate fi atribuită exclusiv unei decizii politice locale, întrucât acestea sunt în mare parte determinate de mecanismele de finanțare de la nivel central.

În concluzie, datele financiare indică o realitate bugetară în care plățile pentru asistență socială au fost efectuate în mod consistent în 2026, iar ponderea cumulată foarte ridicată a cheltuielilor de funcționare și asistență socială limitează semnificativ capacitatea de investiții a administrației locale.

În lipsa unei reechilibrări structurale a bugetului, există riscul ca dezvoltarea infrastructurii locale, inclusiv educația și serviciile publice, să rămână subfinanțate pe termen lung cu efecte atât de toxice pentru Stâlpeni, încât numărul locuitorilor scade cu câteva zeci de persoane anual.

O comună unde anul trecut 110 persoane (conform HCL 10/2025), plus 27 de angajați din primărie (conform organigramei), respectiv 2,92% din total locuitori s-au folosit de mai mult de 1/3 din bugetul comunei. O fi normal?

Foto: colaj imagini Facebook și Freepik