După fiecare rundă de alegeri democratice din România, există o constantă tot mai greu de ignorat: Călin Georgescu, George Simion și AUR se plasează în opoziție nu față de un sistem politic corupt așa cum pretind, ci față de însăși democrația românească. Fiecare pas al acestui partid este sincronizat ca o pendulă cu Kremlinul, iar vocea liderului AUR, departe de a fi una națională, repetă până la confuzie linia Moscovei.
Când Rusia, prin purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, spunea pe 3 martie că alegerile din România sunt „nelegitime”, iar Călin Georgescu o reia pe 4 mai vorbind despre „fraudă”, nu e vorba de coincidențe. Este vorba de complicitate. Iar când Simion, pe 20 mai, contestă alegerile care consemnează peste 800.000 de voturi diferență în defavoarea sa, după ce își recunoscuse înfrângerea, își face doar datoria față de stăpânii săi ideologici și geopolitici.
E rețeta clasică a haosului programat, în care nu vrea neapărat să câștige, vrea să distrugă încrederea. Nu vrea o revoluție spectaculoasă, așa cum a promis, ci o erodare lentă. Vrea să facă din România un exemplu de „așa nu”, iar oamenii, obosiți, dezamăgiți, să creadă că nimic nu mai are sens. Asta este agenda sa. Și obiectivele de pe aceasta nu reprezintă o luptă națională, ci una importată, una care poartă mirosul rece al canalelor propagandistice de la RIA Novosti și Sputnik.
Retorica lui Simion e simplă și otrăvitoare. În loc să accepte realitatea unui eșec democratic, acela că „poporul” nu l-a vrut, a ales să invoce conspirații, străini, morți și intervenții occidentale. Așa cum face propaganda rusă de ani întregi, așa face și Simion. Împreună cu Georgescu, cel care a salutat în mod public ideile ideologului Dughin și a îmbrățișat sprijinul ambasadorului Rusiei, ei nu mai mimează decât o singură loialitate, față de o Rusie care urăște democrația.
Nu, Simion nu e „luptătorul”, așa cum se autodefinește într-un limbaj misogin de grotă, spunând că „nu e muiere”. Este doar un agent al destabilizării, un vector al fricii, un „looser” care, după ce a fost zdrobit de votul românilor, s-a întors împotriva instituțiilor democratice ale statului, la ordinul finanțatorilor săi de la est.
Și mai grav, AUR nu mai este doar un simplu partid populist, de extremă dreaptă. Este o platformă de manipulare în masă, finanțată cu milioane de euro care, potrivit anchetelor în curs, provin din surse opace, unele externe. Este o formațiune care a fost amplificată de televiziuni toxice, de influenceri cu legături în zona fostelor structuri de securitate și de o rețea online cu tentacule în milioane de conturi gestionate din spațiul rusesc.
Fără niciun dubiu, în spatele voturilor pentru Nicușor Dan a stat poporul român. În spatele voturilor pentru Simion a stat o construcție artificială, digitală și ideologică, croită să inducă haos, să semene îndoiala și să submineze încrederea în viitorul democratic al României.
Instituțiile statului trebuie să reacționeze. Nu doar pentru a-l contracara pe Simion și gașca lui de extremiști de import, ci pentru a proteja încrederea în alegeri, în stat, în țară. Frica pe care încearcă să o inoculeze trebuie înlocuită cu luciditate, responsabilitate și lege.
Nu e vorba despre un candidat frustrat. Este vorba despre o amenințare concertată la siguranța națională și ea trebuie tratată ca atare, iar în fața acestor amenințări cu violență nu fugim. Rămânem să ne apărăm țara și democrația.
Foto: imagine Libertatea, editată
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Gazeta de Stalpeni și pe Google News